La întrebarea: „de ce nu reușește sistemul românesc să îi pregătească pe elevi pentru a avea spirit critic sau discernământ”, profesorul Mircea Miclea a spus că sunt trei soluții, printre care modul în care profesorul predă și ce evaluează la clasă. „Indiferent de disciplină, predarea trebuie să aibă mereu o componentă în care la final profesorul să le spună elevilor: «Iată la ce vă folosesc aceste cunoștințe dincolo de materia pe care eu predau și nota pe care o obțineți, cum vă ajută în viața cotidiană, în înțelegerea altei discipline»”, spune Mircea Miclea la postul public de radio.
- Discuția de la postul public de radio a fost în contextul rezultatelor PISA 2025, în care peste 50% dintre elevii români de 15 ani sunt în prag de analfabetism funcțional și 46% la Citire.
Profesorul Mircea Miclea spune în contextul rezultatelor PISA nu există „un glonte de argint” prin care să rezolvăm o astfel de problemă, aceea ca elevii să înțeleagă mai bine informațiile predate ci cum sunt ele aplicate în viața de zi cu zi.
Însă propune trei soluții: prima este legată de cum se predă la clasă. El spune că „la orice disciplină se pune foarte puțin accent pe utilizarea cunoștințelor dobândite la o materie, în viața cotidiană. Și atunci predarea, indiferent de disciplină, trebuie să aibă mereu o componentă în care la final să i se spună elevilor: „Iată la ce vă folosesc aceste cunoștințe dincolo de materia pe care eu predau și nota pe care o obțineți, cum vă ajută în viața cotidiană, cum vă ajută în înțelegere altei discipline etc”.
A doua soluție este legată de ce anume se evaluează și cum: „Nu trebuie să evaluăm, ca până acum doar cunoștințele predate”.
Iar a treia componentă este legată de finanțare, mai exact unde anume se alocă banii, și spune că e nevoie de mai multă înțelepciune în acest sens.
„Dai banii ca voucher unui elev, prin care el își poate cumpăra cărți pe care el să le citească sau dai bani ca să cumperi table interactive, de exemplu, care nu spun că sunt inutile, dar aduc prea puțină valoare adăugată la performanța elevului”, spune Mircea Miclea.
Redăm integral răspunsul profesorului Mircea Miclea
Jurnalist, Radio România Actualități: De ce nu reușește învățământul românesc să facă pentru elevi acest lucru: să-i pregătească în așa fel încât să înțeleagă un text, să aibă spirit critic, să aibă discernământ, să selecteze informația de manipulare, de comentare, de opinie?
Profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației: Problema este complexă și nu are o singură soluție. Nu există un glonte de argint prin care să rezolvăm o astfel de problemă sunt multe aspecte care trebuie luate în considerare dacă vrem să o rezolvăm. Menționez câteva dintre ele. Unu: este modul în care se face predarea, nu numai la limbă și la literatură română. La orice disciplină, de exemplu, se pune foarte puțin accente utilizarea cunoștințelor dobândite la o materie, în viața cotidiană. Și atunci predarea, indiferent de disciplină, trebuie să aibă mereu o componentă în care la final să i se spună elevilor: „Iată la ce vă folosesc aceste cunoștințe dincolo de materia pe care eu predau și nota pe care o obțineți, cum vă ajută în viața cotidiană, cum vă ajută în înțelegere altei discipline etc”. Și atunci lectura se dezvoltă, nu numai la limba și literatură română se dezvoltă și la lecția de biologie și de chimie și de geografie, pentru că prin lectură în clasă de exemplu, împreună cu profesorul, înveți cum să înțelegi un text. Aici este marea problemă de înțelegere a textului și de analiză critică a textului. Iar asta se face nu numai la literatură sau trebuie făcut numai la literatură, la oricare între disciplinele predate. Deci am menționat doar disciplina de predare. Ce înseamnă să predai altfel?
O altă dimensiune este legată de evaluare. Ce anume evaluăm? Nu evaluăm, nu trebuie să evaluăm, ca până acum doar cunoștințele predate. Trebuie să evaluăm și utilizarea acestor cunoștințe în rezolvarea de probleme dincolo de disciplina respectivă. Ceea ce face PISA. Asta înseamnă o anumită modificare a evaluării.
