Introducerea uniformelor școlare nu elimină bullying-ul, pentru că fenomenul are cauze mai profunde și se poate transfera către accesoriile purtate de copii, vacanțele în care merg sau modelele de telefoane pe care le au, a declarat Daniela Dumulescu, psiholog și lector universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, la Prima News, pe 25 septembrie.
- Reprezentanții elevilor au anunțat că vor protesta luni, 28 septembrie, împotriva proiectului de introduce a uniformelor obligatorii, vor purta negru în timpul programului de școală – vezi pe larg pozițiile în acest sens aici, aici, aici sau aici.
- Proiectul de lege a fost votat de senatori pe 21 septembrie, dar camera decizională este camera deputaților. Atât reprezentanți USR, prin senatorul Ștefan Pălărie, cât și UDMR, prin Kelemen Hunor se opun inițiativei. Nici Ministerul Educației și Cercetării nu susține proiectul.
Daniela Dumulescu atrage atenția și asupra unui profil mixt, în care copilul care agresează este sau a fost, la rândul său, victimă, și subliniază că bullying-ul este întreținut atunci când colegii și adulții din jur nu intervin.
„Da, am urmărit și eu discuțiile legate de uniforme. Sigur, datele din literatură sunt inconsistente și, spre exemplu, fenomenul de bullying e mult mai complex și nu se reduce, într-adevăr, la uniformă”, a declarat Daniela Dumulescu.
Psihologul a explicat că introducerea uniformei nu elimină fenomenul, ci îl poate muta către alte diferențe vizibile dintre copii.
„Chiar sunt studii care spun că, într-adevăr, dacă există bullying care are alte cauze, el se poate transfera spre alte aspecte, spre exemplu spre accesoriile pe care le poartă copiii, spre, nu știu, vacanțele în care merg, spre telefoanele, modelele de telefoane pe care le au. Adică nu se reduce doar la felul în care te îmbraci. Sigur, sunt, pe de altă parte, și câteva studii care ne spun că, în unele situații, crește complianța față de reguli dacă se poartă uniformă sau crește apartenența la școală. Dar, așa cum am spus, fenomenele sunt mult mai complexe în ceea ce înseamnă bullying-ul.”
Redăm dialogul despre uniformele școlare
Moderator: Daniela, în același registru, întrebarea merge și către tine, legat de bullying, pentru că tot elevii au un mesaj pe care l-au gândit: „Educația nu se repară la croitor”. Pornind de la propunerea legată de uniforme, au extins într-un cadru mai complex, pentru că discuția nu este despre a ne îmbrăca cu toții la fel, ci a apărut în contextul în care ne gândim cu toții că aceasta este doar o problemă de vârf de aisberg. În esență, sunt mult mai multe situații, mult mai profunde, care țin de bullying și de reducerea bullying-ului. Cum vezi acest aspect și cum poate fi el combătut cu adevărat?
Daniela Dumulescu: Da, am urmărit și eu discuțiile legate de uniforme. Sigur, datele din literatură sunt inconsistente și, spre exemplu, fenomenul de bullying e mult mai complex și nu se reduce, într-adevăr, la uniformă. Chiar sunt studii care spun că, într-adevăr, dacă există bullying care are alte cauze, el se poate transfera spre alte aspecte, spre exemplu spre accesoriile pe care le poartă copiii, spre, nu știu, vacanțele în care merg, spre telefoanele, modelele de telefoane pe care le au. Adică nu se reduce doar la felul în care te îmbraci.
Sigur, sunt, pe de altă parte, și câteva studii care ne spun că, în unele situații, crește complianța față de reguli dacă se poartă uniformă sau crește apartenența la școală. Dar, așa cum am spus, fenomenele sunt mult mai complexe în ceea ce înseamnă bullying-ul.
Din ce am observat, într-adevăr, cei care fac bullying sunt adesea și cei care primesc bullying sau au primit bullying. Adică asta am observat și noi în studiul pe care l-am făcut semestrul trecut, atât în rândul elevilor, cât și al studenților. Există și un profil mixt, care este destul de frecvent sau poate cel mai frecvent, în care o victimă a fost sau este și agresor ori invers.
Deci trebuie să avem în calcul și aspectul acesta. În spate se află acest deficit de competențe de reglare emoțională, dar se află și toate relațiile deficitare pe care le au acasă sau nesiguranța transmisă cumva în mediul școlar per ansamblu, toleranța la bullying și așa mai departe.
Știm că un fenomen interesant este și faptul că bullying-ul crește dacă cei din jur nu intervin. Până la urmă, fenomenul acesta al martorilor bullying-ului, inclusiv al adulților care nu știu să reacționeze, este un fenomen care întreține foarte mult bullying-ul. După aceea, mai vorbim și despre faptul că tendința este să pedepsești agresorul, când, de fapt, și agresorul poartă cu el o suferință. Așa cum am spus și cum zicea și Oana, până la urmă sunt emoțiile disfuncționale și aceste competențe nu se dezvoltă dacă pedepsești.
Sigur că vrem să ne uităm la faptul că, cel puțin la adolescenți, dar sigur și în cazul studenților, sunt o serie de alternative prin care, inclusiv practic, putem să le oferim alte opțiuni copiilor. Spre exemplu, se cunoaște faptul că adolescenții se implică în mai puține acțiuni de bullying dacă sunt direcționați spre cluburi de un anumit fel, sunt direcționați să-și cultive poate hobby-uri sănătoase.
