Senatorul USR Ștefan Pălărie a prezentat luni, 14 septembrie, un plan de măsuri pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor la testele PISA. Acesta susține că profesorii care predau în școlile cu rezultate slabe la Evaluarea Națională trebuie înlocuiți, iar elevii trebuie să participe la ore remediale, însă nu cu profesorii de la clasă, a subliniat senatorul. Printre măsurile prezentate se numără și reducerea numărului de elevi la clasă, mentorat pentru profesorii debutanți și investiții în programe de formare pentru profesorii debutanți, dar și pentru cei care „poate nu și-au mai actualizat metodele de 10, 20, 30 de ani”.
- România înregistrează scăderi la toate cele trei competenețe de bază – Științe, Citire și Matematică, inclusiv o scădere abruptă la Citire, în cadrul PISA 2025, după cum a scris Edupedu.ro. Țara noastră a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică și se apropie rapid de acest prag și la Citire. În plus, 57% dintre elevi au performanțe sub nivelul de bază la rezolvarea problemelor cu instrumente digitale. Disparitățile dintre elevii avantajați și cei dezavantajați se mențin la un nivel mult peste media OCDE, arată rezultatele la Științe.
- La rândul său, ministrul Mihai Dimian a anunțat un plan de măsuri, pe care îl va prezenta în cursul acestei săptămâni. Elevii cu medii sub 7 la română și matematică vor participa săptămânal la ore remediale, iar Școala altfel și Săptămâna verde se vor desfășura „după același program ca și celelalte săptămâni de școală”, a transmis acesta pe pagina sa de Facebook.
„În primul rând, avem nevoie de o intervenție în școlile cu cele mai scăzute rezultate ”, a subliniat Ștefan Pălărie: „Asta înseamnă că trebuie să intervenim diferențiat, cu soluții, cu resurse financiare și cu profesori noi față de profesorii care nu reușesc să-i scoată pe copiii din mocirla neînțelegerii din acele unități de învățământ”.
În plus, este nevoie de „învățământ remedial pe grupuri mici”, însă nu cu profesorii de la clasă, a precizat acesta, „pentru că nimic nu se va schimba”. Senatorul a menționat că elevii pot fi pregătiți inclusiv de profesori din alte școli, „conectați prin grupuri de la distanță”.
Ștefan Pălărie a mai explicat faptul că „nu poți să intri în sistemul de la clasă și apoi, timp de un an de zile, nimeni să nu mai vorbească cu tine”. De aceea, spune el, profesorii debutanți au nevoie de profesori mentori „care să știe carte și pedagogie” și să îi însoțească „permanent”.
Acesta a subliniat și nevoia de profesori „tineri buni” în școlile de mediul rural, care nu pot fi atrași „decât prin stimulente și prin programe de pregătire”. „Trebuie să băgăm mâna în buzunar și să investim în profesorii debutanți, dar și în profesorii care sunt de ceva vreme la catedră, dar poate nu și-au mai actualizat metodele de 10, 20, 30 de ani”, a completat el.
În plus, este nevoie de reducerea numărului de elev la clasă, dar și de regândirea conținuturilor din programele școlare astfel încât să fie corelate cu itemii de la testele PISA: ”Evaluăm cu totul și cu totul altceva. Atunci să nu ne mirăm că elevii noștri nu reușesc să aibă această minimă competență de a aplica capacitatea de citire a unui text, de științe și de matematică în probleme elementare din viața de zi cu zi”, a atras atenția senatorul.
Redăm declarațiile senatorului USR Ștefan Pălărie pe acest subiect
A trecut mai puțin de o săptămână de la momentul în care rezultatele testelor PISA au fost făcute publice. Am văzut scăderi consistente la toți trei cei trei indicatori: citire, matematică, științe. Am văzut trecerea unei bariere psihologice de peste 52% nivel de analfabetism în aplicarea matematicii în școlile din România. Există pericolul să se instaureze o liniște asurzitoare. Nimeni nu este vinovat, nimeni nu este responsabil. Țările nordice, de exemplu, pentru scăderi mai mici și de mult mai sus în dreptul mediei europene au declanșat oficial o așa-numită criză de învățare. Miniștrii au venit și și-au asumat politic în fața oamenilor și au decretat priorități critice pentru ca țările lor Danemarca, Norvegia, Franța să iasă din această prăbușire de rezultate și să repună situația învățământului pe un traseu normal.
