Radu Gologan: Negocierea notelor cu părinții, o umilință pentru sistemul de învățământ

31.697 de vizualizări
SURSA: Facebook.com/RaduGologan
Negocierea notelor cu părinții este o umilință pentru sistemul de învățământ, a declarat profesorul Radu Gologan pentru stiriedu.ro. Coordonatorul lotului olimpic de Matematică și președintele Societății de Științe Matematice din România a spus că „s-a ajuns la aberații”, în privința instrucțiunii date de minister care îi obligă pe profesori să ceară acordul părinților ca să le pună note copiilor pe activitatea online.

Întrebare: În privința încheierii anului școlar, instrucțiunile de la Ministerul Educației arată că notele de la școala online pot fi puse în catalog cu acordul părinților. Profesorii sunt nemulțumiți de acest lucru. Cât de relevantă va mai fi o notă ”negociată” cu părintele?

Radu Gologan: Pare o cedare la presiunea pe care părinții au indus-o în ultimii ani, mai ales în liceele de elită. Și s-a ajuns la aberații. Copiii vin cu note umflate din gimnaziu, și când dau de o adevărată măsură a pregătirii lor cedează, cu părinți cu tot, psihic. Și, evident, profesorul e de vină. Nu ar trebui luată o astfel de măsură, e o umilință pentru sistemul de învățământ. Poate altfel formulată.

Reamintim că într-o întâlnire cu învățătorii din Sibiu, ministrul Educației, Monica Anisie, a discutat despre încheierea mediilor și despre cum “cadrele didactice să se axeze pe promovabilitate, situațiile speciale să se discute telefonic cu reprezentanții inspectoratului, în centrul activităților să fie copiii, să se primească acordul părinților pentru calificativele acordate și părintele să fie informat în permanență despre ceea ce se lucrează”.

Citește și:

Singurătatea profesorilor buni și cum s-a transformat criza în stimulentul mediocrității: lobbyul fabricilor de diplome la Minister pentru anularea examenelor decisive

SURSA: Facebook.com/RaduGologan

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

  1. Ca profesor, dacă nu cedezi la circul făcut de unii părinți- buni prieteni cu directoarea scolii- doamna director ii poate pune sa te reclame la inspectorat, să ceara recorectarea lucrarii. Toate bune pană aici, sigur că au acest drept, profesorul uită că a fost jignit si amenintat de părinte, denigrat in consilii profesorale si de administratie pt. că a indraznit să dea nota 7 ireperabilului elevul X etc(oricum toata lumea vede despre ce e vorba…) și asteapta răbdător recorectarea lucrarii in speranta corectitudinii din partea inspectoratului. Ei, dar aici binele nu invinge raul, inspectoratul vine si nu recorectează lucrarea, ci modifică baremul in functie de lucrarea elevului X asa incat…tânărul emininke să ia zece. Specific: baremul cel nou de la inspectorat nu e generalizat pt toti copiii din clasa sau de la alte clase care au dat aceeasi lucrare, pt ca delegatii inspectoratului nu sunt atat de imprudenți incat să nu stie ca baremul dedicat elevului X este gresit dpdv stiintific. Ceilalti elevi sunt oripilati de ce a putut face inspectoratul, la vedere, fără jenă, o mai dau si pe glumă despre baremul personalizat al colegului lor, directoarea si părintii scandalagii sarbatoresc victoria, ca niște adevărați ,,învingători”…Profesoara sesizează ministerul invatamantului ca s-a falsificat un barem, ca s-au modificat medii si note in catalog, ca nu e normal si altele…oh, vai! Ei și? Viața merge-nainte, ministerul nu raspunde de trei luni la sesizare, ii spune profesoarei într-un final că „s-a ratacit sesizarea”… Tot e bine că nu i s-a raspuns ,,sunteți singura care au depus/ am depus/ai depus ( și toate celelalte modalități ale dezacordului…) o astfel de sesizare, ceilalți tace/tacem/ taceți(sau cum naiba o mai fi și acordul ăsta, că e tare greu dacă nu l-ai învățat la timp) și acceptăm/ acceptați/ accepți(sau ceva de genul…)”. Tot e bine, zic, sunt trei luni de cand am instiintat ministerul de felul in care se falsifică notele in unele prestigioase scoli, pentru unii prestigioși elevi. Este povestea reala pe care am trait-o in acest an scolar. Frumos, nu? Cu toate astea, n-aș pleca niciodată de la catedră, e atat de minunat când copiii îți dau curajul de a continua! Au un simț al dreptății despre care marii scenariști ai educației de azi nu au niciun fel de idee(sau nu are, sau cum e corect?). Doamne Sfinte, în ce țară trăim!

