Scădere dramatică a numărului copiilor de grădiniță: peste 32% în ultimii 7 ani. Ce județe au pierdut cei mai mulți preșcolari

4.348 de vizualizări
Scădere dramatică a numărului copiilor de grădiniță
Foto: Pexels.com
În anul 2018 erau peste 618.000 de copii de vârstă preșcolară (3-6 ani) în populația după domiciliu a României raportată de Institutul Național de Statistică.  Diferența față de anul 2011 este una foarte mare, de aproape 300.000 de copii, mai arată datele oficiale consultate de Edupedu.ro. Pe județe, cea mai mare scădere este în București, peste 22.000, urmat de Bacău, Prahova, Iași și Suceava, cu scăderi ale populației preșcolare între 8 și 12.000 de persoane.

Scădere dramatică a numărului copiilor de grădiniță

Scăderea populației de vârstă preșcolară a avut o amploare foarte mare mai ales în perioada crizei economice din 2009-2011, iar rezultatele s-au văzut cel mai dramatic după Recensământul din 2011. Practic, din cei 916.571 de copii cu vârste între 3 și 6 ani, copii de grădiniță, 298.618 s-au pierdut până în iulie 2018, când mai aveam doar 617.953 de copii. Diferența este de peste 32%. Cu alte cuvinte, unul din trei copii s-a evaporat din statistici.

Situația scăderii populației preșcolare pe județe

După cum se poate vedea din graficul de mai jos, în perioada 2011-2018 toate județele au pierdut masiv populație de vârstă școlară, cu excepția județului Ilfov (care a cunoscut o migrație dinspre București spre cartierele rezidentiale noi, având o creștere de populație de toate categoriile).

Scădere dramatică a numărului copiilor de grădiniță

De numărul copiilor de vârstă preșcolară depinde numărul celor înscriși la grădinițe, dar și numărul grădințelor, potrivit INS. De exemplu, în anul şcolar 2009/2010, s-au înregistrat 666,1 mii copii înscrişi în grădiniţe, iar în anul şcolar 2014/2015 numărul copiilor a scăzut la 559,6 mii copii.

În paralel cu numărul copiilor din grădiniţe s-a redus şi numărul grădiniţelor, de la 1697 (în anul şcolar 2009/2010) la 1205 grădiniţe (în anul şcolar 2014/2015).

Cauzele acestui declin dramatic

  • Tot mai puține nașteri. Copiii născuți 2008 (concepuți în 2007, când încă era boom economic în România) au ajuns la vârsta de 3 ani în 2011. Următoarea generație, cea născută în 2009, care a împlinit 3 ani în 2012, a fost mult mai mică din cauza crizei economice. Iar cei născuți în 2010-2011, au însemnat la fel, diminuări ale populației preșcolare, pentru că s-au luat măsurile de austeritate, s-a plafonat indemnizatia de creștere a copilului, salariile bugetarilor au fost tăiate, cadrul economico-social nu era propice întemeierii unei familii extinse.
  • Migrația. România s-a confruntat cu o migrație medie de 200 de mii de locuitori pe an, oameni înregistrați în statistici drept emigranți temporari. În realitate, puțini dintre ei s-au mai întors, spun specialiștii în migrație. 

3 comments
  1. Articol insuficient documentat pentru ca nu ia in calcul copiii inscrisi la centrele educationale, care sunt practic gradinite neacreditate. Acesti copii nu se regasesc in statistici dar asta nu inseamna ca ei nu urmeaza o forma de invatamant prescolar. In mediul urban parintii aleg din ce in ce mai mult aceasta formula din diverse motive (program pana la orele 19:00, proximitate, cresa de la 11 luni etc)

  2. Articolul asta e un bun exemplu de minciuna folosind statistica. Ziceti ca “Diferența față de anul 2011 este una foarte mare, de aproape 300.000 de copii, mai arată datele oficiale consultate de Edupedu.ro. ” Dar in 2012 clasa zero a trecut de la gradinita la scoala. Asta nu mai ziceti. De ce nu comparati 2012 cu 2018. O sa vedeti ca scaderea e de aprox 10%. Nu mai este asa senzational, nu? Nu mai puteti scrie un articol de clickbait…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Așteptându-l pe Godot. Cum suplinește o inițiativă din domeniul editorial lipsa manualelor școlare pentru liceu: „Cititul ne face mai buni” – proiect care vrea să îi apropie pe elevi de literatură, de lectură și de limba română (P)

Corint Educațional, parte a Grupului Editorial Corint, implementează acest proiect în beneficiul elevilor de liceu, aflați într-o perioadă esențială a dezvoltării lor intelectuale. Prima zi de școală înseamnă, de fiecare…
Vezi articolul

Cel puțin un consilier școlar la 200 de elevi, fără normă didactică, sistem de raportare anonimă a cazurilor de abuz și bullying și programe pentru sănătatea mintală, printre solicitările elevilor către Ministerul Educației, Guvern și Ministerul Familiei

Adolescenții prezenți la „Forumul Copiilor: Sănătatea mintală, o prioritate” cer autorităților cel puțin un consilier școlar fără normă didactică la 200 de elevi, programe pentru sănătatea mintală, sistem de raportare…
Vezi articolul

Mandatele rectorilor să rămână de 4 ani și să fie luate în considerare și cele de până acum în calculul limitei maxime de două mandate – cererile Alianței organizațiilor studențești pentru proiectul Legii Învățământului Superior

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România anunță că “se opune inițiativei prelungirii mandatelor rectorilor și membrilor senatelor universităților de la 4 la 5 ani”, așa cum este propus în…
Vezi articolul

Stomatologia este o specializare de licență la finalul căreia ai drept de liberă practică, ceea ce nu este puțin, spune Ecaterina Ionescu, prorector al UMF Carol Davila / Anul acesta, concurența la stomatologie a fost mai mare ca la medicină generală 

„În primul rând, stomatologia, ca farmacia, dar diferă abordarea, este o profesie în care la finalul studiilor de universitare de licență ai drept de liberă practică, ceea ce nu este…
Vezi articolul