Salariul mediu net a crescut de trei ori de la aderarea României la UE încoace – analiză FSEGA UBB / Bucureștiul și câteva județe se distanțează din ce în ce mai mult de restul țării

529 de vizualizări
Foto: FSEGA, UBB Cluj-Napoca
România a înregistrat o creștere spectaculoasă a salariului mediu net lunar de la aderarea la Uniunea Europeană: de peste trei ori în termeni nominali, de la 312 euro în 2007 la 1.045 de euro în 2024. Chiar și ajustată cu inflația, majorarea salariului mediu rămâne semnificativă, de peste 122%, arată o analiză publicată de Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca​.
  • Comunicatul de presă integral poate fi descărcat mai jos din articol.

În ciuda acestor date, mulți români nu percep o îmbunătățire reală a nivelului de trai. „Chiar dacă nivelul mediu al salariilor crește în mod dinamic, dacă o mare parte a societății beneficiază mai puțin din aceste creșteri decât alții, tensiunile sociale devin mai accentuate și pot periclita inclusiv dezvoltarea economică viitoare a țării”, a explicat Levente Szász, prorector al UBB și coordonatorul echipei RoEM​.

Analiza arată existența a „trei Românii” din punct de vedere economic: Capitala cu cele mai mari salarii, câteva județe dinamice economic precum Cluj, Timiș și Brașov, și restul regiunilor, unde salariile sunt semnificativ sub media națională​.

Deși proporția angajaților care câștigă sub salariul mediu național a scăzut de la 71% în 2007 la 67% în 2023, diminuarea inegalităților salariale este considerată „prea lentă” de către cercetători. „Această scădere de 4 puncte procentuale nu reprezintă o îmbunătățire relevantă a situației, mai ales că această evoluție s-a întâmplat pe parcursul unei perioade de 17 ani”, a spus Ottó Csiki, cercetător RoEM​.

Evoluția veniturilor totale și a indicelui de inegalitate

Veniturile totale lunare ale populației – salarii, pensii, venituri din investiții – au avut o creștere de aproape cinci ori, de la o valoare mediană de 134 de euro în 2007 la 653 de euro în 2024. În plus, indicele de inegalitate (raportul între veniturile celor mai bogați 20% și cele ale celor mai săraci 20%) a scăzut de la 8,1 în 2007 la 4,6 în 2024​.

„Această diminuare a inegalității veniturilor este mai accentuată în ultimii patru ani, în special în anul 2024, anul creșterilor salariale, al majorării salariului minim pe economie, respectiv a pensiilor”, a explicat Ottó Csiki​.

În clasamentul european din 2024, România este la egalitate cu Franța în ceea ce privește nivelul inegalităților și se află la mijlocul ierarhiei UE, devansând 11 țări unde discrepanțele sunt mai mari. Bulgaria, Lituania și Letonia sunt statele UE cu cele mai ridicate niveluri ale inegalităților, în timp ce Cehia, Slovenia și Belgia înregistrează cele mai mici valori​.

Progres recent, dar fragil

În 2015, România era țara cu cele mai mari inegalități ale veniturilor din Uniunea Europeană. Acum, cercetătorii RoEM consideră că „progresul în reducerea inegalităților poate fi considerat unul remarcabil, în special în ultimii ani”, dar avertizează că această îmbunătățire este una „foarte recentă” și că este esențial să fie menținută pentru a evita noi tensiuni sociale​.

  • Comunicatul integral al FSEGA – UBB Cluj-Napoca poate fi descărcat de aici:


1 comment
  1. au uitat sa zica ca daca salariul se dubleaza, pretul intotdeauna se tripleaza. RUSINE DE ARTICOL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cazuri de hărțuire sexuală la 22 de universități de stat și private, în ultimii 13 ani – analiză a Consiliul de Etică și Management Universitar / Universitatea din București în top cu cele mai multe sesizări depuse, urmată de Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca

În 22 de universități de stat și private din România au fost cazuri de hărțuire sexuală, potrivit analizei cazurilor de hărțuire sexuală în universitățile din România realizată de Biroul Consiliului…
Vezi articolul

Aproape 8 din 10 elevi care au susținut proba la Psihologie – simulare BAC 2025 nu au reușit să precizeze tipul de creativitate care produce revoluție într-un domeniu și ce însușiri ale obiectelor arată senzațiile

La simularea probei de Psihologie din cadrul Bacalaureatului 2025, aproape opt din zece elevi care au ales această disciplină nu au reușit să identifice însușirile semnalizate de senzații, iar peste…
Vezi articolul

Asigurați alfabetizare digitală, colaborați cu părinții, implicați-i pe elevi în deciziile legate de tehnologie – Pașii recomandați de experți EdWeek pentru ca școlile să-i ajute pe elevi în folosirea social media

Cinci măsuri sunt necesare pentru școli dacă doresc să îi ajute pe elevi să-și controleze consumul de social media, scrie publicația americană specializată în educație EdWeek. Măsurile – ce merg…
Vezi articolul