Material susținut de ROMANIA TECH NATION

Robo Hackathon pentru copiii de gimnaziu, organizat de coordonatorul Festivalului de Film și Istorii Râșnov. Mihai Dragomir: Ne dorim să găsim copii talentați cu care să pornim un club de robotică, alături de companii care folosesc roboți industriali

1.055 de vizualizări
Orașul Râșnov este unul dintre cele mai clare exemple ale efectelor pe care investiția în școală, grădiniță și creșă le are asupra dezvoltării locale. În iunie va găzdui primul concurs de robotică deschis să primească în Hackathon 80 de copii, iar în plan este și inițierea unui program pilot de școală în cinematograf. Inițiatorul activităților este Mihai Dragomir, coordonatorul Festivalului de Film și Istorii Râșnov, care a explicat pentru Edupedu.ro cum s-a rostogolit investiția inițială făcută de primărie în educație.

„Robo Hackathon-ul se va desfășura la Râșnov pe 19 iunie. L-am împins în vară pentru că am vrea să fie afară, doar în caz de vreme proastă să intrăm, să fim mai precauți decât regulile existente. Pe 19 iunie este ultimul weekend de școală și vor fi 40 de echipe, 2 copii în echipă, deci 80 de copii în total. Concursul vrem să îl deschidem și către copiii din alte comunități, nu doar Râșnov, și vor fi sigur 4 echipe de la Școala din Hărman. Cu ei încă din anul trecut aveam această înțelegere, 4 kituri de robotică erau pentru ei”, a declarat pentru Edupedu.ro organizatorul competiției, Mihai Dragomir.

Copiii vor folosi în cadrul concursului de robotică kituri de roboței didactici cumpărați de la compania românească NextLab.tech, condusă de profesorul de cibernetică de la ASE Răzvan Bologa.

Cum s-a născut ideea unui Hackathon de robotică la Râșnov?

Mihai Dragomir, organizatorul competiției, a povestit pentru Edupedu.ro că, „în 2019, am participat la o dezbatere la Măgurele la care a fost prezent și Răzvan Bologa, care ne-a povestit inițiativa concursurilor de robotică. Atunci am mers la ei la sediu și am văzut ce fac concret, ne-au explicat mai bine, pentru că pentru noi era prima dată când discutam despre robotică. Atunci am făcut planul pentru a face un Robo Hackathon la Râșnov, pe care l-am programat pentru data de 29 februarie 2020. Pe 27 februarie a apărut, însă, acea directivă de la Ministerul Educației prin care toate activitățile extrașcolare erau interzise”.

Nu a abandonat ideea, iar competiția se va derula la începutul verii. „Robo Hackathon-ul se va desfășura la Râșnov pe 19 iunie. L-am împins în vară pentru că am vrea să fie afară, doar în caz de vreme proastă să intrăm, să fim mai precauți decât regulile existente. Pe 19 iunie este ultimul weekend de școală și vor fi 40 de echipe, 2 copii în echipă, deci 80 de copii în total. Concursul vrem să îl deschidem și către copiii din alte comunități, nu doar Râșnov, și vor fi sigur 4 echipe de la Școala din Hărman. Cu ei încă din anul trecut aveam această înțelegere, 4 kituri de robotică erau pentru ei”, a precizat Dragomir.

Acesta a explicat că la Robo Hackathon-ul de la Râșnovse poate înscrie oricine, există un cost de 500 de lei per echipă, iar copiii vor rămâne cu kitul la finalul concursului, deci îl pot folosi și refolosi de câte ori vor. Concursul durează o singură zi, pe 19 iunie. De dimineață o să fie partea de învățare, care durează cam 2 ore, timp în care copiii află cum să asambleze roboțelul si primele informații legate de programare, pentru că pe lângă hard va și partea de soft; în jur de 2 ore va fi apoi partea de programare, de lucru efectiv pe soft, iar în a doua parte a zilei va fi concursul, în care roboțeii programați de ei vor merge pe o linie și se va face cronometrarea. Câștigătorii vor fi selectați pentru a merge în etapa națională pe care NextLab o pregătește pentru toamnă. Asta este partea efectivă din data de 19 iunie”.

