Fostul președinte al Agenției române de Asigurare a calității în școli – ARACIP, Șerban Iosifescu, trage un semnal de alarmă despre calitatea slabă a candidaților care vor să devină profesori după ce termină facultatea. Cauza este formarea lor inițială, făcută de profesori care au predat puțin sau deloc în școli, susține acesta: „Pot deveni profesori în școlile de profesori (implicit, și cercetători) persoane fără experiență sau cu puțină experiență practică în școală”.
„La profesiunile adevărate, de exemplu la medici, nu există cercetător sau profesor în școlile de medici, fără experiență directă în domeniul respectiv – adică fără să fi absolvit o școală de medici, fără să fi trecut examenul și stagiul de rezidențiat și fără să fi parcurs toate treptele de practicant în respectiva profesiune. Profesorii de medici sunt cei mai buni medici și continuă să fie medici (e drept, mai mult ca șefi ai diferitelor structuri), inclusiv când fac cercetare. La fel juriștii, arhitecții etc.”, scrie Iosifescu, expert în educație.
„Acesta este unul dintre multele motive pentru care nu avem profesori profesioniști: pot deveni profesori în școlile de profesori (implicit, și cercetători) persoane fără experiență sau cu puțină experiență practică în școală”, continuă acesta.
Fostul președinte al ARACIP, în funcție din 2005 până în 2021, când a fost demis de ministrul Educației de atunci, Sorin Cîmpeanu, critică și structura și conținutul subiectelor de la concursul de Titularizare și examenul de Definitivat:
- „Din tradiție, din comoditate, dar și pentru că situația convine de minune celor care îi formează pe profesori, la examenele de intrare în profesiune (definitivat) și în sistem (titularizare) se cer cunoștințe teoretice, regurgitabile ca atare din bibliografia recomandată – atât la specialitate cât și la didactică / metodică”.
„Crede cineva că a ști perfect și a fi pasionat de istorie sau de matematică este suficient pentru a-i face și pe alții să învețe (și să fie pasionați de) istorie sau matematică? Crede cineva că a enumera pe dinafară principii pedagogice și a vorbi despre (a descrie) o metodă de predare sau alta, este suficient pentru a aplica în practică respectivele principii și pentru a utiliza concret respectiva metodă?”, continuă Iosifescu.
„În plus, inserția profesională (cu mentori și toate cele) și monitorizarea practicii profesionale (să vezi dacă respectivul candidat poate fi, realmente, profesor) lipsesc aproape cu desăvârșire, iar inspecția specială, care însoțește intrarea în profesiune sau în sistem (când există – anul acesta a fost facultativă), este, oricum o glumă regizată”, a mai scris acesta.
10 comments
Factorii determinanti si cauzele/ efectele calitatii si non-calitatii educatiei sunt numerosi/ numeroase (in preuniversitar si in invatamantul superior) si includ mai multe categorii de cauze posibile (viziunea, obiectivele, politicile si strategiile organizatiei furnizoare de educatie, procesele manageriale, de baza si auxiliare ale organizatiei, baza ei materiala, managementul personalului ei didactic si administrativ, leadership-ul managerilor, parteneriatele si managementul lor, etc) si patru categorii de satisfactii (de evaluat periodic) ale celor implicatii (beneficiarii/ clientii. personalul, societatea/ comunitatea, Statul) …. Aceste regretabile si numeroase neconformitati ale educatiei din Romania (generand impreuna non-calitatea educatiei) nu ar fi trebuit sa existe dupa 18 ani de functionare a ARACIS si ARACIP (mari consumatoare de resurse fara vreun impact pozitiv asupra CALITATII educatiei) dar care, practic, numai de “asigurarea calitatii educatiei” nu se ocupa! In explicatiile puerile ale mai-marilor acestora si ale unor reprezentanti ai Min.Edu, asigurarea calitatii ar insemna “a face CA CAlitatea sa fie sigura” (!!) ceea ce este mai mult decat ridicol…De fapt, conceptorii OUG 75-2005 au intentionat doar sa redenumeasca prin exoticul concept “asigurarea calitatii” ceea ce este de fapt doar simpla “evaluare a calitatii” (de catre ARACIS si ARACIP!) ceea ce fac la noi inspectorii de decenii… Nu le-a trecut prin cap ca aceasta CALITATE a educatiei trebuie sa fie mai intai produsa/ construita (prin contributiiile tuturor partilor interesate) inainte de a putea genera increderea tuturor celor implicati in faptul ca cerintele lor au fost, sunt si vor fi luate in consideratie (acesta fiind rolul realei asigurari a calitatii in alte tari, mai ales in mediul de afaceri)… Am explicat repetat in interventiile mele pe contributors. ro si edupedu.ro de ce si pentru ce “asigurarea calitatii” este doar o parte a Managementului calitatii, se refera la incredere si este incompatibila cu pretentiile diriguitorilor politici ai educatiei romanesti de-a decide doar ei, in exclusivitate, ce trebuie sa cunoasca elevii si studentii, ce si cum ar trebui sa faca profesorii si personalul din scoli si universitati, etc. eliminand din start cerintele acestora si ale angajatorilor dar si rolul de furnizor de personal pentru dispretuitul mediu de afaceri… Aceasta situatie dureaza la noi de decenii si a generat nu numai non-calitatea educatiei ci si tot mai numeroase conflicte de interese si judiciare existente intre diferitele entitati si persoane fizice/ juridice implicate in educatie…NE MAI PUTEM PERMITE IN 2023 O ASEMENEA MONSTRUOASA RISIPA? Probabil ca da, atat timp cat lipseste vointa politica a atacarii cauzelor reale si modificarii unor prevederi ale legislatiei in interes de grup/ gashca si/sau personal… Deciziile recente ale Comisiilor pentru invatamant din Parlament privind NEABROGAREA OUG 75-2005 si continuarea SIMULACRULUI DE ASIGURARE A CALITATII EDUCATIEI – precum si promulgarea noilor legi ale educatiei (peste 500 pagini, cu mii de probleme si contestatii) – dovedesc cu prisosinta lipsa vointei politice, dar si ignoranta, suficienta si aroganta decidentilor nostri… Este TRIST, FOARTE TRIST!
