Noua programă școlară de Limba și literatura română pentru liceu este afectată de un „viciu grav de procedură”, susține scriitorul și profesorul universitar Radu Vancu, care afirmă că Ministerul Educației și Cercetării (MEC) nu mai poate aviza documentul în forma actuală. Potrivit acestuia, coordonatoarea grupului de lucru care a elaborat programa, decana Oana Fotache Dubălaru, este, în același timp, și președinta comisiei naționale de specialitate care urmează să o avizeze, iar 15 din cei 24 de membri ai comisiei de avizare sunt și membri ai grupului de elaborare.
Afirmațiile lui Radu Vancu vin în contextul în care Edupedu.ro a arătat, pe baza documentului oficial privind Comisia națională pentru Limba și literatura română – liceu, că cel puțin 15 profesori care au conceput programa se regăsesc și printre cei care o avizează.
- Documentul a fost publicat pe Facebook chiar de Radu Vancu, profesor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, unul dintre contestatarii noii programe de română propuse de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), aflată în dezbatere publică până vineri, 12 decembrie.
Vancu: „Dezbaterea despre programă a fost o mascaradă. Legitimitatea programei este nulă”
Într-o primă postare, Radu Vancu susține că întreaga consultare publică privind programa de română pentru clasa a IX-a a fost doar formală și lipsită de efect real, ceea ce ar anula legitimitatea documentului: „Știm acum că dezbaterea despre programa de limba și literatura pentru clasa a noua a fost o mascaradă. Ceea ce face ca legitimitatea programei să fie nulă. Pur și simplu nu cred că ministerul o mai poate aviza”.
Profesorul enumeră două motive principale pentru care, în opinia sa, programa nu ar mai putea fi adoptată. „Nu poți aviza o programă după ce s-a aflat”, în primul rând, „că s-a mimat dezbaterea publică despre ea. De ambele părți ale discuției, grupuri ample de profesori & cercetători au investit energii, timp, au scris articole, au răspuns la interviuri, au mers uneori la radio & TV – pentru a afla într-un final că munca asta a lor (…) a fost inutilă. (…) Indiferent de ce parte a discuției te situezi, asta este pur și simplu revoltător. Și anulează ideea de dezbatere. Și anulează legitimitatea programei”.
„Este un viciu de procedură”: aceiași oameni elaborează și avizează programa
Al doilea argument invocat de Radu Vancu vizează componența comisiilor. El spune „că toată procedura e greșită: președinta grupului de lucru care elaborează programa este, în același timp, președinta comisiei naționale de specialitate care o avizează. Pe lângă asta, din cei 24 de membri ai comisiei care avizează, 15 au fost membri și în grupul de lucru care a elaborat programa. Adică 62,5% din comisia care avizează este compusă din comisia care elaborează. E pur și simplu un viciu de procedură. Asta, de asemenea, anulează complet legitimitatea programei”.
Concluzia profesorului este tranșantă: „Ministerul nu poate aviza o programă rezultată după o dezbatere simulată & dintr-un viciu de procedură. Ar asuma el însuși, în nume propriu, acest fals (…) & acest viciu de procedură”.
Lista suprapunerilor și întrebările adresate Ministerului Educației
Într-o postare ulterioară, Radu Vancu revine cu detalii despre componența celor două structuri – comisia națională de specialitate (CNS) și grupul de lucru (GL): „Eu numărasem 15 persoane comune în ambele grupuri, adică o suprapunere de 62,5%. AI îmi spune că sunt 16 persoane, adică o suprapunere de (…) 66.6%”.
Profesorul formulează cinci întrebări directe către Ministerul Educației, printre care:
- „De ce ministerul consideră acceptabil ca GL & CNS să se suprapună în asemenea măsură? (…) Își poate asuma ministerul o programă rezultată astfel? Mai are ea vreo legitimitate? (…) De ce era OK în 2016 ca această comisie națională de specialitate să fie publică pe site – iar în 2025 nu mai este, ci e ținută la secret. De ce?”
Radu Vancu afirmă că, potrivit informațiilor sale, o situație similară ar exista și la disciplina Istorie, unde 12 din cei 19 membri ai comisiei de avizare ar fi fost implicați și în elaborarea programei.
Context: 15 autori ai programei sunt și avizatori
Potrivit analizei Edupedu.ro, 15 membri ai comisiei naționale care avizează programa de română pentru liceu se regăsesc și în grupurile de lucru pentru Trunchiul Comun (TC) și Curriculumul de Specialitate (CS). Este vorba despre profesori din mediul universitar, din Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și din licee de elită, numiți prin ordin al ministrului Educației.
Printre aceștia se numără: Georgescu Daniel, Nistor Constantin Ciprian, Fotache Dubălaru Oana Anca, Georgescu Irina Roxana, Anisie Monica Cristina, Ciobotaru Anamaria, Corcheș Horia Ciprian, Doboș Mihaela, Dudaș-Vasile Adriana, Gâlea Gabriela Anamaria, Halaszi Monica, Maxim Andreia Nicoleta, Morar Mihai Gheorghe, Orban Laura Henrieta și Petrache Anca Denisa.
