Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a vorbit despre faptul că profesorii care sunt în pragul pensionării „vor ieși masiv la pensie”. Liderul sindical a adus în atenție că anul acesta au fost situații în care s-a apelat la studenți, pentru că nu avea cine să țină orele. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru cotidianul.ro.
- Tema interviului a fost efectul Legii Bolojan asupra angajaților din învățământ.
„Pe de o parte, tinerii nu mai sunt atrași către învățământ și o altă lovitură care vine este că se pensionează masiv (în învățământ -n. red). Cei care sunt în pragul pensionării vor ieși masiv la pensie. Au ieșit anul acesta și vor mai ieși și până în toamnă, deci în septembrie”, a spus liderul sindical.
Simion Hăncescu a precizat că în acest an școlar s-a apelat la studenți, pentru că „nu mai vine nimeni”:
„Și s-a ajuns la situația aberantă să crească numărul necalificaților în sistem. Adică, în timp ce în lumea normală, în lumea civilizată, nu se pune problema să fie profesorul necalificat, la noi o să crească. Am avut anul școlar acesta… s-a apelat la studenți. Deci, multe ore predate de către studenți, că nu mai vine nimeni.”
Potrivit reprezentantului profesorilor, România va plăti scump „această bătaie de joc la adresa educației”:
Dar pe nimeni nu interesează. Asta e șocant. Nu am văzut un om politic responsabil să vorbească puțin, că totuși educația nu e orice domeniu. Dar nu-i interesează. Și România va plăti scump această greșeală și această indiferență și această bătaie de joc la adresa educației.”
Deși peste 93% dintre profesorii din București sunt calificați și 75% sunt titulari, există un deficit de profesori la fizică, chimie, matematică și informatică și educație timpurie, potrivit Planului managerial pentru anul școlar 2025-2026.
În luna mai, Adina Romanescu, director al Liceului de Informatică ”Grigore Moisil” din Iași, a vorbit despre lipsa de resursă umană din unitățile de învățământ și a spus că „este pentru al nu știu câtelea an consecutiv în care avem scoase ore vacante la Informatică și nu reușim să ocupăm un post de Informatică”. Declarațiile au fost făcute pentru Radio România Iași.
În noiembrie 2025, Daniel David, ministru al Educației și Cercetării la acea vreme, spune că profesorii pensionari „ne ajută să acoperim orele”: „În foarte multe situații, practic, profesorii pensionari sunt cei care ne ajută să ne acoperim orele. Ei nu iau din orele altora mai tineri, dar nu avem suficientă resursă umană, nu avem suficienți oameni care să acopere aceste ore”.
Informații de context
România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit raportului anual Education at a Glance 2024, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Secretarul de stat Sorin Ion a remarcat lipsa profesorilor interesați să predea disciplinele de științe, pe care le-a enumerat în „ordinea gravității lucrurilor, la chimie, tehnologia informației și informatică, maiștri instructori și vine din urmă și matematica”.
Sorin Ion, reprezentant al Ministerului Educației, a spus că Ministerul trebuie să elaboreze o strategie care să fie în strânsă legătură cu învățământul superior și să înființeze programe de studii dedicate pentru acestor discipline, să le așeze într-un top al priorităților universităților „și de ce nu, poate, niște beneficii pentru cei care aleg acestei specializări”.
În decembrie 2024, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a vorbit, la DC News, despre lipsa de profesori la matematică și științe: „facem apel la colegi pensionari, pentru că nu avem destul de mulți absolvenți care să își dorească să facă asta”.
Profesorul de matematică Flavian Georgescu a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa profesorilor de matematică: „Suntem în continue căutări și, în general, pe grupul profesorilor de matematică din București, grup în care mă aflu, cred că o dată pe lună vin întrebări de genul „se caută profesori! găsim profesori?”. Acesta a explicat și de ce nu mai este atractivă profesia de profesor pentru tinerii absolvenți de facultate.
Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național George Coșbuc din Capitală, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa de profesori de fizică: „Am avut, dau exemplu concret, 6 ore vacante la începutul anului școlar pe care le-a ocupat o tânără suplinitoare care, după primul modul, a renunțat, spunându-mi că ea nu e pregătită să facă fața învățământului.”
