Profesorul Theodor Georgescu, argumente pentru latină și istorie în școli: Cine se hrănește cu istorici precum Tucidide sau Tacit ori cu filozofi ca Platon și Seneca deține cheia interpretării a ceea ce aude. Are autonomie în orice dezbatere

Cine se hrănește cu istorici precum Tucidide sau Tacit ori cu filozofi precum Platon și Seneca deține cheia interpretării a ceea ce aude. Are autonomia de a formula argumente în orice dezbatere, spune profesorul Theodor Georgescu despre importanța studierii istoriei și latinei în școli, într-un interviu publicat pe site-ul Universității din București, la care predă.

„Pentru Europa, gândirea critică s-a născut odată cu scrierile autorilor greci și, apoi, romani. Tot ce numim astăzi gândire critică fusese descoperit încă din secolul al V-lea a. Chr., în Atena clasică. Secole de-a rândul, fie în limba greacă, fie, apoi, în limba latină, au fost puse bazele argumentației în cel mai sofisticat mod”, spune Georgescu, conferențiar universitar, coordonatorul Catedrei de Limbi Clasice a Facultății de Limbi și Literaturi Străine (FLLS) a Universității din București.

„Cine se hrănește cu istorici precum Tucidide sau Tacit, cu oratori, precum Demostene sau Cicero, sau cu filozofi, precum Platon sau Seneca, deține deja și cheia interpretării a ceea ce aude si autonomia de a formula din propria sa minte argumente în orice dezbatere”, consideră profesorul, care este și membru al Societății de Studii Clasice din România (SSCR).

Potrivit lui Theodor Georgescu, „limbile clasice, adică limba greacă veche și limba latină, reprezintă piatra de temelie a învățământului umanist”, iar acestea sunt utile atât tinerilor filologi, cât și celor care studiază biologia și medicina: „Indiferent de cariera pe care o urmezi, aceste limbi te învață să înțelegi în profunzime lumea în care trăiești. Ele nu sunt doar niște limbi străine, ci un mod de a te raporta la civilizația europeană. Pentru viitorii filologi, aceste limbi sunt obligatorii pentru o cunoaștere aprofundată a mecanismelor lingvistice. Totodată, pentru istorici, teologi, filosofi, ele sunt discipline auxiliare obligatorii”.

„În mod natural, studierea lor trebuie să înceapă din gimnaziu, să continue, cu amploare sporită, în liceele cu profil umanist și să fie, apoi, studiate într-o proporție mai mare sau mai mică la toate specializările care implica o bună cunoaștere a limbii. De mare folos sunt si pentru cei care studiază, de exemplu, medicina, care vor înțelege, astfel, terminologia tehnică, întorcându-se la etimologia de origine greco-romană a cuvintelor. Pe scurt, un tânăr educat și în domeniul limbilor clasice va avea toată viața certitudinea unei formări temeinice”, a completat acesta, potrivit sursei citate.

Din același interviu, în care a vorbit despre cursurile gratuite de pregătire deschise oricui vrea să învețe de la zero sau să aprofundeze limbile latină și greacă veche, organizate de Catedra de Limbi clasice de la FLLS-UB:

• „Acum doi ani, pe măsură ce devenea din ce în ce mai evident că autoritățile care gestionează învățământul preuniversitar nu doreau să încurajeze studierea limbilor clasice, am hotărât să preluăm noi o parte dintre elevii – și nu numai – dornici de a învăța latină sau / și greacă veche, pentru a nu pierde în România această tradiție. Am considerat că este datoria Universității noastre să se implice și să ofere celor care nu aveau acces la studiul acestor limbi în școală posibilitatea de a le învăța, alături de cultura care vine odată cu ele”.

• „Inițiativa noastră a fost primită cu mult entuziasm de către oameni foarte diferiți. Anul acesta la înscriere am avut peste 900 de persoane care au cerut să participe la unul dintre module. Cursurile se țin, atât cu prezență fizică, cât și cu posibilitatea de a participa online, astfel încât suntem la ore într-o comunitate numeroasă, care s-a închegat pe măsură ce a trecut timpul. Fără să fie constrânși de vreo formă de examinare, oameni de toate vârstele și din medii diferite vin să învețe de plăcere, animați doar de dorința de a cunoaște. Participă inclusiv profesori care pot, astfel, sa compare metode de predare”.

• „Limbile clasice predate fără grabă și cu deschidere și către lumea de azi pot fi înțelese mult mai ușor, după părerea mea, decât alte discipline; importantă este disponibilitatea sufletească a fiecăruia de a nu se opri la suprafața lucrurilor și de a dori să cunoască lucrurile în profunzime, dublată de rigoarea învățării, indispensabilă unui studiu temeinic”.

Informații de context. Latina și istoria în planurile-cadru de liceu propuse de MEC

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Propunerile pentru predarea limbii latine și a istoriei în noile planuri-cadru pentru liceu au generat reacții puternice din partea profesorilor. Pentru limba latină, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) ia în calcul ca aceasta să nu mai fie lăsată exclusiv la alegerea școlilor, ci să fie inclusă într-o formulare clară în planurile-cadru, în urma unor dezbateri pe acest subiect​. Această schimbare ar putea veni ca răspuns la criticile primite, potrivit cărora plasarea latinei la decizia unităților de învățământ riscă să ducă la dispariția ei din oferta educațională a multor licee​.

În ceea ce privește istoria, noul proiect de plan-cadru prevede includerea istoriei românilor în clasele a IX-a și a X-a, dar specialiștii au atras atenția că nu poate fi separată de istoria universală și că o singură oră pe săptămână nu este suficientă pentru acoperirea tematicii complexe​. Facultățile de Istorie au cerut Ministerului Educației să revizuiască această propunere, subliniind că elevii riscă să devină analfabeți funcțional din punct de vedere istoric dacă orele de istorie sunt reduse la acest nivel​. Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a reacționat la aceste critici, respingând acuzațiile privind marginalizarea istoriei și afirmând că este nevoie de o dezbatere clară asupra modului în care această disciplină va fi predată​.