Inițiatorul concursului de robotică a declarat pentru Edupedu.ro că „ce ne dorim noi, de fapt, cu ziua de 19 iunie este să deschidem interesul, să fie scânteia pentru robotică. Cei de la NextLab aveau o soluție ca totul să fie online, dar noi am zis că pentru un prim eveniment de descoperire a acestui domeniu online-ul omoară partea de entuziasm, de energie, iar cei care descoperă acum domeniul e bine să fie înconjurați de 39 de echipe, să audă spiritul de competiție, nu să trimită filmat roboțelul cum merge pe o linie la ei în dormitor. Noi mizăm să descoperim copii talentați sau cel puțin interesați, la nivelul Râșnovului, și cu care să pornim un club de robotică. Când dai un anunț de recrutare pentru un club de genul ăsta, probabil că mulți se anunță, dar puțini au chemarea. Dar văzându-i la lucru, putem să facem și recrutarea”.

„De anul trecut avem o sală alocată la Liceul din Râșnov unde să facem clubul și, pentru noi, legătura cu piața muncii este ușoară pentru că în jurul Râșnovului sunt multe fabrici mari care au nevoie de oameni. La acest club, firmele de tehnologie ne dorim să fie prezente, să îi implicăm în programele pe care le vom face. De exemplu, în primul rând pe partea de echipamente să vină aceste companii cu echipamente, inclusiv cu imprimante 3D și cu alte platforme de roboți poate puțin mai evoluați. Cealaltă componentă este partea de vizite în fabricile respective și demonstrații pe viu a ceea ce înseamnă roboți industriali și aplicațiile robotice. Firmele astea deja fac lucrul ăsta, pentru că majoritatea sunt la Școala Profesională Germană Kronstadt”, a precizat acesta.

La Robo Hackathon sunt așteptați copii de până în clasa a VIII-a, care se pot înscrie pe site-ul centrului, https://schubz.ro/.

„Părinții sunt mai mult decât bineveniți să stea pe margine. Nu vor avea voie să interacționeze cu copiii”, a avertizat Mihai Dragomir.

Care sunt greșelile frecvente făcute de părinți, la concursurile unde își însoțesc copiii?

„În primul rând, părinții vor să se implice în jocurile copiilor, ceea ce nu e greșit, dar vor să intervină cu mintea lor de adult care este în niște tipare care limitează jocul. Ceea ce ne dorim noi, de fapt, de la adulții care vin împreună cu copiii la diverse activități e ca ei să le transmită energia, entuziasmul și în niciun caz să nu le spună ‘Nu faci bine’. Și greșelile pe care le fac copiii, în acel moment, sunt importante. Ei trebuie să greșească ca să învețe. De cele mai multe ori, părinții pun mâna pe obiect să le arate ei ce e bine. E cea mai mare greșeală. Unde vedem părinții foarte activi, avem copii care sunt retrași și fără curaj, pentru că le e frică să nu greșească”, spune organizatorul de evenimente.

