Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației și profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, a vorbit despre experiența cu elevii de clasa a IX-a. Aceasta a povestit că a fost întrebată des de elevi «care este limita de rânduri pe care o avem pentru acest text? Sau ne puteți da un model, un șablon?». Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
- Elevii și copiii de grădiniță au început anul școlar 2025-2026 pe 8 septembrie, potrivit structurii anului școlar, aprobată prin ordinul nr. 3.463 din 4 martie 2025. Cursurile se vor încheia pe 19 iunie 2026 și vor fi în total 36 de săptămâni de școală.
„Săptămâna aceasta am auzit des, în clasă, elevii mei de clasa a IX-a, iată, după experiența clasei a VIII-a unde s-au pregătit pentru Evaluarea Națională, întrebându-mă, în mod repetat, «care este limita de rânduri pe care o avem pentru acest text? Sau ne puteți da un model, un șablon?». Am înțeles că vin din această fervoare, din această logică a pregătirii clasei a VIII-a. Am înțeles, dar n-am acceptat.”, a spus profesoara.
Referitor la elevii de clasa a XII-a, Maria Manea a spus că „nu știu să construiască de unii singuri un eseu structurat, la ultimul subiect al examenului de bacalaureat”. Cadrul didactic a afirmat că timpul de 3 ore este „prea scurt”, pentru mulți dintre elevi:
„Și apoi, cu elevii de clasa a XII-a, discuția a mers în direcția următoare: am identificat faptul că nu știu să construiască de unii singuri un eseu structurat, la ultimul subiect al examenului de bacalaureat, și mi-am dat seama că timpul de 3 ore alocat acestui examen la disciplina mea, Limba și literatura română, este, într-adevăr, pentru foarte mulți dintre ei, prea scurt, chiar și dacă cineva i-ar învăța de-a lungul celor 4 ani de liceu să construiască un eseu structurat, ceea ce ar însemna cu mintea proprie să asambleze informația care nu este memorată ca atare și să dea naștere unui eseu cu adevărat original, chiar respectând structura dată.”
„Prin urmare, da, se face la un moment dat compromisul: cât îl susțin eu pe copilul ăsta să memoreze, să-mi învețe ca atare, cel puțin la disciplina mea, și cât îi permit să fie cu adevărat liber și creativ?”, a menționat aceasta.
În luna aprilie, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a spus, la MetropolaTV, că simulările examenelor naționale și examenele în sine, în acest moment, nu se mai pretează la rețete. „Ultimul lucru pe care ni-l dorim este să producem învățare prin rețete, prin șabloane”, a afirmat acesta.
Informații de context
Dorica Boltașu, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Iulia Hasdeu” din Capitală, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că este pentru schimbarea Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a. „Deja s-a întins coarda asta a șablonizării și a luptei la miime, la sutime. Se încearcă, după aceea, venirea pe ușa din dos în colegiile naționale cu tot felul de transferuri: că e rom, că e CES”, a spus aceasta.
Carmen Călugăru, profesoară de Limba română la Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iași, a declarat, pentru Ziarul de Iași, referitor la rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2025, că elevii au „tendința de a realiza o lectură superficială a subiectelor de examen”. Conform profesoarei, uneori, acest lucru este și „o consecință a modului șablonizat de concepere a itemilor”.
Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”
În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.
„Ați spus un lucru foarte important. Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.
Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”
„Oricât m-aș da peste cap și oricâte mijloace digitale aș folosi și oricât m-aș coborî la nivelul lor, totuși, ei se canalizează în clasele a VIII-a strict pe română și matematică și atunci celelalte discipline suferă puțin”, a declarat Claudia Puzdrea, profesoară de chimie la o școală gimnazială din București, în emisiunea Educație la putere din 6 mai.
Amintim că Mihaela Curcan, profesoară de geografie la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova, a adus în atenție, la TVR Craiova, că elevii de clasa a VIII-a se axează doar pe disciplinele de la Evaluarea Națională, adică Română și Matematică. „Celelalte discipline sunt lăsate pur și simplu de izbeliște”, a adăugat cadrul didactic.
Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.
În decembrie 2024, profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „orele trebuie să fie mult mai practice”. „Evident, copiii au nevoie să înțeleagă practic cum stau lucrurile și la ce le folosesc. Noi nu mai putem veni să fim niște mașini de scris în fața lor”, a precizat acesta.
Citește și:
Profesorul Doru Căstăian: Când se apropie Bacalaureatul, întrerup predarea relevantă, axată pe competențe, și le spun elevilor „până aici am gândit, de aici învățăm pentru Bac” / Suntem într-un sistem de educație în care gândirea împiedică rezultatul
Examenele naționale, în acest moment, nu se mai pretează la rețete, spune secretarul de stat Sorin Ion: Ultimul lucru pe care ni-l dorim este să producem învățare prin șabloane. De asta dăm texte la prima vedere
Profesoară de Limba română: Elevii au, de foarte multe ori, tendința de a realiza o lectură superficială a subiectelor de examen. Este și o consecință a modului șablonizat de concepere a itemilor
În mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea, deși memorarea are un rol de bază în învățare, spune Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație
Adrian Magdaș, profesor de matematică: Trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, subiectele sunt extrem de șablonizate. Riscul este să avem o reformă curriculară excelentă la liceu, care, însă, nu va conduce la rezultatele așteptate
Profesorul Radu Gologan: Principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele naționale. Subiectele acestor examene verifică nişte reţete
Alexa Stănescu
Ștefan Lefter
G4Media.ro
Redacția
Andrei Popa
2 comments
Ei da, si eu m-am confruntat aseara cu aceasta problema. Copilul me de cls 9 a avut ca tema primul eseu din viata lui: Isolda intre dragoste si ura. A google-it, a incercat cu AI, s-a uitat pe exemple si pana la urma a facut un rezumat… Am aruncat un ochi pe chat-ul de clasa: toti colegii lui erau disperati ca nu stiu cum sa faca un eseu, deja era trecut de 10 seara si disputa nu contenea…
Intr-adevar se simtea lipsa unui sablon… tocmai pentru ca asa au fost obisnuiti dupa evaluarea nationala. Desi profesoara le daduse cateva repere de dimineata la ora, totusi automatismele au fost mai puternice.
Doamna profesoară preda la un liceu cu profil real , dacă le dă șabloane , cum să recunoască la bac , când elevii nu vor lua 10, pentru ca profesorii de romana sunt fiecare pe “șina” lui ( vezi miile le contestații cu note schimbate la română) nu a fost pe placul colegilor .
Asta cu învățatul sa gândească e paravanul în spatele căruia se ascund profesorii care nu vor să se adapteze la noile generații și să recunoască inutilitatea bibliografiei pentru subiectul III de la bac .
Pentu elevii de profilul real ar fi mult mai utila gramatica la bac , nu sa bată câmpii cu literatură prăfuită și depășită de realitate .