În prezent, comisiile naționale de specialitate pe discipline nu sunt publice pe site-ul Ministerului Educației, ultimele liste accesibile datând din 2016, de la reforma programelor de gimnaziu.
Redăm integral postările scriitorului și profesorului Radu Vancu, în ordinea publicării lor:
„Știm acum că dezbaterea despre programa de limba și literatura pentru clasa a noua a fost o mascaradă. Ceea ce face ca legitimitatea programei să fie nulă. Pur și simplu nu cred că ministerul o mai poate aviza.
Nu poți aviza o programă după ce s-a aflat:
1. Că s-a mimat dezbaterea publică despre ea. De ambele părți ale discuției, grupuri ample de profesori & cercetători au investit energii, timp, au scris articole, au răspuns la interviuri, au mers uneori la radio & TV – pentru a afla într-un final că munca asta a lor, în care s-au implicat & au expus argumente & s-au expus uneori și pe ei, a fost inutilă. Ba mai rău, au fost folosiți ca masă de manevră doar ca să se dea iluzia dezbaterii. Indiferent de ce parte a discuției te situezi, asta este pur și simplu revoltător. Și anulează ideea de dezbatere. Și anulează legitimitatea programei.
2. Că toată procedura e greșită: președinta grupului de lucru care elaborează programa este, în același timp, președinta comisiei naționale de specialitate care o avizează. Pe lângă asta, din cei 24 de membri ai comisiei care avizează, 15 au fost membri și în grupul de lucru care a elaborat programa. Adică 62,5% din comisia care avizează este compusă din comisia care elaborează. E pur și simplu un viciu de procedură. Asta, de asemenea, anulează complet legitimitatea programei.
Ministerul nu poate aviza o programă rezultată după o dezbatere simulată & dintr-un viciu de procedură. Ar asuma el însuși, în nume propriu, acest fals (adică dezbaterea simulată) & acest viciu de procedură.
Dincolo de toată amărăciunea & revolta, un lucru bun tot a rezultat: deși dezbaterea a fost falsă, vreme de două săptămâni s-a vorbit în spațiul public despre literatură. Și despre ce așteptăm să facă ea pentru copiii noștri. Și s-a văzut că încă așteptăm mult de la literatură & încă avem încredere în ea. Asta, dincolo de orice fals & orice viciu de procedură, e un lucru fundamental bun”.
[…]„Iată componența comisiei naționale de specialitate (CNS) & a grupului de lucru (GL) pentru programa de limba și literatura română de clasa a IX-a.
Eu numărasem 15 persoane comune în ambele grupuri, adică o suprapunere de 62,5%. AI îmi spune că sunt 16 persoane, adică o suprapunere de (ptiu, drace!) 66.6%.
Întrebările fundamentale, pentru care ministerul cred că e dator cu niște răspunsuri, rămân:
1. De ce ministerul consideră acceptabil ca GL & CNS să se suprapună în asemenea măsură? Și, în plus, să fie coordonate de aceeași persoană? Nu era firesc ca un grup, coordonat de o persoană, să elaboreze programa – iar alt grup, după dezbaterea publică & modificările subsecvente, s-o avizeze?
2. Își poate asuma ministerul o programă rezultată astfel? Mai are ea vreo legitimitate? Ba chiar mai rău: în ipoteza că cineva va contesta în instanță o programă astfel rezultată, e dispus ministerul să asume responsabilitatea legală pentru ea?
3. A știut ministerul că dezbaterea a fost, de la bun început, inutilă? Fiindcă „templatul”, cum spune doamna Fotache, coordonatoarea ambelor grupuri, adică modificări majore, nu vor fi în nici un caz acceptate?
4. Indiferent dacă a știut sau nu că dezbaterea e doar mimată, e dispus ministerul să asume o programă rezultată după o mascaradă de dezbatere – și după o procedură în care cei care elaborează & cei care vizează sunt covârșitor aceiași?
5. Și tot ministerul trebuie să explice de ce era OK în 2016 ca această comisie națională de specialitate să fie publică pe site – iar în 2025 nu mai este, ci e ținută la secret. De ce? Ce s-a schimbat? Ce anume în educație a ajuns atât de tenebros încât trebuie secretizat?
Mai spun doar că, tot pe surse, și la istorie e aceeași situație: 12 membri din 19 ai comisiei naționale de specialitate se regăsesc și în comisia de elaborare. Adică 63,15%. Nici acolo nu văd cum ar mai putea ministerul să adopte programa”.
Context: o programă contestată de sute de profesori și scriitori
Noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a a stârnit reacții dure în spațiul public.
În dezbaterea privind noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, două memorii cu poziții diametral opuse au fost transmise Ministerului Educației: unul care cere retragerea integrală a proiectului și reluarea procesului de elaborare, și un al doilea care apără abordarea propusă, în special revenirea la organizarea diacronică a conținuturilor.