Factorii determinanti si cauzele/ efectele calitatii si non-calitatii educatiei sunt numeroase (in preuniversitar si in invatamantul superior) si includ mai multe categorii de cauze posibile (procesele manageriale, de baza si auxiliare ale organizatiei furnizoare de educatie, baza materiala, personalul didactic si administrativ, leadership-ul managerilor, parteneriatele si managementul lor, etc) si patru categorii de satisfactii (de evaluat periodic) ale celor implicatii (beneficiarii/ clientii. personalul, societatea/ comunitate, Statul) …. Aceste regretabile si numeroase neconformitati ale educatiei din Romania (generand impreuna non-calitatea educatiei) nu ar fi trebuit sa existe dupa 18 ani de functionare a ARACIS si ARACIP (mari consumatoare de resurse fara vreun impact pozitiv asupra CALITATII educatiei) dar care, practic, numai de “asigurarea calitatii educatiei” nu se ocupa! In explicatiile puerile ale mai-marilor acestora si ale unor reprezentanti ai Min.Edu, asigurarea calitatii ar insemna “a face CA CAlitatea sa fie sigura” (!!) ceea ce este mai mult decat ridicol…De fapt, conceptorii OUG 75-2005 au intentionat doar sa redenumeasca prin exoticul concept “asigurarea calitatii” ceea ce este de fapt doar simpla “evaluare a calitatii” (de catre ARACIS si ARACIP!) ceea ce fac la noi inspectorii de decenii… Nu le-a trecut prin cap ca aceasta CALITATE a educatiei trebuie sa fie mai intai produsa/ construita (prin contributiiile tuturor partilor interesate) inainte de a putea genera increderea tuturor celor implicati in faptul ca cerintele lor au fost, sunt si vor fi luate in consideratie (acesta fiind rolul realei asigurari a calitatii in alte tari, mai ales in mediul de afaceri)… Am explicat repetat in interventiile mele pe contributors. ro si edupedu.ro de ce si pentru ce “asigurarea calitatii” este doar o parte a Managementului calitatii, se refera la incredere si este incompatibila cu pretentiile diriguitorilor politici ai educatiei romanesti de-a decide doar ei, in exclusivitate, ce trebuie sa cunoasca elevii si studentii, ce si cum ar trebui sa faca profesorii si personalul din scoli si universitati, etc. eliminand din start cerintele acestora si ale angajatorilor dar si rolul de furnizor de personal pentru dispretuitul mediu de afaceri… Aceasta situatie dureaza la noi de decenii si a generat nu numai non-calitatea educatiei ci si tot mai numeroase conflicte de interese si judiciare existente intre diferitele entitati si persoane fizice/ juridice implicate in educatie…NE MAI PUTEM PERMITE IN 2023 O ASEMENEA MONSTRUOASA RISIPA? Probabil ca da, atat timp cat lipseste vointa politica a atacarii cauzelor reale si modificarii unor prevederi ale legislatiei in interes de grup/ gashca si/sau personal… Deciziile recente ale Comisiilor pentru invatamant din Parlament privind NEABROGAREA OUG 75-2005 si continuarea SIMULACRULUI DE ASIGURARE A CALITATII EDUCATIEI – precum si promulgarea noilor legi ale educatiei (peste 500 pagini, cu mii de probleme si contestatii) – dovedesc cu prisosinta lipsa vointei politice, dar si ignoranta, suficienta si aroganta decidentilor nostri… Este TRIST, FOARTE TRIST!
Daca cursurile oferite de CCD ar fi controlate la sange, s-ar vedea cata incompetenta exista la asa-zisii formatori.
