Sociologul Dan Petre: Educația este victima alegerilor. Probabil suntem în cel mai mare experiment social din istoria omenirii / Există nuanțe când e vorba de închiderea activităților comerciale, ca și când se acordă mai mare atenție economiei imediate decât educației

4.588 de vizualizări
Dan Petre / Foto: Arhiva personala
Educația din România este una dintre victimele alegerilor, a declarat pentru Edupedu.ro sociologul Dan Petre. “La noi, alegerile au loc în principal în școli și nu ai vrea să ai locații contaminate înainte de alegeri și să nu mai ai locuri în care să fie organizate, fie din contaminare fizică, fie psihologică”, a explicat directorul companiei D&D Research, după ce președintele și premierul au anunțat închiderea tuturor școlilor din țară, pentru o lună, chiar până la alegerile din 6 decembrie.

Contactat de Edupedu.ro, Dan Petre, sociolog și conferenţiar universitar, a precizat că “vedem că există niște nuanțe atunci când este vorba despre închiderea activităților comerciale, ca și când se acordă mai mare atenție economiei imediate decât educației. Educația este o investiție pe termen lung, pe când în economia imediată avem rezultatele în 3 luni. Așa cum s-a întâmplat după ’90, cu extrem de puține excepții, altele au fost prioritățile”.

“Eu cred că școlile ar fi trebuit să rămână deschise, mai ales că din punct de vedere statistic nu se văd creșteri semnificative ale infectărilor ca urmare a prezenței fizice a copiilor în clase. Ipoteza pe care merg este că școlile sunt închise din cauza indisciplinei părinților, nu din cauza condițiilor din școală”, a explicat Dan Petre.

Sociologul a atras atenția că “dacă măsurile ar fi fost mixte, unele zone mai dezvoltate probabil s-ar fi descurcat mai bine inclusiv ca educație, altele foarte prost și ar fi ieșit în evidență discrepanțele. Acum avem o egalizare în jos”, spune Dan Petre. Sociologul atrage atenția că menținerea deschisă a școlilor ar fi scos “multe lucruri la iveală și nu vrei să iasă la lumină faptul că unele zone din România sunt mult mai avansate decât altele. Avansul ăsta devine riscant, pentru că sunt tendințe de enclavizare. (…) La noi, estul e în principal mai puțin dezvoltat și asta se reflectă și politic în mișcări, tendințe”.

Sociologul Dan Petre, conferenţiar universitar și director al companiei D&D Research:
Rep: Președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban au decis închiderea tuturor școlilor și grădinițelor din România, în contradicție cu ceea ce fac marile state europene și cu recomandările OMS. Ce efecte estimați că vor apărea?

Dan Petre: Germania, țară în care am mare încredere referitor la modul în care a gestionat pandemia, a decis să păstreze școlile deschise, pentru că autoritățile nu vor să sacrifice viitorul unei generații.

Eu cred că școlile ar fi trebuit să rămână deschise, mai ales că din punct de vedere statistic nu se văd creșteri semnificative ale infectărilor ca urmare a prezenței fizice a copiilor în clase. Ipoteza pe care merg este că școlile sunt închise din cauza indisciplinei părinților, nu din cauza condițiilor din școală; deci cauzele sunt mai degrabă în comportamentul din apropierea școlilor, în modul în care părinții, bunicii îi iau și îi duc la ore.

Deja au trecut mai mult de 8 luni de la primele măsuri de izolare și efectele se vor vedea. Copiii ar fi rezistat în zona de 6-7 luni, dar acum efectele vor fi sesizabile.

Ce efecte? La nivel de socializare, copiii nu sunt educați, formați și sunt unele segmente de vârstă care vor fi mai afectate. Sunt anumite puncte critice ale dezvoltării, de pildă la clasa a XII-a, clasa a X-a, clasele de început de școală, iar aici nu sunt doar pietrele de hotar al sistemului de învățământ, ci și ale dezvoltării psihice și sociale ale copiilor.

La clasa pregătitoare, clasa I, copiii au mare nevoie să se integreze în societate, iar acum ei ratează acest exercițiu, chiar dacă îl fac artificial. Este un tip de integrare care nu este coordonată, supravegheată, părinții habar nu au. Școala este mult mai mult decât un sistem de transmitere de cunoștințe, este în primul rând o instanță de intrare în societate.

