România are lipsuri majore în susținerea educației pentru mediu și dezvoltare durabilă, la nivel de profesori și curriculum – raport european

1.493 de vizualizări
Foto: © Kiriill Ryzhov | Dreamstime.com
România, țară care a adoptat anul trecut o strategie națională dedicată educației pentru mediu, bifează o serie de măsuri referitoare la susținerea formării competențelor în domeniu, dar are lipsuri considerabile, comparativ cu alte țări europene, în ceea ce privește acțiuni care să susțină obiectivele declarate, reiese dintr-un nou raport publicat de rețeaua europeană Eurydice.

Există, însă, diferențe notabile nu doar în abordarea temelor de acest fel în școli, ci și în ceea ce privește sprijinul acordat la nivel de sistem școlilor și profesorilor, pentru a-i putea să-i ajute pe elevi să obțină competențele necesare. Care este în acest context, comparativ cu alte țări europene, situația României, în cazul căreia Raportul notează că a adoptat, anul trecut, o strategie națională pentru educația de mediu?

România – despre care Raportul consemnează sumar că pregătește o serie de acțiuni, de acum încolo, în baza Strategiei naționale adoptate anul trecut –  figurează în rândul țărilor în care dezvoltarea durabilă nu este un obiectiv general de educație, ci figurează doar ca temă trans-curriculară. Modelul românesc este comun în sud-estul și centrul Europei, pe când în sud, vest și nord sistemele de educație stabilesc dezvoltarea durabilă nu doar ca temă, ci și ca obiectiv educațional.

Dezvoltarea durabila ca domeniu de invatare – Sursa: Eurydice

Iar România este menționată ca una dintre puținele țări – alături de Albania și Olanda – unde curriculumul nu include exemple pentru dezvoltarea competențelor de gândire a sistemelor, adică elevii nu sunt învățați să gândească prin prisma legăturilor care există între diverse domenii (de mediu, social, economic, cultural) și contexte (local, național, global). 

În același timp, tema dezvoltării durabile, abordată în cadrul general de competențe în formarea profesorilor în mai multe țări vest-europene, dar și în Turcia, Ungaria sau țări din nordul Europei nu este inclusă în standardele profesionale sau în cadrul de competențe al profesorilor din România. Aceeași situație este întâlnită în majoritatea țărillor din sudul și estul continentului.

Sursa. Eurydice

Dar, în timp ce multe dintre aceste țări au, totuși, incluse obiective de învățare legate de dezvoltarea durabilă în ghidurile și reglementările pentru programele de formare inițială a profesorilor de școală primară și învățământ secundar, România figurează în raportul european cu niciun astfel de obiectiv.

  • Cele luate în calcul sunt: concepte-cheie despre ecosisteme, înțelegerea interdependenței între natură și sistemele socio-economice și politice, analiza critică a conceptelor și valorilor de dezvoltare durabilă, evaluarea responsabilității de grup, dezvoltarea de parteneriate pentru a-i sprijini pe elevi să se apropie de natură. 
Obiective de formare privind dezvoltarea durabila in formarea initiala a profesorilor / Sursa: Eurydice

Lipsa acestui tip de obiective în formarea inițială a profesorilor este răspândită, dar nu majoritară la nivel UE, fiind specifică mai degrabă țărilor din sud (Cipru, Grecia, Malta, Portugalia) și celor din nord (Letonia, Estonia, Finlanda).

De asemenea, pe lângă Olanda, care nu oferă educația pentru dezvoltare durabilă în oferta de dezvoltare profesională continuă pentru profesori, România este, alături de Germania, țara cu cele mai puține astfel de reglementări – 1 din 4 luate în calcul în analiza Eurydice.

  • România bifează, în acest caz, doar „metodologiile inovatoare” pentru furnizarea de educație pentru dezvoltare durabilă. Nu raportează oportunități pentru formarea profesorilor în ceea ce privește înțelegerea temelor, conceptelor și valorilor în domeniu, predarea interdisciplinară, dezvoltarea de parteneriate pentru apropierea elevilor de natură și comunitate. 
Sursa: Eurydice

În același timp, în timp ce majoritatea țărilor europene raportează cel puțin trei din șase măsuri de sprijin pentru profesori în furnizarea de educație pentru dezvoltare durabilă, România se numără printre țările cu cele mai puține astfel de măsuri – doar două. Este vorba despre materiale de predare și rețele de dedicate pentru practici de dezvoltare durabilă. Țara nu raportează, în acest caz, unități de expertiză pentru sprijinirea profesorilor, centre educaționale de profil, coordonatori școlari sau alte entități la nivel de școală, nici scheme de mentorat, așa cum sunt raportate în alte țări europene.

Sursa: Eurydice

Totodată, sistemul românesc de educație nu beneficiază de ghiduri și sprijin la nivel de unități de învățământ, pentru dezvoltarea unor abordări unitare, la nivelul întregii școli, în ceea ce privește educația pentru dezvoltare durabilă.