Mihai Dragomir, directorul Centrului Schubz și al Festivalului de Film și Istorii Râșnov, despre evenimentele educaționale pe care le pregătește:
  • „Acest centru Schubz pe care noi îl administrăm a încercat să vină cu tot felul de programe, nu de specializare, ci programe de descoperire. Pe lângă cele care sunt cu apa, cu pădurea, cu păsări și plante, cu consum responsabil, noi am venit și cu teatru, muzică, fotografie, scenografie, din zona artistică. Noi vrem ca copiii să descopere bucuria teatrului, a muzicii, și nu vrem să facem muzicieni profesioniști sau cântăreți, ci să vrea să cânte, să se bucure de muzică. Faptul că unul va vrea să cânte la chitară, la vioara, e altceva. Noi nu ajungem să mergem mai departe pe o anumită artă, pe un anumit instrument, pentru că nu îl descoperim.
  • Am fost în Germania și am cunoscut metoda lor de lucru, am adus un profesor din Germania care a ținut un training cu învățătorii din zona Râșnov – Brașov despre cum poți folosi muzica să predai matematică, istorie, orice. Muzica să fie parte din procesul educațional și nu strict la ora de muzică. În cadrul trainingului, în fiecare seară era un modul teoretic susținut de profesorul respectiv, care a doua zi mergea la clase și demonstra în lucrul cu copiii ceea ce le explica teoretic profesorilor înainte. Văzând profesorul care știa românește și lucra chiar cu elevii lor, profesorii au putut înțelege că se poate. Apoi am primit din Germania o listă de instrumente pe care ei le folosesc uzual, am dat-o primăriei Râșnov care a cumpărat instrumentele și ni le-a dat nouă, Centrului Schubz, în custodie și noi le dăm școlilor aceste instrumente.
  • În Germania, inspectoratele anual fac genul ăsta de traininguri de 2-3 zile, iar după profesorii merg în comunitățile lor și au datoria de a face la rândul lor traininguri pentru profesorii care nu au putut fi invitați. Și se face anual. Află cum se face un sistem de percuție dintr-o bucată de lemn, niște capace de bere și 3 cuie, cu care obții un instrument cu care poți lucra cu copiii la clasă. La partea de metodă afli cum înveți geografie cântând despre țări, râuri și continente. Ei au o întreagă literatură pe partea asta, cântecele care se folosesc pentru diferite materii sau subiecte.
  • Visul nostru e să reînființăm fanfara din Râșnov. Dar întâi trebuie să descopere copiii bucuria de a cânta, apoi să învețe instrumentele, să se facă mari și să poată face parte din fanfară.
  • Râșnov stă bine demografic, populația crește, e la 18.000 de persoane și crește, e un context foarte bun: ai o locație turistică, ești într-o zonă montană, dar accesibilă, în 20 de minute ești în Brașov, dar în același timp nu ești în Brașovul cel poluat de care toată lumea se plânge. Dar a mai fost ceva important: în vechea administrație și apoi în actuala s-a investit mult în infrastructura de creșe, grădiniță, școală și asta a oferit un motiv bun pentru familii să se mute la Râșnov. O familie își dorește un mediu curat și o școală bună pentru copii. Dacă le am pe astea două, planurile mele ca părinte sunt pe termen lung, nu voi pleca de acolo până termină copilul liceul. Pe când dacă aș fi fost doar un dormitor pentru softiștii care merg la companie, ar fi fost o comunitate sortită să piardă oameni rapid. De asta decizia de a investi în școli, și încă avem școală cu secție germană, a fost o decizie bună.
  • Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov a devenit de 6 ani un investitor local; contribuim de 4 ori mai mult decât primim subvenții, banii se întorc în economia locală de 4 ori mai mult. Accesul e gratuit aproape la toate evenimentele, dar e mai important ce înseamnă restul timpului.
  • Noi încercăm să vedem festivalul ca începutul unui an nou, în care facem multe altele; ne-am implicat și în activitatea cinematografului local, care a avut o soartă mai norocoasă decât altele din țară: a fost preluat de primărie și renovat în 2009, de vreo 5-6 ani am adus îmbunătățiri sălii, iar de anul trecut suntem într-un proiect european, o rețea de 4 cinematografe din zone rurale, și în cadrul acestui proiect am cumpărat echipamente pentru sală, pentru că era subdotată. Probabil la începutul lui iunie va fi repornirea cinematografului, unde avem sistem de proiecție nou, sistem de sunet nou, ecran mai mare și există un plan de a transforma cinematograful într-un centru comunitar. Viitorul cinematografelor mici nu mai e în a funcționa doar ca sală de proiecție de film, ci de a se transforma în loc unde să se întâmple și lansări de carte, concerte, dezbateri. Nu avem librărie în Râșnov, avem un proiect făcut de arhitectul Dorin Ștefan, pentru reinterpretarea cinematografului, pentru că e unul istoric creat de comunitatea săsească, au fost filme până au venit comuniștii și după revoluție a fost închis din 2002 pentru 7 ani, dar nu s-a redeschis cum trebuie pentru că a fost renovat fără conținut. Asta vrem acum, iar începând cu 7-11 iunie o să începem un program permanent vineri, sâmbătă, duminică de proiecții de film, dezbateri publice locale, concerte. Avem un film de copii filmat acum, în pandemie, cu Dragoș Bucur, care este un profesor răpit. Primul eveniment am vrea să fie proiecția acestui film pentru copii și „Două Lozuri”.
  • Ce ne dorim noi este să începem un program pilot la cinema cu școlile. Modelul există și este despre a face ore de geografie, istorie, matematică și alte științe, în cinema. Avem un reper în Germania, în care un profesor își poate alege dintr-o bază de date online filmul pe baza vârstei copiilor, pe baza subiectului, pe baza materiei, iar un institut vine cu filmele și cu traineri în cinematograful local și se desfășoară anumite ore specifice. Vrem să facem acest lucru la Râșnov, pentru că vrem ca cinematograful dimineața să fie sală de clasă, la prânz pentru cei la pensie și pe seară pentru părinții și adulții din comunitate.
  • Am lansat către profesori, spre gândire, să construiască o listă cu filmele pe care ei le consideră utile, precum și de subiecte care sunt pentru ei folositoare. Dar trebuie ca și profesorii să fie creatori de conținut și nu vreau să mai aud scuza: nu ne lasă programa”.