Nu zic că online-ul este ceva negativ; avem nevoie de digital, este viitorul, însă ar fi fost nevoie ca el să fie mai bine echilibrat cu formele clasice, așa cum se întâmplă în alte țări. Sunt formule experimentate de alte țări. Eu mi-aș fi dorit să fie o formulă mai echilibrată, nu una brutală, într-o singură direcție, fără să avem evaluate în mod clar efectele. De regulă, în situații în care totul este nou și se schimbă, am mai degrabă încredere în ce s-a făcut, decât în ipotezele unor specialiști care nu au trecut printr-o situație de genul acela.

Rep: Este educația din România victima alegerilor?

Dan Petre: Eu cred că da. Cred că este una dintre ele. Și aceasta este parte din explicația abordării unor soluții atât de brutale, nu neapărat extremiste, dar cu anumită brutalitate. Lipsa de finețe îmi arată o anumită lipsă de control, pentru că e mult mai ușor să controlezi on-off, închizând și deschizând, decât prin nuanțe.

Această abordare este săracă în nuanțe și să pariezi totul pe o singură carte îmi arată o încredere disproporționată în specialiștii care nu au o experiență anterioară [pentru că România a închis toate școlile și în primăvară – N.Red.].

M-aș fi aliniat la țări cu mai multă expertiză, iar Germania mi se pare că a gestionat cel mai echilibrat și cu ochii spre viitor această criză.

Eu interpretez așa decizia autorităților: există un anumit nivel de îngrijorare care nu este transmis populației ca să nu transmită și panică, așa că se iau măsuri care să prevină situațiile disproporționate.

Rep: Pe de altă parte, guvernul a lăsat deschise toate mall-urile și magazinele, reducându-le programul de funcționare doar cu o oră (nu se mai închid la 22:00, ci la 21:00). De ce credeți că avem această decizie?

Dan Petre: Vedem că există niște nuanțe atunci când este vorba despre închiderea activităților comerciale, ca și când se acordă mai mare atenție economiei imediate decât educației. Educația este o investiție pe termen lung, pe când în economia imediată avem rezultatele în 3 luni. Așa cum s-a întâmplat după ’90, cu extrem de puține excepții, altele au fost prioritățile.

Cred că neavând capacitatea de a gestiona situații complexe, au spus: închidem totul. Dacă măsurile ar fi fost mixte, unele zone mai dezvoltate probabil s-ar fi descurcat mai bine inclusiv ca educație, altele foarte prost și ar fi ieșit în evidență discrepanțele. Acum avem o egalizare în jos.

Ar ieși foarte multe lucruri la iveală și nu vrei să iasă la lumină faptul că unele zone din România sunt mult mai avansate decât altele. Avansul ăsta devine riscant, pentru că sunt tendințe de enclavizare. Acolo unde apar distanțe economice și sociale foarte mari, apar și alte tipuri de tensiuni. Avem exemplul Italiei, cu nordul foarte dezvoltat și sudul foarte puțin dezvoltat. La noi, estul e în principal mai puțin dezvoltat și asta se reflectă și politic în mișcări, tendințe.

La educație, nu cred că cineva își imaginează că riscul se oprește prin închiderea școlilor, ci mai degrabă prin faptul că părinții nu se duc acolo. La noi, pentru că nu avem sistemul de autobuze, părinții își duc și aduc copiii. Și guvernul vrea să limiteze și fluxul acesta de mișcare, să le dea mai puține motive de-a ieși din casă. Mai degrabă aici văd riscul adus de infrastructură, de părinți care sunt în mișcare din cauza faptului că trebuie să își ducă copiii la școală și să își țină copiii după aceea în meditații, after-school, pregătiri.

Mă gândesc că la noi alegerile au loc în principal în școli și nu ai vrea să ai locații contaminate înainte de alegeri și să nu mai ai locuri în care să fie organizate, fie din contaminare fizică, fie psihologică. Este posibil ca oamenii să nu mai fie dispuși să se duca fizic la un vot, știind că anterior într-o școală au fost copii infectați.

Calculul meu este: viitorul copilului meu este chiar mai important decât sănătatea mea, la limită. Dar poate că oamenii știu mai mult decât noi si au avut niște modele matematice, au avut 3 scenarii și au spus: luăm aceste decizii strategice. Așa vreau eu să cred că se întâmpla lucrurile acolo.

Rep: Din punct de vedere emoțional, închiderea intempestivă a școlilor va avea efecte electorale?

Dan Petre: Cred că asupra părinților va avea efecte. Nu prea e bine să faci lucruri foarte puternice în apropierea alegerilor, pentru că apeși pe niște butoane care nu știi unde duc, ce efecte au. E un grad mult prea mare de imprevizibil și nu știi ce valuri emoționale se pot stârni.