Sigur, asta presupune o monitorizare și o implicare atentă și din partea părinților și a școlii. În universitate, fenomenul de bullying este mai scăzut decât în preuniversitar și pentru că studenții reușesc poate să-și găsească „tribul”, să spun așa, mai ușor, implicându-se în organizații studențești, în diferite proiecte pe care le fac ca studenți și atunci își găsesc acei colegi ca ei, cu care se pot înțelege și pot să evite poate mai ușor situațiile de bullying.
6 comments
Este o promiscuitate care este aprobata in mod tacit de fetele vizibile si promovate dar care nu are nicio legatura cu majoritatea decenta a parintilor.Multi parintii nu sunt de acord dar persoane care nu au nicio legatura cu familia ta iti impun ce sa faci tu pe viata ta si munca ta si pe viata copilului Tau.Oamenii astia nu ar trebui sā aiba niciuna cuvant de spus.Sa isi vada de familia lor si de viata lor si sa isi lase ei copii sa umble ca niste pr…stituate ,sa fumeze la scoala,sa stea pe telefon facand clipuri sexy,sa se angajeze fara bac,sa isi gaseasca sponsor etc!Asta se promoveaza iar copii nu au minte,ce stiu ei despre viata si oamenii care profita de tine?
Cum vrea cineva putina ordine si decenta si apar lupii care sfasie orice si pe oricine!Le strici afacerile,ar ramane pe drumuri!Din ce ar mai face ei bani DACA balta cu peste si-ar inchide portile ?Romania este cea mai mare furnizoare de fete si educatia lor spre asa ceva incepe din scoala.Acum e normal ca colega X de la clasa a8-a sa faca bani pe….si sa arate ca din revistele Playboy.Din scoala apar astfel de desensibilizari,astfel de optiuni.Din scoala ele fac parte din viata obisnuita,nu sunt tinute in afara scolii ca vin mamicile traseiste si urla ca ai ceva cu fusta la buric a fiicei si cu tatuajul de pe buca dreapta la vedere.Odrasla pe cine mai recruteaza DACA ce face ea este considerat nepotrivit?
Prostii! Fetele se buzeaza ca si pompa de chiuveta, isi fac genele ca si maturile si isi injecteaza pometii de nici nu le recunosti! Faptul ca isi pun uniforma este exact un zero! Cand le vezi de la distanta nici nu le mai poti da varsta, iar pe piele sunt pline de tatuaje! Totul provine din familie! Le poti imbraca in uniforme atata timp cat le pusca nasturii de la piept de silicoane!
Cucoana, tie ti-ar placea sa vezi ce am vazut eu la o scoala de tara din Cuca Macaii: eleve cu bustiera cu vedere la buricul cu piercing?Eleva scoasa la tabla. Si asa sunt multe. Si baieti plecat la pescuit si cu cercel in ureche si domnisoare pe toace?
Când eram în școală și purtam uniformă, nu ne simțeam provocați sau atacați de ea. Există un sentiment de apartenență la comunitate când ești în sala de curs sau în curtea școlii și toată lumea e ca tine (cel puțin vestimentar).
Poate că propunătorii legii au adus argumente legate doar de bullying, sau poate au venit cu mai multe și oponenții au ales doar ce-au vrut să combată.
Dar uniforma – care nu trebuie să fie foarte complicată sau scumpă, nu e impusă de sus o variantă, fiecare școală poate alege – are și alte efecte asupra colectivului de elevi dincolo de combaterea bullying-ului, nu cel mai puțin important fiind cel care asigură acest sentiment de apartenență și amintește constant elevului că e la școală, unde are de făcut ceva pentru educația sa, nu la discotecă sau la club. CȘE se preface că uită asta (sau poate nu și-au dat seama niciodată), alții aduc tot felul de argumente de tip comunism/bani/nu are treabă cu bullying-ul, etc, de parcă nu există atât de multe școli – din România și din restul lumii – unde toată lumea poartă uniformă (și nu la alegerea elevilor sau foarte ieftină) și nu se mai plânge nimeni.
Când sunt peste 50% analfabeti functional + încă 17% care au abandonat școala până-n 15 ani și n-au mai fost cuprinși ,,scorul” PISA (>67% dintre noi, cum ar veni), e simplu să reduci uniforma vs bullying. Ce-i demn de reținut este cum fel de fel de ,,experți în bullying” își dau cu părerea că nu se rezolvă prin purtarea uniformelor. Sigur că și dacă-i intrebai pe ciubanii de la ultimul miting, la fel ar fi zis. Ce-i constant însă, este că programele se derulează conform planurilor. După merdenea vs croissant, era de așteptat că începând școala trebuia ceva ,,pă subiect”. Ca să nu mai gândească omu’ că uniforma vs bullying a mutat discuția de pe ,,scorurile” PISA, din ce în ce mai mulțumitoare, de la o ediție la alta. Dar consumul de droguri s-ar diminua prin școli, odată cu apariția uniformei? Că anxietatea, tulburările de tot felul, depresia, n-au cum să fie contracarate cu ajutorul uniformei, cred că-s de acord toți psihologii.
Așa este, dar când intră profesorii în clasă nu văd un talcioc de prost gust: blugi rupți, pantaloni scurți gen chiloți, bluză tip bustieră, decolteu până la buric, chiloți la vedere.. ..
Oare d-na este profesor? Dacă da! intră și în clasă sau stă în cancelarie și pune doar note de 10, să fie toți mulțumiți?