Noi nu mai avem nevoie de un nou slogan și am văzut cât de deficitar a fost sloganul „România educată”, menit să ne adoarmă, dar în spate lipsit de absolut orice formă de consistență sau de soluții. Eu cred că este și pentru România momentul să declanșăm discuții reale, identificare de probleme și, mai ales, să ne concentrăm pe soluții. Din acest motiv, mai mulți colegi de-ai mei din Camera Deputaților, din comisia de învățământ, au solicitat o com-isprezece încoace, când am început să avem la fiecare 3 ani rezultate mai proaste. Asta este realitatea: din 2012 până în 2025 din ce în ce mai jos. Altminteri avem nevoie să ne punem niște întrebări fundamentale. Este oare problema suprapunerii unei crize de învățământ generate de foarte mulți copii din medii vulnerabile, suprapusă cu o criză asupra stimulării formatelor digitale?
Poate că da, dar permiteți-mi să mai pun câteva întrebări. Ce se va întâmpla cu acești copii care astăzi nu înțeleg un text atunci când vor deveni adulți și vor intra în piața forței de muncă sau în economie? Ce facem cu societatea asta hiperdigitalizată, în care uneori semnăm cu o singură bifă contracte, termene și condiții, iar noi avem jumătate din România care nu înțelege ce citește. Înspre ce societate ne îndreptăm?
Ce facem cu criza profesorilor? Fie legată de numărul profesorilor – avem o diminuare de număr de cadre didactice – sau criza de motivație. Ori tocmai în aceste probleme grupul parlamentar USR vine și spune că avem nevoie să nu abandonăm discuția și propune și cinci soluții pentru această situație.
În primul rând, avem nevoie de o intervenție în școlile cu cele mai scăzute rezultate. Acolo unde la Evaluarea Națională tu nu reușești să iei nici măcar minimul de notă cinci pentru cohorte de elevi care dau examenul la finalul clasei a VIII-a, acolo trebuie făcută intervenție. Avem și în eșantionul PISA aceeași problemă. Asta înseamnă că trebuie să intervenim diferențiat, cu soluții, cu resurse financiare și cu profesori noi față de profesorii care nu reușesc să-i scoată pe copiii din mocirla neînțelegerii din acele unități de învățământ.
Doi: avem nevoie de învățământ remedial organizat pe grupuri mici. Nu înseamnă să iei copiii care n-au înțeles nimic dimineață și să-i ții cu același profesor după-amiază, mai băgând încă una sau doua ore, pentru că nimic nu se va schimba. Ai nevoie de un program în care să vedem cum profesori noi intervin și pregătesc diferențiat elevii. Poate unii pot să fie conectați prin grupuri de la distanță, dacă n-avem profesori în fiecare școală. Chestiunea asta nu poate să fie abandonată. Îmi aduc aminte că acum un număr de ani am avut 30 de milioane de euro fonduri europene cheltuite pentru programul remedial post-pandemie și mă întreb atunci unde sunt rezultatele, din moment ce la PISA noi continuăm să scădem și asta este cât se poate de evident.
Avem nevoie de atragerea în mediul rural a profesorilor tineri buni, iar asta nu se poate face decât prin stimulente și prin programe de pregătire. Și pentru că avem și aici profesori care sunt membrii în comisia de învățământ, mai adaug că avem nevoie de programe de formare inițială și continuă de calitate, iar asta înseamnă bani. Trebuie să băgăm mâna în buzunar și să investim în profesorii debutanți, dar și în profesorii care sunt de ceva vreme la catedră, dar poate nu și-au mai actualizat metodele de 10, 20, 30 de ani.
Iar legat de profesorul debutant, eu cred că nu poți să intri în sistemul de la clasă și apoi, timp de un an de zile, nimeni să nu mai vorbească cu tine. Un an de zile ar trebui să fii însoțit permanent de un profesor senior, care să știe carte și să știe pedagogie. Aș mai adăuga, de asemenea, că avem nevoie și să reducem numărul de elevi la clasă în clasele super aglomerate.
Mi se pare un pic amuzant că domnul ministru interimar al educației a postat acum o zi o postare despre fiul său, în care spune în mod public că școala unde învață acesta nu respectă legea legată de numărul de elevi dintr-o clasă de învățământ primar. Domnia sa nu are cum să fie responsabil. A fost numit ministrul educației în acest an 2026, în timp ce noi discutăm despre rezultate din mai-iunie 2025. Dar ne arată acest fenomen că e nevoie să intervenim și clasele să fie dimensionate corect.
În plus, trebuie din nou să regândim conținuturile. Astăzi învățăm mult și fără rost. Sunt conținuturi teoretice stufoase pe care nu le urmărește nimeni și nu evaluăm corelat cu testele PISA nimic. Evaluăm cu totul și cu totul altceva. Atunci să nu ne mirăm că elevii noștri nu reușesc să aibă această minimă competență de a aplica capacitatea de citire a unui text, de științe și de matematică în probleme elementare din viața de zi cu zi.
