De ce anonim? Pentru că suntem mulți și trăim adevărate drame din momentul în care ministerul nostru a început să se scarpine după ureche, fără strategii clare, deschizând rafturi din vechile ministere și făcând compilații fără sens. Suntem profesorii de limba franceză din liceele teoretice și tehnologice, martorii unei politici care nu ține cont nici de oameni, nici de elevi, nici de tradiția unei limbi care a deschis porți în lumea francofonă timp de decenii.
Nicăieri nu a sunat mai vibrant și mai dramatic clopoțelul lipsei de empatie ca în cancelariile din școli, în acest an școlar. Profesorii s-au împărțit în două tabere: cei care au ore și pe care nu-i mai interesează soarta colegilor și cei care, deodată, se trezesc fără ore, fără perspective, respinși de un sistem care a uitat să-i respecte. Concursuri naționale câștigate cu excelență, ani de muncă și devotament, toate ignorate. Unii sunt trimiși la marginea județului sau trebuie să predea în mai multe școli gimnaziale pentru a completa catedra.
Între timp, ministerul a găsit un vechi plan cadru, l-a aplicat fără analiză și a decis să reducă la o singură oră pe săptămână limba a doua de studiu. Mai mult, aceste planuri cadru au creat false dezbateri publice, în care a contat doar vocea apărătorilor care au șters praful de pe acele documente. Nu a existat un dialog adevărat, nu au contat opiniile și preocupările reale ale profesorilor sau ale elevilor. Căruța cu vechituri pornise la vale și nu mai putea fi oprită. Dar nu ne mai miră nimic după ce am suferit o vară întreagă citind cu groază aberațiile care au venit în cascadă peste sistem.
În practică, reducerea orelor înseamnă că profesori titulari de franceză rămân fără loc de muncă, iar posturi de limba engleză vor fi scoase la titularizare, pentru că acolo se creează ore suplimentare. Sistemul de educație nu oferă soluții; oamenii nu contează. Elevii nu contează. Perspectivele lingvistice, accesul la cultura francofonă, oportunitățile academice și profesionale – toate sunt ignorate, în numele unui aparent „efort de modernizare” bazat pe documente vechi și idei improvizate.
Nu rupi tradiții dacă nu ai planuri logice și coerente, dacă îți lipsește viziunea și privești realitatea într-un orizont limitat. Construiești pe temelii sănătoase și faci schimbări gândite după studii de impact și realități lingvistice și sociale. În schimb, ceea ce vedem astăzi este un act aproape criminal, economic și social, în sistemul de educație, un act care a adus nu doar nemulțumiri, ci și drame reale în fiecare cancelarie, dezbinând profesorii și diminuând valoarea educației.
Profesorii de franceză sunt păstrătorii unei tradiții, sunt cei care au făcut din această limbă o punte către lumea francofonă, spre cultură, artă și oportunități profesionale. Reducerea drastică a orelor nu este doar un calcul birocratic, este o lovitură asupra viitorului elevilor și a profesorilor care au dedicat ani de viață acestei meserii.
Am devenit, dintr-o dată, inutili pentru acest sistem, deoarece suntem cei mai afectați de noile planuri-cadru. În loc să se construiască o strategie pe termen lung pentru menținerea și valorizarea limbii franceze – limbă de cultură, de diplomație și de tradiție europeană –, s-a ales simpla reducere mecanică a orelor. Astfel, nu doar profesorii sunt marginalizați, ci și elevii, cărora li se răpește șansa de a învăța o limbă de circulație internațională, un instrument esențial de comunicare și de mobilitate academică. Mai mult, se creează o inechitate evidentă între studiul limbilor moderne: în timp ce prima limbă străină își păstrează statutul privilegiat, limba modernă a II-a pierde o oră pe săptămână la liceu. Această diferență nu doar că limitează opțiunile elevilor, dar transmite și mesajul periculos că o limbă ar fi „mai valoroasă” decât alta, deși toate contribuie la formarea unei competențe reale de comunicare interculturală.