A treia dimensiune este de a finanța mai bine educația.
Datele de la PISA arată foarte clar că până la 85.000 dolari pe an per elev, există o relație directă între investiția în educație și performanță. Dai mai mulți bani la educație, ai rezultate mai bune după această dumă nu mai apare această corelație. Noi suntem departe de această sumă, deci trebuie mai mulți bani pentru educație.
Jurnalist Radio România Actualități: Dar atunci când au crescut alocările pentru educație este și acesta un aspect. A crescut în vreun fel calitatea, au crescut în vreun fel performanțele elevilor?
Mircea Miclea: Vreau să combat o gargară care se promovează în ultimele zile. De ce să mai dăm bani pentru educație, (…) Există o corelație lineară între plusul de bani pe care se alocă educație și performanțele elevilor. E adevărat că nu doar alocația este relevanță, ci și unde anume aloci banii respectivi. Trebuie să gândești unde dai banii: dai banii ca voucher unui elev, prin care el își poate cumpăra cărți pe care el să le citească sau dai bani ca să cumperi table interactive, de exemplu, care nu spun că sunt inutile, dar aduc prea puțină valoare adăugată la performanța elevului. Deci trebuie mai mulți bani și o înțelepciune mai mare în alocarea banilor respectivi.”
Informații de context
România înregistrează scăderi la toate cele trei competenețe de bază – Științe, Citire și Matematică, inclusiv o scădere abruptă la Citire, în cadrul PISA 2025, după cum a scris Edupedu.ro. Țara noastră a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică și se apropie rapid de acest prag și la Citire. În plus, 57% dintre elevi au performanțe sub nivelul de bază la rezolvarea problemelor cu instrumente digitale. Disparitățile dintre elevii avantajați și cei dezavantajați se mențin la un nivel mult peste media OCDE, arată rezultatele la Științe.
La o săptămână de la prezentarea datelor, ministrul Mihai Dimian a anunțat un plan de măsuri, pe care îl va prezenta în cursul acestei săptămâni.
Elevii cu medii sub 7 la română și matematică vor participa săptămânal la ore remediale, iar Școala altfel și Săptămâna verde se vor desfășura „după același program ca și celelalte săptămâni de școală”, a transmis acesta pe pagina sa de Facebook.
La rândul său, senatorul USR Ștefan Pălărie a prezentat luni, 14 septembrie, un plan de măsuri pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor la testele PISA. Acesta susține că profesorii care predau în școlile cu rezultate slabe la Evaluarea Națională trebuie înlocuiți, iar elevii trebuie să participe la ore remediale, însă nu cu profesorii de la clasă, a subliniat senatorul.
Parlamentara USR Corina Atanasiu a solicitat în Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților o anchetă parlamentară privind evoluția României în cadrul PISA, de la începutul acestor testări până acum, potrivit unui anunț făcut de ea pe Facebook.
Citește și:
EXCLUSIV Andreas Schleicher, OCDE, avertisment despre rezultatele elevilor români la PISA 2025: Adevăratul test al unui sistem de educație nu este dacă poate crea câteva școli de excelență, aproape orice țară poate face asta. Adevăratul test este dacă o țară poate crea excelență la scară largă – VIDEO
EXCLUSIV Mircea Miclea: Rezultatele PISA 2025 ar trebui să șocheze autoritățile. România este în primele 10 țări din peste 90 în care inegalitatea dintre școli este la cel mai înalt nivel posibil. Va produce falii sociale. Este o problemă de securitate națională
BREAKING România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică, se apropie rapid de acest prag și la Citire, arată studiul global PISA 2025 în rândul elevilor de 15 ani / 57% dintre elevi – performanțe sub nivelul de bază la rezolvarea problemelor cu instrumente digitale
BREAKING Rezultate PISA 2025. România scade abrupt cu 16 puncte la evaluarea competențelor elevilor la Citire. Scădere și la Matematică și Științe / Pe ultimele locuri în UE și pe locurile 48-55 din 91 de țări, la cele trei competențe de bază
PISA 2025. Disparitățile dintre elevii avantajați și cei dezavantajați se mențin la un nivel mult peste media OCDE, arată rezultatele la Științe, în pofida unei ameliorări minore față de 2022