Iti este rusine de nerusinea lor. Ia verificați la CCD Constanța.
De ani întregi, se pierd ore pentru o hartie, asta se întâmplă. Stiu de la colegi ca directoarea, daca asista si ea la cursuri in calitate de cursanta, face pe proasta ca sa nu para formatorul incompetent.
Imi povesteau colegele de un curs de evaluare digitala predat de o profesoara de matematica cu un discurs de toata jena, cu n ticuri verbale, de se cruceau cum ar fi predat elevilor.
De ce sa fim obligati de angajatorul scoala sa facem cursuri doar cu cine vrea ea (deh, prieteniile) in timpul programului scolar doar ca sa apara pe hartie?,, intri online sa te vada ca prezent”. Dar eu imi doresc sa invat ceva nou. Nu am voie alte cursuri decat CCD ca nu sunt acreditate de onoratul minister.
Cu parere de rau, niciun curs CCD nu s – a ridicat la profesionalismul cursurilor din alte domenii. Pentru ca am termeni de comparație. CCD este pepiniera de pseudo formatori de neamuri, prieteni. Cine vrea sa intre din afara, nu poate.
La fel au ajuns si asa zisele cursuri CRED, RED, PROF. Toti incompetentii au ajuns formatori de profesori, sa mai castige si ei un ban. In timpul pandemiei, s-au ascuns cu totii la fund, unul nu a asigurat pregătire pentru tehnologii online. Ne – am descurcat singuri. Ah, pardon, cursurile acelea nu se pun, nu sunt acreditate. Dupa pandemie, dupa ce invatasem singuri, am fost obligati sa facem din nou astfel de cursuri prin CCD, ca, deh, astea erau acredite si trebuia sa fie platiti pseudo formatorii de catre prostime.
Iar cu Aracip, alta bataie de joc. Vreti tone de hartii, ne-ati înnebunit. Bucuria nebunului hartogar. Si daca este un astfel de director hartogar, ai pus-o, pe românește. Ca vrea competenta mascata, doar pe hartie. In realitate, bate vantul. Daca onoratul Aracip ar sti ca scoala este pe persoana fizica in cazul unor directori care șantajează, hartuiesc verbal angajatii si creeaza un mediu toxic de ani de zile? Sub oblonul ISJ care isi protejeaza acolitii de ani de zile pe principiul directorului dictator ,, da-ma in judecata, nu ai ce imi face”.
Profesorii medicilor sunt cei mai buni teoreticeni, mai rar si practicieni.
Ce expert avem noi în învățământ ca ministru?Cât a predat?Ce examen a dat pentru a obține postul?
Un profesor da examen pentru obține postul,apoi are examen de Definitivat și tot asa.Se perfecționează și evoluează.
Matale,mătăluță ce examen ai dat ca să fii șef la ARACIP?Cine te-a școlit și experimentat în șefia ARACIP?Cata experienta aveați în șefie ARACIP?
Când ați fost șef ce masuri ați luat pentru o mai buna pregătire a începătorilor?
Nu înțelegem sensul, locul și relevanța acestui articol…. Dl S Iosifescu a avut timpul său alocat de Cel de Sus și alții pentru manifestare (cum scrie „perplex”)! Acum s-a trezit expert în sistemul educațional românesc ? Aberațiile privind evaluările școlilor (cu un capitol și pe performanțele profesorilor) din timpul domniei sale la aracip, le-a văzut/uitat sau le ignoră?
„Expertul” în educație ….nu este cam mult?
PS Pe cine mai scoateți din sertarul cu „naftalină”??!!
pe scurt: nu dai șpagă, riști să iei notă mică la titularizare. mai încerci la anul în același regim. până atunci ești un slujbaj cu mana întinsă la ISJ
Gânditi-vă cum au fost făcute numirile in ultimii douăzeci de ani (numire la nivel de școală, pe câteva ore inițial, apoi tras-impins…..direct pe cele mai bune clase, cu reclama pompoasă, fără ca acel individ să fi dovedit înainte ceva; clase impuse de director date lor….etc.)!
Iar în legătură cu alegerile ISJ/ CCD despre cine face cursuri de mentor, apoi cum s-a atestat valoarea unora, se poate scrie …..o carte de istorie a acestor vremuri!
Sunt convins că, odată recunoscute (conștientizate) urmările acestor degringolade, pot fi găsite soluții!
Toata lumea a fost la cursul de mentor. Si Gigel de la Scularie cred ca a participat.
Cand era Iosifescu mare sef a facut ceva in legatura cu formarea profilor?
Iar ministrul Câmpeanu măcar a spus public că se pot face oricâte legi, dacă salariul e în continuare de doi lei, nimic nu va merge. Fără alte înflorituri.
Dacă nu e scoasă din context, formularea
“Crede cineva că a ști perfect și a fi pasionat de istorie sau de matematică este suficient pentru a-i face și pe alții să învețe (și să fie pasionați de) istorie sau matematică?”
nu are noimă.