Programul “masă sănătoasă” pentru care Guvernul plătește 15 lei per elev: Este foarte posibil să crească suma “într-un program viitor”, spune Sorin Ion / Directoarea școlii Pesceana din județul Vâlcea: O masă în regim de catering costă 18 lei, dacă o ridici tu, nu cu livrare

1.502 vizualizări
Foto: © Veranika Semchanka | Dreamstime.com
Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a spus că e foarte posibil ca suma de 15 lei alocată per elev în programul “masă sănătoasă” să crească “într-un program viitor”. El a subliniat că suma a crescut de 2 ori de la începutul programului anterior, “masă caldă”, în urmă cu 8 ani. Sorin Ion a făcut declarațiile în cadrul unei dezbateri privind lansarea raportului World Vision privind programul “masă sănătoasă”, introdus în acest an școlar. Potrivit raportului, programul a fost implementat în mod real în puțin peste o treime din cele 450 de școli selectate. În cadrul aceleiași dezbateri, directoarea școlii Pesceana din județul Vâlcea, Cecilia Trașcă, a atras atenția că “o masă sănătoasă presupune niște costuri” și că meniul ar trebui să crească la 20-25 de lei.
  • Amintim, programul “masă caldă”, a fost pilotat timp de 8 ani, iar din acest an școlar, s-a aplicat noul program “masă sănătoasă”, ca o extindere a programului anterior, însă pentru doar jumătate din numărul de elevi și copii prevăzuți în Legea Educației. Guvernul Ciolacu a decis să facă economii în an electoral și să amâne până în ianuarie 2025 prevederea care include 1 milion de elevi beneficiari.

Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a fost întrebat de jurnaliști dacă suma de 15 lei per elev/copil de grădiniță este suficientă pentru o masă pe zi, iar el a răspuns că “nu valoarea sumei este problema principală” și că “suma de 15 lei este una rezonabilă” pentru orice furnizor. El a subliniat că “într-un program viitor este foarte posibil să crească”.

“Suma a crescut de două ori deja până acum de la inițierea programului “masă caldă” era de 7 lei pe elev, a urcat la 10 lei, actualmente este 15 lei. Suma trebuie să țină seama de prețurile din piață. Asta înseamnă că într-un program viitor este foarte posibil să crească. (…) Din analizele noastre, nu valoarea sumei este problema principală. În general, atunci când vorbim de cantități mari, pentru orice furnizor, suma de 15 lei este una rezonabilă. Însă problema cea mai mare, așa cum spuneam și mai devreme, este conținutul, sau masa caldă propriu-zisă. De asta mai mult de jumătate din autoritățile locale au optat pentru pachet alimentar”, a spus Sorin Ion.

În cadrul aceleiași dezbateri World Vision, directoarea școlii Pesceana din județul Vâlcea, Cecilia Trașcă, a atras atenția că “o masă sănătoasă presupune niște costuri”. Meniul ar trebui să crească la 20-25 de lei.

“Reprezint o școală mică unde avem 80 de copii cu grădiniță. Am primit finanțare, dar masa nu o putem găti acolo. Am apelat la catering. Suntem departe de oraș, la 30 km dar drumul este așa cum este prin păduri și este neasfaltat de vreo 4 ani de zile. Profesorii își distrug în fiecare zi mașina, deci vă dați seama că și mașina de catering merge zilnic pe acele drumuri necesită o mulțime de reparații. Din cheltuielile de 15 lei pe de-o parte trebuie să suporte și această cheltuială de transport din partea celui care pregătește și livrează mâncarea. Da, 15 lei, nu știu dacă este suficientă această sumă. Să zicem un meniul zilei este undeva la 18 lei, dar să te duci să ți-l iei de acolo, nu cu livrare. Deci ar mai trebui adăugat nu știu, cred că 20 lei, un 25 lei dacă vrem o masă sănătoasă care să fie o ciorbică cu ceapă, cu cartof, nu cu vegeta pentru că unii mai practică și așa. O masă sănătoasă presupune niște costuri. Noi am reușit. Am trecut de la programul Pâine și mâine (n. red program al World Vision implementat cu ajutorul mediului privat) la masă sănătoasă, am combinat cele două proiecte și astfel copiii care să servească masa, apoi să rămână să-și definitiveze studiul prin cele două ore de program de ajutor la lecții, activități suplimentare”, a spus directoarea Cecilia Trașcă.

