România – singura țară din Europa unde poți deveni învățător doar cu studii liceale, dar studiile medii sunt suficiente în alte câteva state pentru a deveni educator – ultimele cifre Eurydice

10.095 de vizualizări
Foto: © Poznyakov | Dreamstime.com
România este singura țară europeană unde nivelul minim de studii pentru a deveni învățător este cel al studiilor liceale, dar, în privința pregătirii inițiale a educatorilor, acestora le sunt suficiente studii medii în alte cinci țări de pe continent, în special din Est, potrivit datelor agregate de rețeaua europeană Eurydice. Edupedu.ro prezintă situația la nivel european, în condițiile în care proiectul Legii învățământului preuniversitar, versiunea Deca, desființează specializarea de educator-învățător la liceele pedagogice, dar o păstrează pe cea de educator-puericultor, iar raportarea la condițiile de acces în profesie, în alte țări de pe continent, a fost singurul argument invocat în mod concret pentru susținerea acestei măsuri.

De notat că desființarea specializării de educator-învățător a fost argumentată printr-o nevoie de întărire a studiilor celor care devin învățători, fără să se explice de ce nu mai este nevoie de specializarea respectivă – ca etapă intermediară către studii de licență, de exemplu. Altfel spus, conform argumentelor pro-desființare, specializarea ar urma să fie desființată anume pentru că nu ar fi suficientă pentru intrarea în carieră,  nu pe baza unor eventuale argumente bazate pe date, care să demonstreze că nu are utilitate, în funcție de specificul și istoricul sistemului educațional din România. 

Pe de altă parte, datele existente privind pragul minim de acces la munca de învățător și la cea de educator arată că România e inclusă într-o minoritate foarte restrânsă, la nivel european.

Ultimul raport Eurydice privind salarizarea profesorilor include și informații privind nivelul minim de educație necesar pentru a începe munca de profesor, pentru mai multe cicluri de învățământ. Acesta arată că, dacă în marea majoritate a țărilor europene, inclusiv România, pentru profesorii de gimnaziu și liceu sunt necesare studii de licență, iar în restul țărilor – studii de  master, în cazul învățătorilor și educatorilor există excepții. 

Raportul Eurydice notează că, deși există unele praguri inferioare pentru acces la profesie, cei mai multi profesori au cel puțin studii de licență sau de master chiar și în aceste cazuri.

În raportul citat, datat octombrie 2022:

  • România figurează drept singura țară europeană unde, pentru a deveni învățător, sunt suficiente studii liceale.
  • Pe de altă parte, la nivel de grădiniță, pe lângă România, studiile medii sau superioare de scurtă durată mai sunt acceptate alte cinci țări, pentru angajarea cadrelor didactice. Liceul este suficient în România, Slovacia și Republica Cehă. În Irlanda și Malta, nivelul minim este școala postliceală, iar în Letonia, Austria și Polonia – învățământ superior de scurtă durată. 
Sursa: Raport Eurydice privind salariile profesorilor in Europa – Octombrie 2022

Cazuri notabile, potrivit Eurydice:

  • Polonia este un caz aparte – învățământul superior de scurtă durată este suficient pentru cei care doresc să devină educatori, învățători sau profesori de gimnaziu, pe când, pentru profesorii de liceu, este necesar masterul, regulile urmând să se schimbe din 2024/2025, când masterul va deveni necesar pentru toate cadrele didactice, indiferent de nivel.
  • În Austria, profesorii de școală primară, asemenea celor din învățământul secundar, pot să fie recrutați doar pe baza studiilor de licență, dar au obligația să obțină un master în primii cinci ani de muncă.
  • În Norvegia, pragul necesar, până acum, pentru angajarea ca profesor, la orice nivel, era cel al studiilor de licență, dar de anul acesta el a fost ridicat la studii de master pentru învățământul primar și secundar.

Eurydice notează că nivelul educației pentru cei care încep cariera didactică este important îndeosebi din perspectiva salariului, care crește în funcție de studiile finalizate. Și este semnalată încă o tendință: nivelul minim al studiilor necesare pentru cariera didactică tinde să fie același mai ales în țările unde salariul de intrare în carieră este același indiferent de ciclul de învățământ. 

Foto: © Poznyakov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev sădescarce imagini de calitate cu 50% discount.


6 comments
  1. In Romania, doar la liceele pedagogice se mai face învățământ pedagogic și de cultura generala! La facultățile de științele educației, unde este o faună greu de descris, se eliberează diplome de învățământ superior fara ca studenții sa învețe ceva!

