Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a declarat într-un interviu acordat Edupedu.ro, după o vizită la un centru Logiscool din București, că toate statele europene trebuie să trateze drept prioritate formarea profesorilor pentru utilizarea inteligenței artificiale în educație și că Uniunea Europeană pregătește inclusiv un ghid dedicat alfabetizării AI – AI Literacy. Oficialul european a avertizat că școala riscă să rămână în urma elevilor dacă profesorii și sistemele educaționale nu sunt pregătite pentru transformările produse deja de inteligența artificială.
„Cred că e important să înțelegem că nu a mai trecut niciodată umanitatea printr-o transformare similară. AI nu este doar un instrument, este până la urmă inteligență cu care trebuie să lucrăm, mai ales în educație, pentru a ne crește calitatea intervenției. Și vorbeam astăzi despre cât de important este să sprijinim profesorii, mai ales cei care predau, de exemplu, în situații speciale, cu clase care au elevi de vârste diferite, cu elevi cu cerințe educaționale speciale, cât de important ar fi să-și poată dezvolta un tutor AI. Un tip de asistent AI care să îi sprijine în acest proces. Sunt atât de multe oportunități care pot fi integrate în procesul educațional, în așa fel încât să creștem calitatea actului educațional”, a declarat Roxana Mînzatu pentru Edupedu.ro.
Vicepreședinta Comisiei Europene a spus că dezbaterea despre AI în educație este încă prea defensivă și că statele europene trebuie să înceapă urgent investițiile în pregătirea profesorilor.
„Fără îndoială însă că în prezent discuția despre impactul în educație este una pe care nu o privim încă suficient din unghiul acesta constructiv. Și anume ne gândim dacă profesorii și până la urmă tot personalul didactic știu să folosească suficient potențialul inteligenței artificiale. Asta în timp ce deja tinerii, elevii, copiii folosesc într-un fel sau altul aceste instrumente. Deci esențial mi se pare, pasul zero, ca toate statele membre, și România și toate statele membre, să investească și să prioritizeze formarea profesorilor, așa încât să poată să folosească AI la clasă”, a afirmat aceasta.
Roxana Mînzatu a anunțat că la nivelul Comisiei Europene sunt deja dezvoltate ghiduri privind utilizarea AI în educație și combaterea dezinformării, despre care Edupedu.ro a scris aici, și că urmează lansarea unui ghid european dedicat alfabetizării AI.
„Noi am lansat la nivelul Comisiei Europene o serie de ghiduri prin care să sprijinim inclusiv predarea orelor de informatică, inclusiv combaterea dezinformării și vom veni și cu un ghid pe ceea ce înseamnă alfabetizare AI – AI Literacy. Cred că în iunie vom prezenta acest ghid. Ele pot fi și e de dorit să fie folosite voluntar, desigur, de ministere, de autorități, școli, universități, în statele membre. Ne dorim să avem o înțelegere comună la nivel european, pentru că, până la urmă, nu există granițe pentru ceea ce înseamnă acest tip de limbaj”, a declarat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene.
Ea a insistat că Europa trebuie să investească rapid atât fonduri europene, cât și resurse naționale pentru pregătirea profesorilor și reducerea diferențelor dintre state.
„Pasul zero acesta este: cum facem să investim și fonduri europene, fie că e Fondul Social European, fie că este Erasmus+, fonduri naționale, cum să prioritizăm formarea profesorilor. Sunt țări europene care deja au proiecte de țară, proiecte societale sau axate pe educație, pentru a aduce inteligența artificială în educație. Noi ne dorim să ne asigurăm că la nivel european avem totuși un ritm cât de cât apropiat, să nu se creeze discrepanțe”, a spus Roxana Mînzatu.
Întrebată de Edupedu.ro despre rolul mediului privat, societate civilă – companii, în condițiile în care multe administrații publice nu au încă expertiza necesară pentru dezvoltarea unor metodologii și ghiduri privind AI în școală, Roxana Mînzatu a afirmat că parteneriatul dintre autorități, societatea civilă și companii este „esențial”.
„Da, fără îndoială că parteneriatul cu societatea civilă și cu mediul privat este esențial în tot ceea ce înseamnă modernizarea educației sau a aduce educația în epoca super-inteligenței. Până la urmă, tehnologiile despre care vorbim sunt inovate și create în mediul privat. Parteneriatul acesta cred că este și o chestiune de responsabilitate, pentru că până la urmă nu doar o școală sau o instituție publică poate să răspundă pentru toată această transformare. Avem nevoie și de implicarea partenerilor din mediul privat și a celor din societatea civilă”, a declarat aceasta.
Vicepreședinta CE a avertizat că inteligența artificială poate amplifica diferențele sociale și educaționale dacă accesul la profesori pregătiți și la resurse nu este distribuit echitabil.
„AI este o prezență pe care o resimțim tot mai mult în toate aspectele vieții noastre, care poate augmenta foarte mult capacități în a soluționa lucruri, dar care poate și crea divizare, polarizare, poate lăsa în urmă foarte multe categorii de cetățeni, de elevi, dacă nu au acces la profesori bine instruiți să folosească AI, dacă nu au acces la resurse educaționale”, a afirmat Roxana Mînzatu.
