Școli-pilot 2021. Până acum 15 școli din România, publice și private, s-au înscris pentru a pilota diferite modele de învățământ sau management educațional. Szekely: Fiecare aplicant va fi contactat pentru a trimite planul de pilotare mai detaliat, o justificare a nevoii și o analiză a impactului și riscurilor

16.300 de vizualizări
Foto: © Lacheev | Dreamstime.com
Până acum 15 școli din România, publice și private, s-au înscris pentru a pilota diferite modele de învățământ sau management educațional în programul declanșat de Ministerul Educației, potrivit listei obținute de Edupedu.ro. Este vorba despre școli din mediul urban, dar și din mediul rural. Cele mai multe vor să piloteze diferite modele de curriculum.

Lista școlilor care au trimis Ministerului Educației solicitarea de pilotare conforma articolului 26 din Legea Educației Naționale nr 1/2011 este următoarea:

  1. Școala Gimnazială Petre Ispirescu, Constanța – Programul de dezvoltare personală De la puf la aripă
  2. Liceul Teoretic Little London, Voluntari, Ilfov – Proiect de curriculum elaborat conform metodologiei cadru
  3. Școala Gimnazială Nr. 1 Curcani, Călărași – Proiect de curriculum elaborat conform metodologiei cadru
  4. Liceul Româno – Finlandez, București – Module de mentorat pentru directori; coaching pentru echipele de profesor, activități de creare a strategiilor de dezvoltare pe termen lung.
  5. Școala gimnazială PREMS, Brașov – Proiect de curriculum elaborat conform metodologiei cadru
  6. Școala gimnazială Paradis, Iași – Programul de leadership The Leader in Me. Aplică în prezent modele de cercetare științifică, noi modele curriculare și de carieră didactică; este o școală creativ-inovativă
  7. Școala gimnazială Gheorghe Vernescu, Râmnicu Sărat, Buzău – Proiect de curriculum elaborat conform metodologiei cadru
  8. Transylvania College, Cluj-Napoca, Cjul – Dubla creditare: ARACIP și BSO; patru arii principale: pregătire academică, leadership, conștiință globală, wellbeing
  9. Colegiul Național Gheorghe Lazăr, București – Aliniere la propunerile programului România educată
  10. Școala gimnazială Grozești, Grozești, Mehedinți – Proiect de curriculum elaborat conform metodologiei cadru
  11. Colegiul Mihail Cantacuzino, Sinaia, Prahova – Proiect de curriculum elaborat conform metodologiei cadru
  12. Școala profesională specială pentru deficienți de auz Sf. Maria, Sector 6, București – Proiect de curriculum elaborat conform metodologiei cadru
  13. Școala gimnazială Româno – Finlandeză ERI, Sibiu – Proiect de curriculum elaborat conform metodologiei cadru
  14. Liceul Teoretic Național București – Proiect de curriculum elaborat conform metodologiei cadru
  15. Școala gimnazială specială nr. 1, Giurgiu – Proiect de curriculum elaborat conform metodologiei cadru

Secretarul de stat din Ministerul Educației, Radu Szekely, cel care conduce comisia de aprobare a școlilor pilot, a declarat pentru Edupedu.ro că “în pasul urmator, săptămâna aceasta, fiecare aplicant va fi contactat pentru a trimite planul de pilotare mai detaliat, cu propuneri concrete de pilotare, o justificare a nevoii și obiectivelor pilotării, o analiză a impactului dorit, precum și o analiză a riscurilor și a barierelor pe care aplicantul le-ar putea întâmpina în procesul de pilotare”.

Szekely a mai spus că “ulterior, dacă se acceptă pilotarea, aplicantul, cu sprijinul Biroului de Pilotare din cadrul Directiei Generale Romania Educată, va elabora metodologia de pilotare precum și procedurile de monitorizare și evaluare. Urmează apoi ca pilotarea să fie aprobată prin Ordin de Ministru”.