Sprijinul pentru scoli in abordarea educatiei pentru dezvoltare durabila in tarile Europene / Sursa. Eurydice

Această lipsă de sprijin la nivel de școală încadrează România într-un grup restrâns de state sud-est europene (Grecia, majoritatea statelor foste iugoslave, Albania) și câteva țări vest- și nord-europene (Olanda, Norvegia, Letonia).

Citește și:
Exemple: Cum este predată educația despre mediul înconjurător și protejarea lui, în țările europene – raport Eurydice / Suedia are curs de reciclare în clasele 4-6 la orele de chimie, iar în Franța și Estonia tema dezvoltării sustenabile este “în sarcina fiecărei școli”
Doar două universități românești au și strategii distincte de dezvoltare durabilă, și măsuri de verificare că strategiile nu rămân doar pe hârtie / Două din cinci universități nu au măsuri de reducere a consumului de hârtie, prin digitalizare – analiză realizată de Alianța organizațiilor studențești

2 comments
  1. Eu am făcut activități, materiale, am și un mini curs propus, pe teme de educatie ptr. dezvoltare durabilă! Am participat la simpozioane cu teme multe, de-a lungul timpului (ca autor, dar și ca îndrumător-cu implicarea elevilor!)
    Si ce dacă?
    Se discută vreodată transparent, in C.P., cu adevărat , despre cine, ce face? Ni se pun pe tavă rezultatele paradigmei in care “se citește ” totul, fără să ni se spună cum s-a ajuns la acele alegeri (In cel mai bun caz! Câteodată aflăm din om in om, de pe Facebook, din presă ce e apreciat; ne minunăm, ne supărăm, suntem contrariați !)
    Știm sigur cine e apreciat după cum sunt numite funcțiile in școală (tot de doamna, când incepe anul școlar-aceiași, aceiași…).
    La nivel de instituție contează doar ce place doamna noastră director! Restul acțiunilor sunt minimizate ca valoare, chiar dacă sunt subiecte importante ale momentului; la evaluarea noastră anuală nu contează, din nou!

  2. Atât timp cât profesorii, unii dintre ei!, se fac ca își fac treaba, nici sa nu avem așteptări prea mari! Simpla prezenta la catedra nu înseamnă predare, ascultare, școală! Dar asa se intâmplă când nu sunt plătiți conform performantelor profesionale!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Tabloul dezechilibrelor din școala românească, într-un raport al Comisiei Europene: bani prea puțini, sprijin cvasiinexistent pentru elevii din mediile dezavantajate, lipsă de putere pentru școlile sărace

Accesul inegal al elevilor la învățătură, exacerbat de criza corona și trecerea la școala online, pune presiune pe autoritățile române să acționeze cu măsuri concrete în sprijinul elevilor defavorizați. Cât…
Vezi articolul

Mircea Miclea, despre greva profesorilor: Susțin clar mărirea substanțială a salariilor profesorilor, dar salarizarea să fie diferențiată în funcție de prestația didactică, iar angajarea profesorilor să fie la nivelul școlii / Ipocrizia crasă a președintelui și ministrului Educației o poate vedea acum toată lumea

„Susțin clar mărirea substanțială a salariilor, dar trebuie adăugate încă alte două condiții, dacă vrem să crească calitatea predării în educație”, atrage atenția fostul ministru al Educației Mircea Miclea, într-un…
Vezi articolul

Institutele Confucius din Marea Britanie, acuzate că fac jocurile regimului comunist de la Beijing, așteaptă să-și afle soarta. Studiu de caz despre impactul jocurilor politice asupra mediului academic – University World News

Situația Institutelor Confucius, organisme controlate de China și instalate în instituții de învățământ superior în multe state, inclusiv România, face obiectul unei ample analize a relației între structurile de putere…
Vezi articolul

„Scandalul” subiectelor la evaluarea de la clasa a IV-a. Profesorul Dragoș Iliescu, expert OECD în testare educațională: Putem face un astfel de exercițiu de ”framing” cu orice text din manuale. Moromete abuzator, în scena iconică în care Paraschiv se frige cu fasolea fierbinte. La anul, la evaluarea de clasa a IV-a: Vine, vine, primăvara (dar, atenție, fără ruptul florilor!)

Subiectele la Limba română de la evaluarea națională la clasa a IV-a sunt sau nu adecvate scopului acestei testări de verificare a literației? Este textul propus copiilor traumatizant? Este lungimea…
Vezi articolul

Alexandru Balaș, profesor la New York: Sancțiunile impuse Rusiei „nu mușcă din dușmani”, au fost la niște bănci de mâna a doua, la oligarhi care au conturi și în paradisuri fiscale. De ce nu se blochează conturile oligarhilor pro-Putin, care sunt din gașca lui? Nimeni nu vorbește de gazoductul Nord Stream 1 și de embargouri pe produsele care vin din Rusia

„Toată retorica lui Putin și tot naționalismul acesta în care Ucraina e parte din Rusia mă fac să mă gândesc că s-ar putea să vrea, pe de altă parte, toată…
Vezi articolul