  2. La fiul meu, elev in clasa a cincea, notarea incepe de la 1 si cred ca e la fel in multe scoli. Pot sa fac oricand poza la teste ca sa dovedesc. Cat despre negocierea notelor, e o prostie lipsita de noima.

    1. Peste tot se începe de la 1!
      Ca la examen!
      Însă, dacă procedăm ca la carte, 75% din elevi ar fi corigenti și repetenți!
      Și te rog sa nu mai fii așa revoltată, căci nu toți s-au născut deștepți sau dornici să treacă pe merit!
      De aceea uneori începem notarea de la 4, ca să putem să le dăm 5 măcar pentru o întrebare simplă, notare ce ii avantajează și pe elevii isteți, obținând și ei o notă bună. Însă întotdeauna le spunem care este adevărata lor notă!
      Ar trebui și părinții să îi motiveze puțin și să îi oblige să învețe!
      Nouă nu ne este greu să îi lăsăm repetenți dar nu ne face fericiți acest gest!

      1. Sa lucrati cu doua rinduri de note, unul cu note in catalog si altul cu note “reale” ! Este o culme a prostiei si lasitatii; si mai aveti si tupeul sa “teoretizati” sistemul.

        1. Dacă noi suntem proști și lași, bănuiesc că tu ești ministru… ilustru… Alege tu un cuvânt cu terminația respectivă!

          1. Nu v-am invitat sa ne tutuim. Da, a lucra cu doua rinduri de note (un rind fara nici o relevanta, pentru ca pe elevi nu-i doare nicaieri daca le spuneti ca merita 2 si primesc 6) este o prostie si o lasitate. Nu numai a dumneavoastra, a majoritatii profesorilor. Nu trebuie sa fii ilustru ca sa-ti dai seama de asta. Se poate incerca sa evaluezi corect dar e greu si incomod. Eu am cam 60% procent de promovabilitate la examene si, in consecinta, presiuni continue de la colegi si decanat.

        2. Toti se pricep la invatamant, dar nu vor sau nu pot sa intre in sistem. Atunci ce fac? Dau sfaturi ca si cum ar fi specialisti. Daca tot sunteti atat de buni, de ce nu intrati in scoala romaneasca si sa exemplificati prin activitatea proprie toate teoriile? Cam greu si nu prea banos, mai bine arbitrii decat dascali, nu? Oricum, toti sunt tari in a critica si a da sfaturi altora, dar nu in a-si indruma si controla copiii personali.

        3. Mi-aș dori să nu ne mai faci proști și lași pe cei din preuniversitar! De unde atâta tupeu când toți știm cât de ,, greu” este pentru un profesor în învățământul universitar, în comparație cu munca unui profesor din preuniversitar! Să nu mai vorbim și despre examene…
          Îți interzic să ne mai faci proști și lași, mai ales că noi vă trimitem vouă elevi, viitori studenți!
          La noi este învățământul obligatoriu și acesta este norocul celor din universitar!
          Dar cu siguranță știți asta!
          Poate că noi suntem și de partea copiilor și de aceea suntem maleabili uneori!
          Nu ne încântă cu nimic să le tăiem aripile!
          Dacă ar fi cum vrei ,,dumneata” nici 50% din elevi nu ar mai promova!