Ce anume pot pilota școlile-pilot
  1. elemente inovative la nivel de curriculum (noi modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naționale, modalități de organizare/predare-învățare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină în oferta de curriculum la decizia școlii, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesită calibrare);
  2. variante de organizare a programului școlar de predare-învățare;
  3. modalități de dezvoltare profesională a cadrelor didactice sau de evoluție în carieră;
  4. strategii didactice, resurse educaționale, inclusiv din domeniul învățării de tip blended learning/online;
  5. intervenții inovative în domeniul managementului școlar și al dezvoltării culturii organizaționale;
  6. modalități de evaluare a rezultatelor școlare; intervenții inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piața muncii și în societate, în general;
  7. abordări inovative și tendințe de dezvoltare a științelor educației.
Ce trebuie să facă școlile care vor să devină unități-pilot

Pentru a intra în program, școlile vor depune la Ministerul Educației solicitarea de includere în programul de pilotare.

Criteriile de selecție pentru școlile-pilot sunt:

  • solicitare scrisă din partea unității de învățământ pentru funcționare cu statut de școală-pilot;
  • declarație scrisă, asumată de conducerea unității de învățământ, de exprimare a disponibilității și a capacității de aplicare a intervenției pilotate, inclusiv un document care să evidențieze acordul părinților, dat în urma consultării consiliului/asociațiilor reprezentative ale părinților din cadrul unității de învățământ și, după caz, a consultării consiliului elevilor;
  • structură instituțională adecvată aplicării tipului de intervenție stabilit de Ministerul Educației și Cercetării;
  • resurse umane calificate/specializate în raport cu intervenția pilotată;
  • proiect de strategie de pilotare și plan de acțiune care să reflecte:
    • viziunea unității de învățământ cu privire la intervenția care urmează a fi pilotată
    • analiza de nevoi la nivelul unității de învățământ, care va evidenția motivația acesteia de a se implica în intervenția pilotată, inclusiv punctele tari, oportunitățile și beneficiile pentru elevi etc.
    • analiza implicațiilor etice și modalitățile prin care se asigură respectarea drepturilor copilului, conform legislației în vigoare, în acord cu codul de etică și conduită al unității
    • modalitățile de evaluare a calității educației (internă și/sau externă)
    • analiza riscurilor de implementare și a planului de management al riscurilor.
Cum vor fi plătite cadrele didactice de la școlile-pilot

Încadrarea sau selecția personalului didactic implicat în școlile-pilot se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare pentru ocuparea unei funcții didactice și unor reglementări specifice contextului de desfășurare a activității – proiect de cercetare educațională finanțat din alte surse decât bugetul de stat, grant de cercetare, realizare sau conducere de activități de practică pedagogică.

Pentru școlile-pilot cadrele didactice selectate vor beneficia de un program de instruire/ formare cu privire la aplicarea elementelor incluse în intervenția educațională/ proiectul de cercetare educațională, anterior debutului acestuia la nivelul activităților cu elevii, prevede metodologia.

Salariile pot varia, în funcție de timpul necesar activităților, se arată în metodologie.

Cadrele didactice implicate în activități specifice vor fi remunerate potrivit timpului de muncă efectiv lucrat pentru aplicarea intervenției educaționale/proiectului de cercetare educațională sau pentru organizarea și desfășurarea practicii pedagogice, în funcție de contractul individual de muncă (structura încadrării)/de anexele la contractul individual de muncă.

Propunerea de pilotare a intervenției educaționale/proiectului de cercetare educațională va include o analiză a impactului demersului propus asupra profilului de formare al absolventului programului, precum și o analiză a elementelor comune pentru unitățile-pilot și unitățile din învățământul de masă, astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naționale și să se asigure condițiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate-pilot către o unitate de învățământ de masă pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia, se mai arată în document.

Puteți consulta aici Metodologia-cadru din 30 iulie 2020 de înființare, organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație.

Luna aceasta Radu Szekely spunea, într-o conferință Super Teach pe acestă temă:

„Școlile pilot sunt unități de învățământ preuniversitar care pot independent de altcineva să își organizeze un program în care să piloteze, să încerce ceva nou. Aceste școli pilot pun în aplicare inovații educaționale, intervenții mai complexe. Atunci când spunem inovații educaționale nu ne referim la un singur curs sau o singură metodă de lucru care ar putea fi aplicată oricum, spre exemplu noi modele curriculare, de carieră didactică, de evaluare a performanței, de notare, de valorificare a potențialului elevului prin individualizarea învățării într-un mod mult mai profund decât se face în momentul de față.