Variante orientative de meniu care includ sugestiile Institutului Naţional de Sănătate Publică:
  1. ciorbă de legume;
  1. supă de pui cu legume;
  2. ciorbă de văcuţă cu legume;
  3. legume cu piept de pui la grătar;
  4. mâncare de mazăre cu piept de pui;
  5. pilaf cu legume şi ficăţei de pui;
  6. piure de morcov cu grătar de pui;
  7. piure de cartofi cu piept de curcan;
  8. mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor;
  9. ghiveci de legume cu pui;
  10. orez cu legume şi pui la tavă;
  11. sufleu de broccoli cu brânză;
  12. cartofi gratinaţi cu piept de pui la grătar;
  13. tocană de legume cu orez brun;
  14. piure de cartofi cu sfeclă şi chifteluţe de legume;
  15. omletă cu legume – ardei, ciuperci, ceapă verde şi brânză telemea;
  16. sufleu de conopidă, broccoli şi brânză la cuptor;
  17. dovlecel umplut cu brânză la cuptor;
  18. ciuperci la cuptor umplute cu brânză, pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani;
  19. macaroane cu brânză;
  20. cartofi franţuzeşti, la cuptor, cu brânză şi ou;
  21. quinoa cu legume;
  22. sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume – roşii, castravete, salată;
  23. sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume
    crude – gogoşar, varză, morcov;
  24. un fruct întreg.
În ce constă Programul Național „Masă sănătoasă”

Elevii vor primi un suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar:

a) „masă caldă, preparată în regim propriu, pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ în care există cantină cu avize de funcționare, înregistrată sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, și spațiu adecvat de servire a mesei;

b) masă caldă, în regim catering, pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, hrana putând fi servită în sala de clasă sau într-un alt spațiu amenajat în acest scop.

c) pachet alimentar, în situația în care nu există posibilitatea asigurării mesei calde în regim propriu sau de catering.

Suportul alimentar nu se acordă pe perioada vacanțelor sau a altor zile declarate prin lege, ca zile nelucrătoare.

Tipul de suport alimentar şi modalitatea de distribuire se stabilesc la solicitarea directorului unităţii de învăţământ, cu aprobarea consiliului de administraţie şi se propune ordonatorului principal de credite al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, care îl supune aprobării consiliului local. 

Suportul alimentar trebuie să respecte prevederile Legii nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar şi ale Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi.”

Informații de context

Programul „Masă Sănătoasă” prevăzut în legea educației nr. 198/2023 prevede ca numărul elevilor beneficiari să crească substanțial în urma noii Legi a învățământului preuniversitar. Prevederile acesteia, 1 milion de elevi trebuie să beneficieze din actualul an școlar de „Masă sănătoasă”, dar prevederile au fost amânate de Guvernul Ciolacu pentru 1 ianuarie 2025, iar în măsurile adoptate între timp de guvern s-a început cu mai puțini copii decât prevede legea – aproximativ 500.000.

De la începerea anului școlar, numărul școlilor a crescut pe parcurs, ajungând la 1200 de școli, potrivit ultimei actualizari din 11 aprilie. Secretarul de stat Sorin Ion a spus că numărul va mai crește în perioada următoare la 1500 de școli, în condițiile în care anul școlar se încheie în două luni.

Programul “masă caldă” în școli a început în urmă cu 8 ani, cu 50 de școli, ca fiind un program pilot, iar guvernele au continuat an de an programul prin hotărâri de Guvern aprobate în fiecare an târziu, aproape de începerea anului școlar, ceea ce a creat întârzieri în aplicare. Elevii nu au primit în nici un an la timp pachetul alimentar sau masa caldă. În 2018, de exemplu, proiectul de HG a fost pus în dezbatere la 3 luni de la începerea anului școlar.