În timpul vizitei la Logiscool, oficialul european a asistat la activități desfășurate de copii de școală primară și gimnaziu care învățau programare și inteligență artificială prin jocuri și proiecte interactive.
„Am văzut în vizita de la Logiscool șansa pe care au copiii de aici, copii de clasa a II-a, a III-a, a VI-a, de a face aceste cursuri foarte experiențiale. Jucând diverse joculețe, ei învață până la urmă ce înseamnă programare, ce înseamnă AI, învață noțiuni de matematică de o manieră foarte accesibilă pentru ei. Instructorii sunt la rândul lor studenți. Deci nu e nimic atât de complicat și totuși acești copii de la vârste fragede reușesc să capete anumite cunoștințe tehnice care vor fi foarte importante pentru ca ei să poată să-i ceară unui instrument de tip AI ceea ce au ei nevoie să obțină, să poată să identifice conținuturi false față de conținuturi autentice, să poată să-și dezvolte, foarte important, gândirea critică”, a spus aceasta.
Oficialul european a subliniat că dezvoltarea gândirii critice trebuie să devină una dintre prioritățile școlii în epoca AI.
„Cum facem să integrăm în ceea ce numim o lecție de educație civică sau lecții de cetățenie, cum facem să dezvoltăm de o manieră mai focusată gândirea critică? Ne-a trebuit întotdeauna gândire critică, dar acum, mai mult decât oricând, tinerilor, copiilor, generațiilor care vin le trebuie acest mușchi, această abilitate, în paralel cu tehnologia foarte puternică cu care vor lucra”, a declarat Roxana Mînzatu.
Reprezentanții Logiscool au descris vizita drept un semnal important privind poziționarea competențelor digitale și a inteligenței artificiale printre prioritățile europene.
„Vizita doamnei Roxana Mînzatu a confirmat un lucru important: competențele digitale, inteligența artificială și pregătirea pentru viitor nu mai sunt teme de nișă, ci priorități aflate pe agenda europeană. Pentru România, provocarea nu este să începem conversația, ci să trecem de la conversație la colaborare și implementare”, a declarat Dana Bănică, manager Logiscool România.
Ea a spus că discuția despre AI trebuie legată de competențele umane și de capacitatea copiilor de a naviga o lume aflată în schimbare accelerată.
„Inteligența artificială schimbă rapid modul în care învățăm și lucrăm, dar întrebarea fundamentală rămâne aceeași: ce fel de oameni vrem să formăm? Tocmai de aceea credem că discuția despre AI trebuie purtată în contextul mai larg al competențelor viitorului, al gândirii critice și al capacității copiilor de a naviga o lume aflată în continuă schimbare”, a afirmat Dana Bănică.
La rândul său, Andrei Răzvan Nacea, vicepreședinte al Fundației pentru Educație Digitală, a declarat că România are pentru prima dată contextul necesar pentru a contribui direct la politicile europene privind AI în educație.
„Vizita Vicepreședintei Executive Roxana Mînzatu la Logiscool reprezintă pentru FPED o confirmare că agenda pe care o construim – conectarea inițiativelor existente, a școlilor, organizațiilor și autorităților într-o platformă coerentă pentru AI în educație – este relevantă și la nivel european. România nu duce lipsă de expertiză sau de exemple de succes. Ceea ce construim acum este arhitectura instituțională care să transforme aceste resurse în impact sistemic”, a declarat acesta.
Redăm declarațiile integrale ale Roxanei Mînzatu:
Edupedu.ro: Pentru că vorbim de susținerea pe care o aveți pentru domeniul AI în școală, pentru tehnologie în școală, pentru colaborarea dintre școli prin toate instrumentele pe care le au, cum vedeți următorii câțiva ani și în România, dar și la nivelul Uniunii Europene? Ce ar trebui să facă statele europene pentru a face pși reali înainte?
Roxana Mînzatu: Cred că e important să înțelegem că nu a mai trecut niciodată umanitatea printr-o transformare similară. AI nu este doar în instrument, este până la urmă inteligență cu care trebuie să lucrăm, mai ales în educație, pentru a ne crește calitatea intervenției. Și vorbeam astăzi despre cât de important este să sprijinim profesorii, mai ales cei care predau, de exemplu, în situații speciale, cu clase care au elevi de vârste diferite, cu elevi cu cerințe educaționale speciale, cât de important ar fi să-și poată dezvolta un tutor AI. Un tip asistent AI care să îi sprijine în acest proces. Sunt atât de multe oportunități care pot fi integrate în procesul educațional, în așa fel încât să creștem calitatea actului educațional.
Fără îndoială însă că în prezent discuția despre impactul în educație este una, nu aș spune alarmistă, dar cumva, pe care nu o privim încă suficient din unghiul acesta constructiv. Și anume ne gândim dacă profesorii și până la urmă tot tot personalul didactic știu să folosească suficient potențialul inteligenței artificiale? Asta în timp ce deja tinerii, elevii, copiii folosesc vreun fel sau alte aceste instrumente. Deci esențial mi se pare, pasul zero, ca toate statele membre, și România și toate statele membre să investească și să prioritizeze formarea profesorilor, așa încât să poată să folosească AI la clasă.