Probabil suntem în cel mai mare experiment social din istoria omenirii, pentru că se întâmplă în timp real și pe un număr mare de oameni. Vom vedea peste câteva luni sau ani ce efecte s-au produs.

Oamenii au reacționat diferit și măsurile sunt diferite în funcție de tipul de cultură socială a țării respective și de discplina socială. Țările cu grad mai ridicat de disciplină socială au performat mai bine decât cele cu un grad redus de disciplină socială. E posibil ca raportarea la Germania să nu aibă corepondent în realitatea culturală din România.

___

Dan Petre este doctor în sociologie, specialist în ştiinţele comunicării, conferenţiar universitar la SNSPA. Este managing partner şi director al departamentului de antropologie și studii calitative al companiei D&D Research, parte din Psyence Group.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii
  1. Cred ca cea habarnista sunteti dumneavoastra. Transportul in comun nu are nimic in comun cu activitatea didactică. De ce nu a încercat guvernul sa gaseasca solutii pentru transportul în comun? Doar are la dispoziție microbuzele școlare. Va spun eu, ar fi însemnat costuri in plus si singurii beneficiari ar fi fost copiii si părinții. De ce sa plătești cand poti sa închizi?

  2. Sigur Dana, tu esti adepta teoriei conspiratiei.
    Toti stiau ca vine si nu au facut peste noapte nimic…..si asa mai departe.Este posibil sa nu realizezi ca Romania e cu 100 de ani in urma altor state din Europa in privinta tehnologiei si nu numai.Si probabil esti si dintre cei care cred ca nici nu exista Covid.Pun pariu ca nu ai copii de scoala si nici nu te misti decat cu masina personala.
    Sa ne aruncam cu totii mastile si sa ne imbratisam, nu?

  3. Cata îngustime în vederi!
    În alte tari exista autobuze școlare cu care elevii și profesorii care nu au masina la scara, pot circula spre școală și înapoi acasă.
    Comparați aceste condiții cu mijloacele aglomerate de transport în comun din București de exemplu.
    În plus, elevii contaminați sunt în general asimptomatici. Asa ca isi pot infecta prieteni care nu stau bine cu imunitatea, profesori, membrii familiilor lor, mulți cu comorbiditati. Chiar vreți sa faceți din elevi ucigași fără voie?
    Și mai mult:profesorii serioși, precum și elevii cu înclinație către învățătura, pot face treaba de calitate și online.
    Că unii părinți sunt interesați doar sa scape de proprii copii de acasă, este adevărat, dar din fericire nu ei decid pentru alții.
    Că mulți copii vor sa meargă la școală sa fie mai liberi decât acasă și sa socializeze, este adevărat, dar sa nu inventeze ca pretextul ar fi ca nu pot învata online. Pot socializa și vizitandu-se, dacă părinții le permit asta în plina pandemie.

  4. Dna Pantazi e ridicolă.
    Probabil ca nu are copii si mai mult ca sigur nu circula cu transportul in comun.
    Traiti intr o bula, dna Pantazi si nu vedeti realitatea.
    Marea problema nu e infectarea in scoala ci in transportul in comun.
    Dar…ce conteaza? Probabil va suna dna Morar si va isterizati impreuna.
    Sincer sa fiu, sunteti o habarnista in educatie. E detestabil acest lobby pe care il faceti.

  5. Corect!Chiar este un mare experiment sau doar un prilej de a face un experiment.
    Asta est marea lovitura data micilor producători care se incapatanau sa mai reziste și, desigur, si învățământului.Si nu pentru ca este online ci pentru ca nu a fost nicio pregătire pentru ce știau că vine.Analfabetii sunt mai usor de exploatat si de manevrat.
    Toate măsurile astea naziste!Seamănă asa mult frica de Covid cu cea fata de evrei…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Banca Mondială: România rurală are rezultate similare cu Senegalul la testările internaționale aplicate elevilor / Sistemul actual nu permite României să răspundă schimbărilor globale de pe piața muncii

Elevii din București au rezultate similare cu cei din Islanda la testele internaționale standardizate, cei din România urbană au în medie rezultate similare cu elevii ucraineni, pe când, în România…
Vezi articolul

Cum pot adolescenții să-și protejeze sănătatea mintală, în timpul pandemiei de coronavirus. Psihoterapeuta Lisa Damour, pentru UNICEF: Ne putem depăși sentimentele dureroase trăindu-le și înfruntându-le direct

UNICEF publică 6 strategii pentru tinerii care se confruntă cu noua normalitate temporară: izolarea în case alături de părinți și închiderea școlilor. Experții organizației pentru copii au contactat-o pe Lisa…
Vezi articolul