Acest articol nu este o plângere, ci un apel la conștientizare. Limba franceză este puternică la nivel mondial, importantă și ca disciplină va supraviețui oricărei lipse de viziune a ministerelor și guvernelor care vor conduce această țară. Se închide acum lumina în clasa de limba franceză, dar ceea ce se va naște din această cenușă va fi mai puternic.
Imaginează-ți limba franceză și profesorii săi precum Măiastra lui Brâncuși zburând dincolo de obstacole, înălțându-se mereu din propria cenușă, refuzând să fie doborâți de reguli absurde sau de vremuri tulburi. Fiecare elev care învață franceza, fiecare lecție predată este o flacără care renaște, un simbol al forței și continuității. Nu contează numărul bătăliilor sau amploarea lor, esențialul este că zborul nu se oprește, iar tradiția nu moare.
Profesorii de franceză vor continua să fie acea scânteie care aprinde flacăra cunoașterii, care inspiră elevii și care va transforma chiar și cele mai întunecate momente în lumină și perspective noi.
- Profesorul anonim este un proiect Edupedu.ro prin care orice cadru didactic poate scrie pe adresa redactie@edupedu.ro despre problemele sau soluțiile identificate în școală/învățământ, sub protecția anonimatului.
Foto: © Jerome Cid | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Diana Ghimiși
R.P.
Alexa Stănescu
8 comments
Buna seara !
Limba franceza este limba de suflet a noastra !
Am avut norocul sa o studiez la scoala , din clasa a II – a si pana la terminarea liceului!
Am avut profesori excelenti si chiar daca nu am continuat sa studiez aceasta limba la nivel universitar , am facut tot posibilul sa ma perfectionez singura . In anul 2002 am reusit performanta de a promova examenul DALF , organizat la Institutul Francez ! A cunoaste o limba straina inseamna cunosterea culturii si civilizatiei acelui popor !
adevărul e că era și foarte cerută de elevi și public limba franceză! coadă era la profii de francă!
muzică
desen
sport
latină
religie
franceză
BANI ARUNCAȚI PE GEAM! faceți un calcul cu banii și orele pierdute pe acești pseudo-profesori: ore nu fac, materia e inutilă! cam o treime din curriculă! pam-pam
De unde știi tu, mare expert în educație, ca nu fac profesorii de franceza ore?!? Scoate capul din pământ! Inutil este modul tău de a gândi. Cauta pe Internet dacă tot îl ai și vezi câte joburi, burse do oportunități sunt cu franceza!
Dimpotrivă, trebuiau menținute si franceza care este posibil ca la noi, in sudul UE sa devina in viitor limba oficiala, si germana care este pisibil sa devina limba oficiala in viitor in nordul UE, plus engleza.
Din nefericire limba franceza este tot mai marginalizata la nivel international, preferandu-se comunicarea in limba engleza (poate si din prisma unei lejeritati mult mai mari in invatarea ei, ca limba straina). Revistele stiintifice, comunicare la congrese si evenimente stiintifice internationale se face in limba engleza. Astfel ca este neplacuta situatia dascalilor de franceza, insa este complet nepotrivit sa umplem timpul copiilor cu ceva ce nu le va fi de real folos. Poate ca in situatia actuala ar fi oportuna cresterea numarului de ore de engleza, si transformarea celorlaltor limbi straine in materii facultative, unde prin munca si daruinta cadrului didactic s-ar putea inscrie toti elevii din scoala
În contextul actual, când trebuie sa formăm tineri cu cultură generală, tineri vorbitori ai limbilor oficiale din UE, aici fiind și frumoasa limbă franceză, limbă care în timp a tot pierdut și toți am tăcut; eu îmi amintesc de orele cu grupele de limbă ( L1, L2 ) , eficiente și cu rezultate dar iar la bani am ajuns și s-au sistat.
Orele de limbă franceză iti pot aduce multă sensibilitate, cultură generală legată de istorie, de geografie, literatura universala intr-un cuvânt, un OM al mileniului III.
Eu am predat geografie-limba franceză, două discipline minunate, de cultură generală pentru omul modern de azi și ma bucur ca am reușit să las urmași, ca foștii mei elevi, au ales sa fie profesori chiar la aceste discipline ; mare păcat, ce zile triste ii așteaptă în sistemul nostru educational tot mai bulversat, fără reguli, fără examene seriose!!!