    1. Graiti un mare adevar. Nu se va compara un absolvent de DPIPP cu cel din Leceul Pedagogic, niciodată in aceasta viața. Am văzut câtă carte știu primii (unii sunt inculți, de-a dreptul, nu dețin minime cunoștințe de geografie, biologie, matematica, gramatica, literatura universala, coregrafie, arta dramatica, psihologie, pedagogie, didactica si metodica. Nu stiu sa proiecteze lecția sau sa coreleze obiectivele din programa cu obiectivele operaționale/ competentele specifice de la finalul activității predate; nu stiu sa întocmească o fisa de evaluare (habar nu au de existența itemilor obiectivi, semi-obiectivi, deschiși, închiși etc); nu stiu sa facă o anamneză sau sa completeze o fisa de caracterizare psihopedagogică, sa realizeze o Fisa individuală de înregistrare a progresului școlar, sa întocmească dosarul cu activități extracurriculare, sa facă o serbare care sa puna in evidentă potențialul creativ al copilului etc.
      Adevarul este ca cele aproximativ 600 de ore de practica din Liceul pedagogic se compara cu 3 lectii pe care le tin studenții in cei 3 ani de facultate…🤦🏻‍♀️
      Suntem sătui de specialiști in diplome, iar vina cea mare o au facultățile care eliberează diplome pe banda rulantă și accepta toate nulitățile, fără sa tina cont de vocația cursanților. Daca la Universitatea din Bucuresti se întâmpla astfel de situații, Imaginați-va ce pregătire au cei care aleg facultățile private. 🥵

  2. Dar de conditiile de munca(maxim 20 elevi la clasa), salarii, respectul didactic s.a.m.d., nimic…
    Daca tot facem comparatii, sa le facem complet, nu doar ce convine unora.
    Eu zic sa oferiti conditii de munca decente si clare. Nu ca pana acum. Cum vine un alt „ministru” imediat strica tot si incearca sa-si impuna doctrina, iar bietii profesori si invatatori au OBLIGATIA de a se supune.

    Nu-s cadru didactic, sunt un parinte satul de inculti cu „diplome”.

  3. Da,de lăudat să ne comparăm cu alții, să luăm modele de la ei, să facem ceea ce fac ei.🥴La noi nu e” bun „nimic.
    Am întâlnit învățător cu studii superioare care nu știe să scrie, corect gramatical ,un mesaj !
    A fost șocant,dar are studii 😀….bun așa.
    Dintr-un liceu de profil , absolvenții,măcar ,din orele de specialitate/practica la grădiniță/școală obțin experiență/învață!!!
    La facultate…….. practica…. aproape inexistentă!!!

  4. Nu contează, după părerea mea, dacă învățătoarea are doar liceu sau face și studii universitare. Dacă are tact pedagogic este excepțională pentru clasele primare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Stimulente fiscale pentru companii și tarife pentru părinți cu posibilități, chiar și în sistemul public – propuse de OCDE ca posibile soluții de sprijin pentru dezvoltarea creșelor / Educația timpurie și școala primară trebuie să aibă prioritate în așteptata restructurare a finanțării în educație – Raportul privind Educația și Competențele din România

Resursele alocate de România educației timpurii, învățământului preșcolar și primar sunt mult sub media țărilor OCDE și trebuie întărite cu prioritate, într-o reanalizare a modelului de finanțare a educației din…
Vezi articolul

Noul clasament al universităților Times Higher 2021 pe domenii de studiu: universitățile românești, departe de elita lumii. Babeș-Bolyai are cea mai puternică prezență și e singura din România la Educație și Psihologie. Nicio universitate românească la Drept

Universitățile românești au o performanță modestă în noile clasamente ale instituțiilor de învățământ superior din lume, după domenii de studiu, date miercuri publicității de Times Higher Education, unul dintre principalii…
Vezi articolul

BREAKING Peste 27 de mii de contestații depuse la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, cel mai mare număr de nemulțumiri din ultimii 8 ani. Peste 24 de mii de note erau greșite și au fost modificate după reevaluare

Ministerul Educației a anunțat marți rezultatele finale de la Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a 2023, iar conform datelor publicate anul acesta au fost peste 27 de mii de evaluări…
Vezi articolul

Falimentul Matematicii în gimnaziu: Peste 60% dintre copiii de clasa a VIII-a care au dat Evaluarea Națională au luat sub nota 7, adică nivelul mediu / Școlile, profesorii și Ministerul Educației știau de acest eșec încă de când elevii erau în clasa a VI-a

Aproape 76.000 de absolvenți de clasa a VIII-a au luat note între 1 și 6,99 la Matematică, la Evaluarea Națională din acest an, potrivit rezultatelor anunțate de Ministerul Educației. Procentual,…
Vezi articolul