        4. În comentariul de mai jos te lăudai că faci parte din ,, universitar”… Oare?
          Sistemul nu este ,,terorizat” de preuniversitar, ci universitarul scoate absolvenți pe bandă… Doar le luați banii pe taxele anuale. De ce?
          Fiindcă acolo învățământul nu este obligatoriu, iar de acolo vă primiți salariul!
          În altă ordine…să ne mulțumiți nouă, celor ,,lași și proști”, cum ne-ați catalogat!
          P. S. Trebuia să știți să scrieți cu ,,î”din a!

      2. Daca va este atat de usor, atunci puneti mana si faceti-va treaba in loc sa dati vina pe unii si pe altii. Este fix vina profesorilor ca promoveaza si ajung sa termine ciclul preuniversitar niste elevi care abia pot sa citeasca nesilabisit. V-o spun in calitate de fost elev care a trebuit sa indure ani de zile de ore facute ca la circ din cauza ca minunatii dvs colegi de breasla intelegeau sa-i treaca la sfarsit de an pe toti neavenitii, verificand grijulii “cati de 10 le mai trebuie” ca sa poata promova.

    1. Mi se pare corect să nu ceară părerea părintelui!
      Asta este treaba profesorului! Păi ce facem aici, punem note toți? Ca să pui/propui notă trebuie să dai niște examene pentru a deveni profesor!
      Deci, fiecare cu locul lui!

  3. Nu se cere numai acordul părintelui, ci și al copilului. Asa ca doamna ministru și-a definit raportul cu profesorii,si anume pe de o parte ministrul înfrățit cu elevii submediocrii și cu părinții acestora, pe de alta parte profesorul, al cărui rol este doar sa încheie medii umflate.

  4. Un elev cu nota 5 spunea că nu își face griji pentru a doua notă (care va fi 10) căci, așa cum spunea ministra, nota se dublează ::))
    Ce să mai spunem de corigenți…

      1. Ba da! Sper să se dubleze și la ei! 😃
        Te-ai liniștit acum?

        P. S. La elevi începem notarea de la 4, nu de la 1 cum este la examenele profesorilor! Acum calculează cât înseamnă o notă de 5 sau 6…

  5. La videoconferinta cu ISJ si directorii din Constanta, dna ministru, intrebata fiind punctual de catre un director, a recunoscut cu un sfert de glas ca perioada de situatii neincheiate si de corigente este cea valabila conform Notei 37493/12.09.2019. Deci masurile alea cu cerutul acceptului pentru notele elevilor sunt doar recomandari si se refera la notele care au data dupa 11.03.2020, nu? Pai cine ne opreste sa-i punem nota pe 10.03.2020? Pe baza activitatii elevului de pana la acea data, evident. Pentru ca leprele, tot lepre au fost si pana atunci si de atunci incolo. Ca doar nu s-or fi desteptat in 2 luni!

    1. Am o curiozitate: pe cine numiți “lepre”? Dacă vă referiți la copii, foarte urât!!! Nu aveți ce căuta între copii!!! Un profesor adevărat știe să intre în sufletul fiecărui copil, sã-l motiveze, să-l îndrume… Nu toți copiii au capacitatea de a memora teoria inutilă din învățământul românesc. Acesta este purul adevăr!!! Nu toți vor fi medici sau juriști…. De ce sã-i numim “lepre”pe cei ce nu vor să acumuleze cunoștințe??? Poate vor să devină tâmplari, mecanici, electricieni etc. In momentul în care se simt excluși, reacționează, unii chiar urât, dar sunt convinsă că niciun copil căruia îi vorbești frumos, îl încurajezi, îl îndrumi…nu-ți va vorbi urât! Sunt profesor și eu. Îmi iubesc toți elevii și nu am jignit niciodată un copil!!!

