„România trebuie să mute centrul reformei de la schimbarea permanentă a documentelor, la nivel legislativ, la îmbunătățirea reală a învățării în școli. Planurile-cadru și programele școlare sunt importante, dar rezultatele nu se schimbă dacă profesorii nu primesc timp pentru formare și instrumente pentru a lucra diferențiat cu elevii”, apreciază, într-un comentariu transmis prin intermediul unui comunicat de presă, Marilen Pirtea, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan și rector al Universității de Vest din Timișoara (UVT).
„Investiția în profesori rămâne decisivă, iar salariile competitive sunt necesare, dar nu sunt suficiente”, afirmă consilierul premierului.
Amintim că Marilen Pirtea este consilier onorific fie al premierului, fie al vicepremierului începând cu februarie 2022, adică de patru ani și jumătate, potrivit propriului CV.
- Transmis înaintea începerii noului an școlar, acesta este primul astfel de comentariu pe teme de politici educaționale formulat de Marilen Pirtea, în calitate de rector UVT, din iunie încoace. Până atunci, inclusiv în perioada când partidele și președintele Nicușor Dan încercau formarea unui nou guvern, după votul din Parlament de demitere a guvernului Ilie Bolojan – eforturi ce urmează să fie reluate acum – frecvența comunicatelor UVT ce prezentau opiniile rectorului cu privire la probleme generale din educație erau de circa 1-2 pe lună – vezi ultimele comentarii aici, aici și aici.
- La începutul anului, când se căuta un înlocuitor pentru fostul ministru Daniel David la Ministerul Educației și Cercetării, Edupedu.ro semnalase înmulțirea luărilor de poziție ale lui Marilen Pirtea cu privire la probleme educaționale generice
În noul comunicat, Marilen Pirtea face trimitere la ultimele date Eurostat cu privire la cheltuielile din educație, date publicate acum două săptămâni. El apreciază:
- „România se află din nou la coada clasamentului european privind finanțarea educației. În 2023, statul român a alocat acestui domeniu doar 2,97% din produsul intern brut, în timp ce media Uniunii Europene a fost de aproximativ 4,7%. La celălalt capăt al clasamentului, Suedia a investit 6,8% din PIB, iar Finlanda, Islanda, Belgia și Danemarca au depășit pragul de 6%. Diferența nu este una marginală, ci arată două viziuni aproape opuse asupra rolului educației în dezvoltarea unei societăți.”
El trece apoi la datele PISA 2022, pe baza cărora afirmă: „Aceste cifre arată că școala românească nu reușește încă să corecteze inegalitățile cu care copiii intră în sistem. Dimpotrivă, de multe ori le amplifică pentru că un copil dintr-o familie cu venituri reduse, din mediul rural sau dintr-o comunitate izolată pornește cu mai puține resurse și întâlnește adesea o școală care dispune, la rândul ei, de mai puține resurse. În acest fel, sărăcia familiei și subfinanțarea instituției se amplifică reciproc”.
Consilierul premierului apreciază, în continuare, că „evaluările naționale ar trebui folosite și pentru diagnosticarea problemelor elevilor, nu doar pentru ierarhizarea lor. Adică, un elev care rămâne în urmă la citire sau la matematică trebuie identificat devreme și sprijinit imediat, nu descoperit abia la examenul de final de ciclu. Investiția în profesori rămâne decisivă, iar salariile competitive sunt necesare, dar nu sunt suficiente. Cadrele didactice au nevoie de formare continuă relevantă, mentorat la începutul carierei, acces la resurse de calitate și de reducerea sarcinilor birocratice. De asemenea, școlile din comunitățile vulnerabile trebuie să poată oferi stimulente reale profesorilor bine pregătiți, pentru ca repartizarea personalului competent să nu urmeze exact harta prosperității economice.
Pirtea: Finanțarea universităților să susțină și calitatea, nu doar numărul studenților
Marilen Pirtea trece, în ultima parte a comentariului său, la mediul universitar, cerând un model de finanțare care „să susțină mai clar calitatea procesului educațional, nu doar numărul de studenți înscriși. Ar fi necesare granturi competitive pentru modernizarea predării, laboratoare comune între facultăți, programe de tutorat și sprijin pentru studenții aflați în risc de abandon. Evaluarea universităților trebuie să urmărească nu numai publicațiile și respectarea procedurilor administrative, ci și progresul real al studenților, calitatea experienței lor de învățare și relevanța competențelor dobândite.”
Iar concluzia rectorului, în comunicatul ce poate fi citit integral aici, este că este nevoie de investiții nu doar mai mari, ci și mai inteligente în educație:
- „Lecția desprinsă din comparația datelor la nivel european este că finanțarea produce rezultate atunci când este suficientă, stabilă și orientată către ceea ce se întâmplă efectiv în sala de clasă. Pentru țările care investesc deja mulți bani, întrebarea legitimă este cum pot folosi mai bine resursele. Pentru România, întrebarea este dublă: cum putem investi mai mult și, în același timp, mai inteligent în educație? Europa și-a propus ca până în 2030 proporția elevilor cu rezultate slabe la testele de competențe de bază să scadă sub 15%. România pornește însă de la o distanță considerabilă față de acest obiectiv. Recuperarea decalajului nu se va realiza printr-o singură reformă spectaculoasă, ci printr-o succesiune coerentă de investiții în profesori, intervenții timpurii, echitate, infrastructură, universități și evaluarea transparentă a rezultatelor.”
