Inteligența artificială obligă școala să treacă de la accentul pus pe memorare la dezvoltarea discernământului, gândirii critice și capacității de a pune întrebări relevante, susține David Timiș într-un articol publicat pe pagina Asociației Young Initiative. Autorul avertizează asupra riscului ca elevii și profesorii să își piardă capacitatea de a gândi independent dacă delegă prea mult către inteligența artificială și argumentează că viitorul educației va readuce în prim-plan dialogul, dezbaterea și mentoratul.
- David Timiș este specialist în inteligență artificială, educație și viitorul muncii, Senior Fellow în programul AI Governance al Global Governance Institute din Bruxelles și Global Communications & Public Affairs Manager la Generation. A lucrat anterior pentru Google și a fost delegat de tineret al României la ONU. În prezent, scrie și vorbește despre impactul inteligenței artificiale asupra educației, competențelor și pieței muncii.
„Școala tradițională ne-a antrenat, decenii la rând, să fim noi înșine niște modele de limbaj: să reproducem mecanic răspunsuri la întrebări formulate de altcineva”, scrie David Timiș. În opinia sa, apariția inteligenței artificiale schimbă fundamental această logică și mută accentul de la acumularea informației către capacitatea de a formula întrebări bune, de a evalua critic răspunsurile și de a lua decizii în contexte complexe.
Autorul vorbește despre două riscuri majore pe care educația trebuie să le evite. Primul este „capcana atrofiei cognitive”, prin care elevii și profesorii riscă să renunțe la procesele intelectuale care stau la baza învățării. „În momentul în care externalizăm complet acest efort către un algoritm, riscăm să erodăm memoria procedurală a creierului. Dacă nu mai exersăm mușchiul gândirii, ne vom pierde inclusiv capacitatea de a evalua critic dacă textul generat de IA este corect sau o simplă halucinație”, avertizează acesta.
În același timp, David Timiș susține că rolul profesorului va deveni și mai important într-o lume dominată de inteligența artificială. El prevede o revenire la metoda socratică, bazată pe dialog, argumentare și reflecție, în care profesorul va avea două roluri esențiale: cel de „înțelept”, care oferă rigoare și repere conceptuale, și cel de „antrenor”, care sprijină dezvoltarea personală și emoțională a elevului.
Citiți articolul integral pe site-ul Asociației Young Initiative, în cadrul rubricii „Educația în era AI”.
1 comment
Eu nu știu cum au tupeul să mintă în halul ăsta, știind foarte bine că aberează grav.
Suportul AI NU dezvoltă gândirea critică, ba chiar dimpotrivă. Un elev care crește și ”învață” ajutat de AI NU își poate dezvolta gândirea critică, uită ce e efortul propriu și ”fură” rezultatele servite de AI pentru a lua ușor o notă. Zero gândire, zero învățare.
Pricep că există publicitate plătită din belșug de actorii interesați în a-și vinde marfa, dar mă dezgustă cinismul lor. Dacă le iese un leu, mint orice. Nu contează cât rău cauzează generațiilor viitoare. Mi-e lehamite de astfel de oameni.