    2. Multe scoli au catalog online unde se vede clar fiecare actualizare a notelor. Daca se observa ca s-a pus nota pe 3 iunie dar cu data de 10 martie atunci se va observa clar ca a fost falsificat. Un elev cu mai mulți de 2 neuroni, daca poseda un catalog online, ar documenta actualizările saptamanale si in caz de apare o nota suspecta ar face o “sesizare”! Dupa profesorul ar fi nevoit sa dea dovada ca nota a fost pusa pe acea data – ori un test dat pe data mentionata, ori a incalcat legea. Sa nu va culcati pe o ureche

  6. Decat sa-i cer voie părintelui sa-i notez copilul, mai bine nu il mai notez deloc. Oricum, s-a asigurat doamna Anisie ca anul acesta nu mai e nevoie de profesor pentru încheierea mediilor. Se dublează, se inventează…cumva se încheie.

    1. Eu nu sunt dr acord cu dublarea notei. Un copil poate lua o nota mica din cauza oboselii, emotiei, ..dar el isi poate repa nota. ..

      1. Nici eu nu sunt de acord, doar doamnei ministru i se pare normal. Am inteles cu toții aluzia: daca prima nota e mare, o dublezi, daca e mica, negociezi cu părintele până creste.
        Pana acum, nimeni nu a spus concret cum vom proceda: daca vreau sa notez copilul il sun pe unul dintre părinți? Oare a stat si părintele cu copilul la orele online, ca sa-si poata da seama daca il evalua corect? Sau isi poate da seama?
        Cum spuneam, nu am de gând să dau vreo 200 de telefoane sa negociază note.

  7. Întreb și eu așa…pentru un prieten :))
    Mai sunt cadre didactice cărora li se cere de către directori să vină la școală să semneze condica (și să scrie în ea lecțiile)? Vorbesc de aceeași condică pe care o semnam în școală înainte de pandemie, cu orarul tot de atunci, când făceam orele în clasă cu elevii.
    Mi se pare puțin ciudat atâta timp cât noi facem acum lecțiile online….
    Aaaa…și încă ceva: orele suplimentare se plătesc sau nu?

      1. Noi completăm și acea fișa, dar și condica la liceu. Iar orele suplimentare se plătesc… deloc sau la jumătate…

  8. De ce vorbiți abia acum despre acest fapt? Doar pentru că a avut stimata doamnă “inocența” de a declara public?! “E vechi păcatul… și nu e singura vinovată.”
    Directorii? Profesorii?
    Dar oare nu sunt deja obișnuiți “părinții supremi” cu această practică?!
    Dar oare când va înceta umilința pe care trebuie să o suporte acei profesori și învățători forțați să “treacă” odraslele acelor lepre răuvoitoare, nu acum în timp de pandemie, ci în situație de așa-zisă normalitate?!
    Oameni buni, mai aveți speranță?!

  9. Doamna Anisie ne-a transformat in figuranti inca de la inceputul pandemiei…. asta e doar cireasa de pe tort. Si daca tot radea de doamna Dancila ca vorbeste dancileza, dumneaei ce vorbeste, anisiana? O limba doar putin mai apropiata de Llimba romana decat dancileza…

  10. Perfect de acord. Cred ca pana la urma o sa facem plecaciuni si parintilor si ministerului. Nu mai ramane decat sa vina doamna si TV-ul la fiecare dascal in clasa si sa faca “ordine”. Rusine. Rau am ajuns. Nici o autoritate si credibilitate nu mai avem. Din rationament nu alimin nici faptul ca adesea ne-am facut-o si noi prin acceptare, delasare si lipsa de coloana vertebrala. De aceia apreciez si eu atitudinea generala a sarbilor si polonezilor de exemplu.

  11. E o aiureala , inca un indicator al gradului de deriva al Romaniei.O tara condamnata.Cu un comportament de sinucigas.Condusa de romani.Dezastruos.Nu de Soros, Oculta/Nu o culta / si alte tampenii.Iata inca o dovada eclatanta , cum spunea profesorul meu de engleza , un distins evreu,dl.Glassberg, a confuziei in care se balaceste tara , de bunavoie si cu voie buna.Ca e iar trendy si cu ”jidanii” si ce fac si dreg ei si de aia nu avem noi pulover pe gat(expresie veche).Pana la jidani…uite care e treba, cum zic sarbii.Un neam respectabil.La cateva sute de km distanta.Buc-Belgrad.Worlds apart.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like