Spre exemplu, să zicem 10 școli aleg să piloteze împreună un model de clase virtuale în care elevii se prezintă la clasă, dar ei se conectează la un laptop și urmăresc o oră de matematică făcută de un profesor dintr-o altă școală care predă la un nivel mai adecvat nevoilor individuale ale elevului respectiv.

Dacă vorbim de o singură școală, poate au o idee de a integra și alte discipline care au interes local. Prin proiectul de școală pilot, puteți demonstra că faceți mai bine decât ceea ce faceți în momentul de față și la sfârșitul ciclului de patru ani, elevul va avea competențele din profilul de absolvent dezvoltate și prin acest model inovativ la nivel curriculum, demonstrați comunității că puteți face o treabă mai bună.

O altă școală poate să gândească modalități de evaluare a rezultatelor școlare diferite. Spre exemplu printr-o evaluare combinată între profesori și ONG-uri care lucrează în anumite domenii și încurajează voluntariatul și prin voluntariat elevii pun în practică ceea ce învață la școală în diverse contexte și notarea se face combinat. Poate decideți că renunțați la calificative pentru ciclul primar pentru patru ani de zile și facem doar evaluare narativă pentru a reduce stresul dat de calificative și de ideea de competiție.

Sunt multe posibilități de pilotare inclusiv la nivel de management școlar. Un model discutat a fost cel al dublului management școlar, adică o persoană care să se ocupe de partea academică, educațională, pedagogică și o persoană care să se ocupe de dezvoltare, de atragerea de finanțare, de relația cu autoritățile și comunitatea, de achiziții, de tot ce înseamnă dezvoltare instituțională.

Aceste lucruri sunt bazate pe niște tendințe de dezvoltare a științelor educației și unitatea care propune proiectul de școală pilot demonstrează că este în beneficiul elevilor. Scopul acestor pilotări este să îmbunătățim calitatea actului educațional în așa fel încât elevul să învețe mai bine, mai eficient, să se simtă mai bine, să nu abandoneze școala, să fie mai pregătit pentru viață, să poată trece mai ușor în ciclurile superioare. Toate aceste aspecte trebuie să le avem în vedere atunci când planificăm un proiect de școală pilot.

Dacă un model funcționează foarte bine timp de 4 ani de zile, putem vedea dacă se poate transfera și la alte unități sau dacă poate fi adoptat și de alte școli. Cred că mergem spre un model în care autonomia școlilor va căpăta importanță și este foarte posibil ca școlile să fie încurajate să aplice un model decât să fie impus același model prin politici publice peste tot. Este un deziderat al proiectului România Educată pe care sperăm să-l vedem translatat cât mai curând posibil. Școlile pilot reprezintă un moment crucial pentru a demonstra că există modele care pot fi aplicate diferențiat la nivel local, autonom, sau că există școli dornice ce doresc să aplice un model al Ministerului Educației. Nu am pornit însă acum cu un model de sus în jos, fiindcă am vrut să vedem ce se poate pilota.

De fapt, cel mai important lucru care se poate întâmpla este descentralizarea curriculară prin adoptarea de către școli a unor curricule diferențiate, adaptate nevoilor locale și în felul acesta să vedem dacă într-adevăr funcționează mai bine decât modelul actual, centralizat, curriculum unic la nivelul țării.”

Foto: © Lacheev | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Pentru școala gimnazială Gheorghe Vernescu din Râmnicu Sărat a facut lobby chiar o fosta profesoara a acestei scoli, actualmente angajata a unui liceu privat Bucuresti, institutie care a angajat-o prin interventii politizate (filiera Firea-PSD). Toata aceasta actiune reprezinta un adevarat dezastru pentru invatamantul din Romania.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, despre legile educației: Mandatele rectorilor trebuie să fie limitate / Admiterea la liceu este creionată corect. Nu poți avea performanță fără competiție

“Mandatele rectorilor trebuie să fie limitate și funcțiile de conducere în universități trebuie să fie incompatibile cu funcțiile politice. Admiterea la liceu este creionată corect. Nu poți avea performanță fără…
Vezi articolul