Studenții din anul I de la Facultatea de Matematică și Informatică (FMI) a Universității din București (UB) au fost îndemnați de secretarul de stat din ministerul Educației Sorin Ion să devină profesori, după ce termină studiile în 2027. Sorin Ion le-a transmis la festivitatea de luni de deschidere a anului universitar 2024-2025 „să încercați să veniți pe acest drum, pentru că nu veți regreta”.
Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat că la 1 septembrie 2024 era un deficit de aproape 1.000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit și că profesorii se plâng de faptul că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile, într-o intervenție la DC News, pe 16 septembrie 2024.
Principalele măsuri luate prin Legea 141/2025, în Educație
- Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent
- Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate
- Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025
- Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună
- Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor
- Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul
- Comasările de școli vor avea loc după reguli care trebuie stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală / Ministrul anunța că circa 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel
Citește și:
Tarifele pentru plata cu ora 2026 sunt „absolut revoltătoare”, spune liderul sindical Simion Hăncescu: 20 și ceva de lei la profesorul debutant și până la 30 de lei pentru un profesor cu experiență
Directoarea Adina Romanescu: Este pentru al nu știu câtelea an consecutiv în care avem scoase ore vacante la Informatică și nu reușim să ocupăm un post de Informatică. Chiar cei din sistem deja își pun problema reorientării carierei către alte zone
Peste 90% dintre profesorii din București sunt calificați, dar există un deficit de profesori la fizică, chimie, matematică și informatică / Formalism, suprasolicitare și birocrație, printre problemele semnalate într-o analiză a ISMB
7 comments
Din păcate,acesta este adevărul
Unii consideră că vârsta de pensionare e 70++ și STAU, că STAU bine, fiindcă au dreptul. Să plece tineretul, să rămână fosilele
Atunci plătiți mai bine profesorii de la științe exacte, reintroduceți,examene de admitere la licee, examen de treaptă,și obligatoriu examen de admitere in învățământul superior și în câțiva ani vom avea absolvenți bine pregătiți și capabili intelectual! Dar asta ar însemna să dăm afară profesorii care nu ar mai avea ore in urma măsurilor enumerate mai sus! Până la urmă cineva trebuie să rupă pisica in două!
cand ii vad pe autosuficientii si arogantii ăștia de 2 parale, de la ussrpnl, ma apuca 🤮.mai rau decat cei de la aur.
se răsucește brătenii in mormant.
Ce mai cauti la conducere (…), de ce nu iti dai demisia (…)?
Este paradoxal.
Pe de o parte, Ministerul recunoaște că are nevoie de standarde naționale de evaluare pentru ca profesorii să nu mai noteze atât de diferit și pentru ca rezultatele să fie comparabile.
Pe de altă parte, același sistem acceptă că diferențe de un punct, două puncte sau chiar 3,5 puncte la Evaluarea Națională și Bacalaureat sunt doar „puncte de vedere diferite ale evaluatorilor”.
În același timp, aflăm că nu mai sunt profesori, că se apelează la studenți, că profesorii experimentați ies la pensie și că educația este în criză.
Toate acestea nu sunt probleme separate. Fac parte din aceeași realitate.
Când profesorii sunt tot mai puțini și tot mai suprasolicitați, când evaluarea nu este suficient de unitară, iar ministerul recunoaște că regulile trebuie schimbate, cei care plătesc prețul sunt copiii.
Nu putem vorbi doar despre reformele viitoare fără să răspundem și pentru elevii care au susținut examenele din 2026. Ei nu își mai pot recupera liceul sau facultatea pierdută din cauza unor evaluări profund diferite ale aceleiași lucrări.
Înainte de orice nouă reformă, Ministerul datorează acestor elevi un răspuns: cum repară nedreptățile produse de sistemul pe care chiar el îl consideră insuficient?
Care nedreptăți? Să învețe! Au fost niste subiecte la Bac de tot râsul. Un elev de clasa a VI-a putea lua nota 8 sau 9. De ce ne tot ascundem după cireș? Elevii sunt din ce in ce mai slabi, iar profesorii sunt presați să supraevalueze.