România coordonează proiectul european SONAR pentru detectarea meteoriților periculoși pentru sateliți

31 de vizualizări
Foto: Pexels.com
Institutul Astronomic din București va coordona proiectul european SONAR care va detecta meteoriți periculoși pentru sateliți. Cu ajutorul inteligenței artificiale se vor construi cataloage precise ale impacturilor, potrivit CORDIS EU, platforma oficială a Comisiei Europene pentru informații despre proiectele de cercetare și inovare finanțate de Uniunea Europeană. Informația a apărut în newsletterul SciDigest, coordonat de Mădălina Cocea, comunicator al științei.

Meteoriții mici, între 10 și 100 de centimetri, reprezintă un risc insuficient înțeles pentru sateliți și misiunile spațiale, scrie în newsletterul SciDigest.

Proiectul european SONAR, coordonat de Institutul Astronomic din București, va combina detecția optică și acustică cu inteligența artificială pentru a construi cataloage precise ale impacturilor. Partener este și Institutul Național pentru Fizica Pământului de la Măgurele. 

Scopul proiectului SONAR

Proiectul își propune să îmbunătățească semnificativ înțelegerea noastră asupra riscului de impact pe care îl prezintă meteoriții cu dimensiuni cuprinse între câțiva centimetri și câțiva decimetri asupra infrastructurii satelitare și a misiunilor spațiale, potrivit CORDIS EU – platforma oficială a Comisiei Europene pentru informații despre proiectele de cercetare și inovare finanțate de Uniunea Europeană.

Proiectul are două obiective principale:

(1) să analizeze statistic detectările combinate optice și acustice ale impacturilor meteoroizilor, creând cataloage cuprinzătoare

(2) să perfecționeze metodele utilizate pentru a estima cu precizie energiile și riscurile impacturilor meteoroizilor.

„SONAR utilizează tehnici avansate de învățare automată pentru a automatiza detectarea acustică, sporind semnificativ capacitățile de detectare și eficiența procesării datelor în vederea constituirii unui set de date semnificativ din punct de vedere statistic.

Prin detașări strategice, programe de formare specifice și colaborări interdisciplinare, proiectul va genera seturi de date solide, accesibile publicului larg, precum și modele de risc. Aceste rezultate vor sta la baza deciziilor operatorilor de sateliți, agențiilor spațiale și factorilor de decizie implicați în domeniul apărării planetare și al monitorizării situației spațiale”, potrivit CORDIS.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Dificultăți la restaurarea mesajelor de la Revoluție, de pe clădirea Universității din București. Societatea civilă și Ordinul Arhitecților cer rectorului Marian Preda acces la planurile de conservare a Palatului UB

Clădirea Universității din București, simbol al primelor zile de luptă pentru libertate din 1989 din perioada baricadelor, poartă în zidurile sale urme ale Revoluției. Pe fațadele universității, sub straturile de…
Vezi articolul

Alianța Studenților critică lipsa de interes a parlamentarilor care au plasat mai multe prevederi „problematice“ legate de prescripția plagiatului în doctorate sau taxele care se pot modifica în timpul studiilor / Fără alocările necesare de buget, legile vor deveni o formă fără fond, cu impact nul asupra sistemului educațional din România

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) consideră că, deși proiectul Legii învățământului superior, adoptat ieri de Parlamentul României, aduce și „noi măsuri pozitive pentru studenții din România, acesta…
Vezi articolul