Daca Bacalaureatul se va susține la 2 limbi moderne, la ce nivel vor ajunge elevii , doar cu o oră pe săptămână, la L2? Ei fiind deja în impas cu 2 ore, de la gimnaziu. E clar ca se urmărește din nou o restructurare de personal, pentru economie la buget.
Asociatia LCCSRF a trimis de curand dlui Ministru Daniel David acest mmesaj in legatura cu situatia LIMBII FRANCEZE in scolile noastre:
„Conform datelor furnizate în 1994 de dna inspector prof.Mariana Perișanu – fostă membră a asociației noastre – în acel an, numărul elevilor și profesorilor implicați în studierea limbilor franceză sau engleză era:
1994 – Numărul ELEVILOR – limba franceză : 2.051.018 – 1994 – Numărul ELEVILOR – limba engleza : 1.244.128 1994 – Numărul PROFESORILOR – limba franceză : 16145
1994 – Numărul PROFESORILOR – limba engleză : 6969
Aceste date au fost publicate în anuarul AFI – Association Francophone Internationale (ed.1996) precum și în cartea FRANCOFONIA (autor – parlamentarul francez Xavier Deniau, cartea fiind integral tradusă de mine și publicată în România de asociația noastră) – conform documentelor atașate.
Concluzii:
1. În 3 decenii (de apartenență a României la Francofonia internațională), numărul elevilor care studiază limba franceză s-a (aproximativ) înjumătățit, iar numărul celor care studiază limba engleză s-a (aproximativ) dublat. O mare parte din cauzele istorice ale acestei siuații nedorite (în ceea ce privește limba franceză) ne sunt bine cunoscute…
2. În aceiași 30 de ani, numărul profesorilor/ normelor aferente celor două limbi a evoluat/ involuat în mod similar (reducerea aferentă limbii franceze fiind mai accentuată, de la 16.145 în 1994 la 6167 în 2025, decât creșterea aferentă limbii engleze).
3. Întrucât Ambasadorii Franței în România și consilierii lor precum și directorii Institutului Francez din România (fost din București) și reprezentanții unor organizații internaționale ale Francofoniei (cărora România le plătește importante cotizații anuale de 30 de ani !!) au declarat repetat, după anul 2003, că NU doresc să sprijine francofonia românilor, implicit deci și menținerea/ dezvoltarea competențelor și practicii limbii franceze în România (doar Guvernului României revenindu-i misiunea promovării limbii franceze în România!), ba chiar comunică tot mai mult cu românii ignoranți sau cunoscatori/ practicanti ai limbii franceze, prin limbile engleză și română (inclusiv în cadrul unor reuniuni cu oamenii de afaceri francofoni, inclusiv la Institutul Francez din București/ România, altădată un promotor renumit al limbii lui Moliere), rezultă că doar prin eforturile învățământului preuniversitar și universitar din România, limba franceză va mai putea fi cunoscută și utilizată de generațiile următoare, în speranța că va redeveni cândva LANGUE DE COEUR DES ROUMAINS (așa cum a fost timp de cca 150 de ani), cu toate meritele sale excepționale și numeroasele implicații lingvistice și culturale, cunoscute francofonilor din România dar tot mai puțin numeroși.
4. Vechii francofoni ai României sunt de decenii convinși de faptul că, prin cunoașterea și practicarea limbii franceze, și conaționalii noștri pot beneficia de avantajul unui excelent instrument de comunicare extrem de important în schimburile economice, tehnice, diplomatice precum și în domeniul proiectelor economice, sociale, tehnice. S-a demonstrat că cca 80% din fondul de cuvinte românești din domeniile științei și tehnicii provin etimologic din limba franceză (ambele noastre limbi fiind de origine latină). Limba franceză este un indicator de nivel intelectual, este o limbă de elită în toate domeniile. Cunoașterea și practicarea limbii engleze nu este și nu poate fi un factor de selecție, pentru că acum, mai toată lumea, inclusiv francezii, utilizează această limbă.
