Profesorul universitar Liviu Papadima a atras atenția că „invocarea analfabetismului funcțional în legătură cu programele de liceu este cel puțin o inadvertență, pentru că analfabetismul funcțional a fost constatat de niște teste care s-au făcut exclusiv pe școala generală”. Acesta a avertizat și că „analfabetismul funcțional nu se referă la conținut, se referă la competențe și anume competența înțelegerii de text”. În cadrul dezbaterii online organizate joi, 11 decembrie, de Academia Română pe tema programei de Limba și Literatura română, Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a susținut că analfabetismul funcțional continuă și la liceu.
„Părerea mea este că există niște divergențe mult mai profunde decât cele referitoare la programă. Există niște divergențe profunde legate de modul de a înțelege învățarea și rolul educației formale, pentru că am auzit numai argumente invocate de conținuturile învățării. N-am auzit aproape nimic, decât de la domnul ministru, despre competențele pe care ar trebui să le formeze”, a declarat Liviu Papadima.
„Țin să atrag atenția că analfabetismul funcțional nu se referă la conținut, se referă la competențe și anume competența înțelegerii de text. Și acolo avem mari, mari probleme în România. Doi, invocarea analfabetismului funcțional în legătură cu programele de liceu este cel puțin o inadvertență, pentru că analfabetismul funcțional a fost constatat de niște teste care s-au făcut exclusiv pe școala generală”, a completat el.
În schimb, academicianul Ioan-Aurel Pop a susținut că elevii analfabeți funcțional din gimnaziu continuă să se confrunte cu probleme de înțelegere a textelor și la liceu:
„Dumneavoastră ați văzut un elev de 14 ani care e calificat analfabet funcțional ca la 15-16 ani să devină de-a dreptul alfabetizat și să-și facă datoria? Eu n-am văzut. Cu același efort de înțelege noțiunile ei citesc, depun eforturi să înțeleagă cuvintele și te întrebi în final ce fac cuvintele astea, că habar n-au să spună. Chiar în anul întâi de facultate sunt așa unii”.
În această logică, Ioan-Aurel Pop s-a poziționat în favoarea introducerii orelor de gramatică la liceu: „De aceea domnul ministru cred că a decis reintroducerea gramaticii la liceu. Gramatică are o logică a ei. E ca geometria în matematică și trebuie făcută. Nici în matematică eu nu pot să-l ascult pe un elev care spune «domnule profesor, mie îmi place numai analiza matematică și vreau să trecem peste geometrie, să nu mai facem». Nu se poate așa ceva. Și tot de la simplu la complex facem”.
Redăm declarațiile integrale ale lui Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, pe acest subiect:
Părerea mea este că există niște divergențe mult mai profunde decât cele referitoare la programă. Există niște divergențe profunde legate de modul de a înțelege învățarea și rolul educației formale, pentru că am auzit numai argumente invocate de conținuturile învățării. N-am auzit aproape nimic, decât de la domnul ministru, despre competențele pe care ar trebui să le formeze.
Țin să atrag atenția că analfabetismul funcțional nu se referă la conținut, se referă la competențe și anume competența înțelegerii de text. Și acolo avem mari, mari probleme în România. Doi, invocarea analfabetismului funcțional în legătură cu programele de liceu este cel puțin o inadvertență, pentru că analfabetismul funcțional a fost constatat de niște teste care s-au făcut exclusiv pe școala generală.
Spicuiesc câteva lucruri din alocuțiunile precedente. S-a vorbit, domnul Varujan Vosganian vorbea despre importanța culturii de vârf și lucrurile de tipul ăsta. Da, absolut de acord. Numai că problema învățământului este aceea că învățământul se adresează unui număr foarte mare de copii, de elevi și este un învățământ de masă. Nu este un învățământ de elită. Programele asta din tind să reglementeze: ce ar trebui să învețe niște sute de mii de elevi în liceu.
În ce privește chestiunea asta, remarcată și de de antevorbitorul meu, Alex Goldiș, nu a existat niciodată o respingere a organizării diacronice istorico-literare a materiei pentru liceu. Singura obiecție a fost aceea a revenirii la un model exclusivist în care numai acest criteriu trebuie avut în vedere. Mă bucur să văd o sumedenie de colegi aici în sală, care știu foarte bine că literatura nu se poate aborda doar dintr-un singur unghi ca istoria iteraturii. Am avut structuralism, am avut tematism, am avut psihologia literaturii, am avut – în domeniul academiei vreau să spun – studiu al receptării și așa mai departe.
[…] Și tocmai asta s-a avut în vedere atunci când când s-au produs modificările curriculare față de conceptul inițial venit din comunism, trebuie să o recunoaștem, în care literatura era privită exclusiv ca istorie literală, s-a produs o cotitură și pe fondul faptului că s-a acordat profesorilor dreptul de a alege singuri textele pe care să le studieze elevii la clasă și că s-a făcut redirecționarea studiului literaturii către lucrul cu textul și nu către prezentarea de …
Asta este. Avem în uz niște programe care lucrează cu patru criterii. Criteriul cronologic este unul dintre ele, iar faptul că criteriul acesta este aplicat numai la clase a XI-a și a XII-a se datorează unor discuții foarte, foarte amănunțite referitoare la gradul de dificultate pe care îl implică diversele abordări.