____

Robohackathonul nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică școlară din România și face parte din programul ROMANIA TECH NATION. Aici elevii se pregătesc pentru meseriile viitorului. Ei învață să programeze roboți bazați pe Arduino și să lucreze în Open Roberta, Mixly, Arduino IDE şi C. Sponsorul principal naţional este Banca Comercială Română. Contribuții suplimentare au fost oferite de Grupul Dacia-Renault și Măgurele Science Park. Concursul este înregistrat în calendarul aprobat de Ministerul Educației Naționale prin OMEN 5092/30.08.2019, Anexa 5, poziția 99.

Inițiatorul concursului este Asociația “Clubul Informaticii Economice CyberKnowledge Club (CKC)” fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE, București. Tehologia Nextlab.tech este realizată de compania start-up Cyberllence Inovație.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Un milion de elevi români (peste 33%) fac școala exclusiv online – Monica Anisie / Nu avem informații că vreun profesor nu ar fi fost plătit, pentru că a refuzat să facă ore online – Luminița Barcari

“Elevii care învață exclusiv online sunt aproximativ 1 milion de copii”, a declarat luni ministrul Educaţiei, Monica Anisie. Datele oficiale arată că în acest an școlar în România învață 2,9…
Vezi articolul

Cine este președintele comisiei de Bacalaureat de la Colegiul „Gheorghe Șincai”, unde peste 70 de lucrări au fost anulate – un preot, director de colegiu și profesor de Religie, dat afară din Inspectoratul Școlar București în 2019, după un scandal amoros cu o educatoare

Profesorul-preot Gheorghe Dogaru, fost inspector școlar de Religie la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, este președintele Comisiei de Bacalaureat de la Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, conform surselor Edupedu.ro. Acesta a…
Vezi articolul

Demisii în rândul directorilor de școli, nemulțumiți că au salarii mai mici ca ale profesorilor făra funcție. “Procentul este destul de ridicat”, spune liderul sindical Marius Nistor, FSE / Stavri, FSLI: Sunt niște anomalii în salarizarea directorilor de școli

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Edupedu.ro că „sunt deja directori care au început să-și dea demisia și procentul este destul de ridicat”. Declarația…
Vezi articolul