Conform uzanțelor, pilotarea ar fi trebuit să dureze maximum doi ani.

Principala problemă semnalată în desfășurarea programului masă caldă în școli este lipsa cantinelor școlare sau a spațiilor destinate servirii mesei calde, arată raportul privind stadiul implementării Programului – pilot „Masă caldă” în anul școlar 2021-2022. Documentul a fost publicat în decembrie pe site-ul ministerului, dar ferit de vizibilitate și este primul raport care analizează programul pilot. Conform Ministerului Educației, doar puțin peste 10% dintre unități școlare din țară au cantine școlare. Nu se știe câte dintre aceste școli au fost incluse în programul pilot masă caldă în școli, existența unei cantine nu a fost un criteriu de selecție a școlilor.

Selecția școlilor a fost una politică, potrivit analizei Edupedu.ro, care arată că peste 63% dintre instituțiile incluse în 2022-2023 în plus, în programul de “Masă caldă” (n. red. din 161 de școli) sunt din localități cu primari PNL.

Foto: © Veranika Semchanka | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Ana Bulai, sociologul care a realizat studiul World Vision despre calitatea “mesei sănătoase” din școli: Sunt comunități unde parizerul reprezintă apogeul gătitului și cartoful prăjit – maximul de gust. Dacă România nu investește în acești copii, nu are de ce să-și mai facă planuri de viitor
Programul „Masă Sănătoasă” – aplicat în doar o treime dintre școlile selectate, și așa sunt prea puține față de cât cere Legea Deca Iohannis – Raport World Vision / Sunt prea puțini bani alocați, mesele calde – înlocuite adesea cu pachete / Alimentația astfel primită – principala masă a zilei pentru jumate dintre elevii din program
Programul “masă caldă” din 2022-2023 în viziunea Ministerului Educației e un succes: Din 450 de școli, doar în 5 nu s-a implementat, spune Sorin Ion / Noul program „Masă Sănătoasă” era aplicat în primele 6 luni ale acestui an școlar în doar o treime dintre școlile selectate, arată studiul World Vision
Guvernul Ciolacu alege sa facă economii în anul electoral 2024 prin neacordarea unei mese calde pentru un milion de elevi, așa cum prevedea legea educației
Programul Național „Masă sănătoasă” începe pe 1 ianuarie 2024: Masă caldă sau pachet alimentar de 15 lei pe zi de elev / Inspectoratele școlare vor alege școlile care intră în program – proiect
OFICIAL Lista celor 450 de școli care organizează, în anul școlar 2023-2024, programul Masa caldă
2021 – Peste jumătate din cele 150 de școli în care elevii vor primi „Masa caldă” sunt în localități cu primari PNL. PSD a primit peste 30%, iar USR-PLUS doar pentru 2 școli

4 comments
  1. V-aş ruga să citiţi eticheta sandvici-urilor din programul Masă Sănătoasă. Nu ştiu cine a stabilit că aceste produse pot fi catalogate drept masă sănătoasă.

  2. E foarte posibil să se învârtă Soarele în jurul Pământului. Nu foarte probabil, dar posibil, de ce nu, dacă tot vorbim despre lucruri care nu se vor întâmpla niciodată, la fel ca ajustarea prețurilor la ”masa caldă” care nici nu prea există în toate școlile în care guvernul zice c-ar exista…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministrul Educației dă vina pe inspectorii școlari pentru raportările eronate “pe semnătură” despre elevii fără tablete: “Vor fi schimbați anul acesta printr-un concurs” / 85% dintre actualii inspectori au fost puși în funcție de fostul ministru, tot PNL, anul trecut

Inspectorii școlari sunt de vină pentru că au raportat “sub semnătură” cifre eronate despre elevii care au nevoie de tablete și dispozitive pentru școala online, potrivit ministrului Educației Sorin Cîmpeanu.…
Vezi articolul