Extras din articolul intitulat „Cum devine franceza un atu la angajare” | Romania Libera – 2015)
“Reprezentanții unor companii de top cer autorităților din domeniul educației să promoveze în continuare studiul limbii franceze, în contextul în care vorbitorii acestei limbi reprezintă o resursă umană indispensabilă dezvoltării investițiilor.
În urmă cu două decenii și jumătate, franceza era cea mai cunoscută și mai studiată limbă în școlile din România. Treptat, această poziție a fost erodată, în favoarea englezei și a germanei. Însă franceza a continuat să fie o limbă iubită în România. Acum, franceza își consolidează statutul pentru că devine, din limba culturii, limba afacerilor. Ultimii ani au adus un adevărat flux de capital din țări francofone în Transilvania, iar managerii acestor companii spun că existența unor specialiști capabili să vorbească bine limba franceză a reprezentat unul dintre argumentele pentru care au decis să investească aici. Mai mult, oamenii de afaceri francofoni sunt dispuși să finanțeze diferite programe de studiu destinate tinerilor care doresc să învețe această limbă.”
Așa cum menționam și în adresa noastră din 18.02.2025, din păcate, singurele evenimente publice/ guvernamentale „francofone” românești mediatizate/ vizibile (în 30 de ani !!!) – acordarea denumirii Piața Francofoniei unei intersecții bucureștene din apropierea Parlamentului și mediatizarea Casei Francofoniei în cadrul căminelor studențești din Grozăvești, București – au fost mult prea puțin pentru a considera că România ar fi făcut ceva pentru promovarea limbii franceze și deci ar fi o țară francofonă (doar pe baza aderării de 30 de ani la organizații internaționale ale Francofoniei care însă, culmea,… “nu au vocația și mijloacele” pentru a promova francofonia României).
În acești 30 de ani de regretabilă „erodare” accelerată a utilizării limbii franceze în România, au dispărut periodicele – exclusiv românești și integral în franceză – trimestrialul „Interferences” (editat în 38 de numere a 16 pagini, de asociația noastră) și săptămânalul fost cotidian „Bucarest Matin” (cu redacție proprie), s-au redus substanțial numărul cărților în limba franceză publicate de autori români, numărul vizitelor ghidate în limba franceză la obiectivele turistice româneșt, (inclusiv la Palatul Parlamentului și muzee), interesul unor conaționali pentru Franța (prima țară turistică în lume, ca număr de vizitatori), etc.
Au rămas totuși emisiunile în limba franceză ale Radio Romania International (www.rri.ro – accesibile acum și prin Internet), librăria franceză/ francofonă KIRALINA din str.Biserica Amzei nr.8 (un excelent proiect inițiat de un fost ambasador francez în România, în beneficiul francofonilor noștri), accesibilitatea locală a posturilor franceze RFI și TV5 (intrate în România, la inițiativa mea, prin posturile-școală Radio Delta-RFI și TV Sigma înființate în cadrul FETTI-UPB, în anii 1990-1991), accesibile în prezent nu numai prin radiodifuzare, ci și prin Internet și satelit.
Cu toate acestea, operatorii de comunicații TV Cablu predominanți din România (Orange – cu capital francez, Vodafone și Digi TV) continuă să distribuie – prin cablu coaxial și fibră optică – doar până la 5 posturi/ canale francofone (TV 5, France 24, Arte, Mezzo) dar și peste o sută (!!!) de posturi/ canale anglofone.
Având în vedere și menționarea – de către Excelența sa Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în discursul său de 14 iulie 2025 la sediul Ambasadei Franței / Maison de France – a rolului esențial – dar acum și UNIC – al profesorilor români de limba franceză (cărora le-a și mulțumit public) în afirmarea reală a francofoniei României, vă propun adoptarea unui plan de măsuri pentru promovarea limbii franceze în România (desigur, nu în detrimentul altor limbi!). Va fi în interesul României și al partenerilor ei francofoni!
În optica noastră, în perspectiva continuării erodării utilizării limbii franceze în România, apartenența României la organizațiile internaționale ale Francofoniei nu se mai justifică!