Este un lucru aproape de la sine înțeles atunci când vrem să predăm eficient – fie vorba de clasa întâi, de a V-a, de a IX-a, de a XII-a, de facultate – încercăm să eșalonăm strategiile de educație în funcție de gradul de dificultate. Așa s-a considerat atunci și așa am văzut că s-a predat și astăzi într-o oarecare măsură. O abordare din punct de vedere cronologic este mai dificilă decât una tematică și una structurală. Ăsta e motivul pentru care apare doar în clasa a XI-a și nu în în clasa a IX-a. În rest, într-adevăr, sunt de acord cu antevorbitorii mei, care au insistat asupra ideii că trebuie să existe un concept curriculare limpede, transparent, bine articulat pentru întreg parcurs liceal și abia după aia putem trece la defalcări pe pe anii de studiu.
Apariția acestui curriculum numai pentru clasa a IX-a a fost un soi de parional, care a angajat parcursul pentru ceilalți trei ani, fără să știm un lucru, fără să știm cu ce structură, fără să știm cu ce finalitate.
Redăm declarațiile integrale ale președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, pe acest subiect:
Domnul Presor Papadima a zis că analfabetismul funcțional e o caracteristică a gimnaziului. Dar dumneavoastră ați văzut un elev de 14 ani care e calificat analfabet funcțional ca la 15-16 ani să devină de-a dreptul al alfabetizat și să-și facă datoria? Eu n-am văzut.
Cu același efort de înțelege noțiunile ei citesc, depun eforturi să înțeleagă cuvintele și te întrebi în final ce fac cuvintele astea, că habar n-au să spuă. Chiar în anul întâi de facultate sunt domnul unii. Așa că, e mult de lucru. De aia domnul ministru cred că a decis reintroducere a gramaticii la liceu. Gramatică are o logică a ei. E ca geometria în matematică și trebuie făcute. Nici în matematică eu nu pot să-l ascult pe un elev care spune «domnule profesor, mie îmi place numai analiza matematică și vreau să trecem peste geometrie, să nu mai facem». Nu se poate așa ceva. Și tot de la simplu la complexă facem.
Deci întâi trebuie să faci aritmetica și după aia faci treburile mai complicate, care sunt cuceriri mai recente ale științei. Deci corelarea asta cu celelalte discipline, cu Istoria, cu Geografia, cred că și asta este importantă. Nu pot să țin seama de o logică internă a literaturii, că literatura, așa cum o susțin unii din colegii mai tineri, față de care eu am un mare respect, se poate studia așa la nivel superior, după ce ai o viziune diacronică asupra trecutului și știi să scoți, să plasezi, să aranjezi. Dacă o iei pieptiș și nu mai ai în cap succesiunea, riști în clasa a XII-a să ai în cap un mixtum compositum și să nu mai poți participa la o discuție inteligentă alături de colegi despre valori, pentru că aici s-a vorbit și de valori, nu numai de cronologie și de aspectele formale. Deci, eu sunt de acord că adevărul e undeva la mijloc.
Cred sincer că tinerii n-au contestat cu totul viziunea diacronică, dar au în adâncul lor o idee de mare, mare dispreț față de tot ce s-a făcut în timpul comunismului, când s-ar fi privilegiat nu știu ce și nu știu cum.
Informații de context
Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.
Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea profesorilor și scriitorilor.
Noua programă de română de clasa a IX-a are o „concepție confuză, anacronică și autosuficientă” și se bazează pe „informații eronate din punct de vedere științific” – arată peste 20 de cercetători ai Academiei Române și peste 200 de profesori și scriitori.
În memoriul prin care cer Ministerului Educației și Cercetării „regândirea integrală a programei” pe care instituția a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, cele peste 200 de personalități ale lumii academice și artistice analizează și listează detaliat greșelile de construcție ale programei școlare puse în dezbatere de Ministerul condus de Daniel David.
Cei peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie.
Cei 200 de intelectuali acuză Ministerul Educației de realizarea de „decupaje fantasmagorice” cărora instituția le atribuie statutul de „epoci” și atrag atenția că impunerea predării lor de către profesori „va conduce la o viciere profundă a modului de conceptualizare a istoriei literaturii române, precum și a istoriei românilor în ansamblul ei”. [Detalii aici]
Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.
Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.
Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Dzekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.
Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.
Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.
Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă.
Profesoara Dana Papadima a explicat că miza principală a programei de Limba și literatura română este să îl ajute pe elev să deprindă aptitudini necesare pentru viața de zi cu zi. În plus, aceasta a subliniat că nu vechea programă este vinovată pentru analfabetismul funcțional în rândul elevilor.
Alexa Stănescu
Ștefan Lefter
Ș.L.
Redacția