În primul memoriu, inițial peste 200 de profesori, cercetători ai Academiei Române, scriitori, regizori și dramaturgi – cărora li s-au mai adăugat constant semnatari – cer Ministerului Educației și Cercetării „regândirea integrală a programei”, pe care o consideră „confuză, anacronică și autosuficientă”.
Semnatari precum Mircea Cărtărescu, Radu Vancu, Radu Jude, Dan Lungu, Gianina Cărbunariu, Mihaela Michailov, Mihaela Miroiu, Liviu Papadima, Ioana Nicolaie acuză existența unor „decupaje fantasmagorice” cărora li se atribuie statutul de epoci literare și avertizează că acestea pot distorsiona grav înțelegerea istoriei literaturii române. Detalii aici
Critici din zona academică: „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”
Profesorul Liviu Papadima, de la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că scopul predării literaturii române în liceu nu este formarea viitorilor specialiști, ci transmiterea culturii generale. Acesta a cerut „refacerea integrală” a componentei de literatură din noua programă, despre care spune că „îi amintește de cea de acum 50 de ani”.
Pornind de la analiza lui Papadima, consilierul ministrului Educației, Radu Szekely, a afirmat că reforma curriculară riscă să se împotmolească și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.
- Tot Szekely a denunțat și faptul că membrii grupului de lucru la programe au avut de semnat un contract de confidențialitate și că au existat presiuni la David să aprobe programa în această formă, lucru atacat de MEC care a transmis că poziția lui Szekely nu este una instituțională.
La rândul său, scriitorul Radu Vancu a atras atenția că recomandările pentru clasa a IX-a riscă să îi îndepărteze pe elevi de literatură: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, a scris acesta pe Facebook.
Ministrul Daniel David: „Lucrurile trebuie făcute, nu ne mai putem permite să amânăm”
Cel mai recent, Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că la începutul săptămânii viitoare va avea o întâlnire cu membrii comisiei care au elaborat programa de Limba și literatura română pentru liceu, pentru a analiza criticile și sugestiile venite din spațiul public.
„Mă uit, văd și eu dezbaterile. Rolul ministerului este să se asigure că pune oameni buni în comisie. După aceea, specialiștii trebuie să vină cu o programă pe care trebuie să și-o asume”, a spus ministrul, în cadrul dezbaterii online organizate joi, 11 decembrie, de Academia Română.
Daniel David a subliniat că reforma curriculară nu mai poate fi amânată, amintind că, potrivit calendarului inițial, liceul ar fi trebuit să intre pe noua logică curriculară încă din 2021. „Dar lucrurile trebuie făcute. Nu ne mai putem permite să mai amânăm”, a afirmat acesta.
Informații de context
Noua programă de Limba și literatura română ar urma să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante: una pentru Trunchiul Comun, obligatorie tuturor specializărilor, și una pentru Curriculumul de Specialitate, destinată filierei teoretice – profil umanist – și profilului pedagogic.
Recomandările pentru clasa a IX-a, precum și abordarea cronologică propusă, se află în prezent în consultare publică și continuă să genereze reacții critice în rândul specialiștilor din educație și cultură.
Citește și:
Avizarea programei de română de liceu trece prin pixul a 15 dintre profesorii care au fost și în grupurile de concepere a acelorași programe. Lista avizatorilor numiți de ministrul David – DOCUMENT
LISTĂ Profesorii și inspectorii școlari care fac programa școlară de Limba și literatura română pentru liceu 2026 / Decana Facultății de Litere a UB, Oana Fotache Dubălaru, este coordonator științific
Daniel David anunță că se va întâlni cu comisia care a lucrat la programa de limba și literatura română la începutul săptămânii viitoare: Să văd cum răspund celor care au ridicat o serie de probleme
Profesorul și scriitorul Alex Goldiș, despre memoriul care apără noua programă de Română: Trimiterea la „interese oculte” e o strategie clasică de manipulare și agitatorism. „Energiile suspecte” sunt ale unor specialiști care înțeleg responsabilitatea din spatele conceperii unei programe care ignoră elevul, realitatea și achizițiile disciplinei din ultimii ani
Profesorul Răzvan Voncu, unul dintre semnatarii memoriului care apără programa de clasa a IX-a: Cum dăm competențe fără conținuturi? Pe ce? Elevul trebuie să învețe să se desprindă, să nu-i placă. Cum va învăța ce nu-i place, dacă nu știe nici ce-i place?
Radu Vancu, despre programa de Limba și literatura română: Ori o refacem de la zero, ori corectăm urgent periodizarea și aducem literatura până în prezent / Fără o programă coerentă, analfabetismul funcțional se va accentua și mai groaznic
Imposibila dezbatere / Op Ed Profesorul Andrei Terian, despre proiectul de programă pentru limba și literatura română la clasa a IX-a
Redacția
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