Noi am lansat la nivelul Comisiei Europene o serie de ghiduri prin care să sprijinim inclusiv predarea orelor de informatică, inclusiv combaterea dezinformării și vom veni și cu un ghid pe ceea ce înseamnă alfabetizare AI – AI Literacy. Cred că în iunie vom prezenta acest ghid. Ele pot fi și e de dorit să fie, folosite voluntar, desigur, de ministere, de autorități, școli, universități, în statele membre. Ne dorim să avem o înțelegere comună la nivel european, pentru că, până la urmă, nu există granițe pentru ceea ce înseamnă acest tip de limbaj. Deci pasul zero acesta este – cum facem să investim și fonduri europene, fie că e Fondul Social European, fie că este Erasmus+, fonduri naționale – cum să prioritizăm formarea profesorilor.
Sunt țări europene care deja au proiecte de țară, proiecte societale sau axate pe educație, pentru a aduce inteligența artificială în educație. Noi ne dorim să ne asigurăm că la nivel european totuși avem un ritm cât de cât apropiat, să nu se creeze discrepanțe.
Edupedu: Evident, statele, administratiile acestora, se vor mișca încet. Ne uităm la cum se întâmplă și în România, nu avem încă un ghid de folosire AI la clasă, nu există niciun demers public încă, dar probabil și în multe alte state pornirea e mai grea. Nu sunt specialiști în autoritățile naționale care să facă inclusiv ghiduri sau metodologii de aplicare, conform informațiilor noastre. Vedeți o implicare și din partea zonei private, aici? Un parteneriat între oamenii care au know-how, au poate și instrumente și tehnologie care să se pună la masă cu autoritățile și să rezolve cumva niște probleme? Urmând ca de rezultate să beneficieze apoi toți?
Roxana Mînzatu: Da, fără îndoială că parteneriatul cu societatea civilă și cu mediul privat este esențial în tot ceea ce înseamnă modernizarea educației sau a aduce educația în epoca super-inteligenței. Până la urmă, tehnologiile despre care vorbim sunt inovate și create în mediul privat. Parteneriatul acesta cred că este și o chestiune de responsabilitate, pentru că până la urmă, nu doar o școală sau o instituție publică poate să răspundă pentru toată această transformare. Avem nevoie și de implicarea partenerilor din mediul privat și a celor din societatea civilă. E până la urmă și vorba de un transfer de cunoștințe, de mentalități, o dinamică economică, socială pe care trebuie să o asigurăm în permanență. Nu ne putem izola unii de ceilalți, nu când e vorba de AI, care încă o dată este mult mai mult decât un instrument. Este o prezență pe care o resimțim și o resimțim tot mai mult în toate aspectele vieții noastre, care poate augmenta foarte mult capacități în a soluționa lucruri, dar care poate și crea divizare, polarizare, poate lăsa în urmă foarte multe categorii de cetățeni, de elevi, dacă nu au acces la profesori bine instruiți să folosească AI, dacă nu au acces la resurse educaționale.
Am văzut în vizita de la Logiscool, de exemplu, șansa pe care au copiii de aici, copii de clasa a II-a a III-a a VI-a de a face aceste cursuri foarte experiențiale. Jucând diverse joculețe, ei învață până la urmă ce înseamnă programare, ce înseamnă AI, învață noțiuni de matematică de o manieră foarte accesibilă pentru ei. Instructorii sunt la rândul lor studenți. Deci nu e nimic atât de complicat și totuși acești copii de la vârste fragede reușesc să capete anumite cunoștințe tehnice, le spunem noi, dar care de fapt vor fi foarte importante pentru ca ei să poată să-i ceară unui instrument de tip AI ceea ce au ei nevoie să obțină. Să poată să identifice conținuturi false față de conținuturi autentice, să poată să-și dezvolte, foarte important, gândirea critică. Și vreau să menționez asta: că doresc și vom stimula de la nivel european pe tot ceea ce înseamnă valorificarea oportunităților aduse de AI inclusiv în educație, dar în același timp, cu toate măsurile de rigoare cu privire la elemente de legate de etică, de intimitate, de datele care sunt folosite. Este foarte important să ne uităm și la acest aspect și, cu toată atenția, pe sprijinirea gândirii critice.
Și aici este o altă direcție în care trebuie să lucrăm cu profesorii, cu școlile. Cum facem să integrăm în ceea ce numim o lecție de educație civică sau lecții de cetățenie – noi am promovat acest concept în „uniunea competențelor” – cum facem să dezvoltăm de o manieră mai focusată gândirea critică? Ne-a trebuit întotdeauna de dire critică, dar acum, mai mult decât oricând, tinerilor, copiilor, generațiilor care vin le trebuie acest mușchi, această abilitate, în paralel cu tehnologia foarte puternică cu care vor lucra.”