Directorul Centrului Național pentru Curriculum din Ministerul Educației, Bogdan Cristescu, a fost întrebat dacă nota 9 dată de un profesor din București va avea aceeași valoare la o școală din alt oraș al țării, după ce se vor aplica standardele de evaluare și notare: „După ce toți colegii noștri încep să le aplice, da”, a spus Cristescu invitat la InfoEdu la TVR Info, în data de 9 noiembrie 2025. El a mai precizat că drafturile de standarde vor fi gata în ianuarie 2026 și vor fi pilotate în prima parte a anului viitor.
- Standardele de evaluare ar fi trebuit să se aplice din acest an școlar, potrivit ROFUIP 2024. Rezultatele evaluării sunt exprimate prin calificative, note sau rapoarte, iar respectarea acestor standarde este supravegheată prin inspecția școlară. Nerespectarea standardelor de evaluare este considerată abatere disciplinară, potrivit legii Educației.
- Ministrul Educației a spus recent că: Din anul școlar 2026-2027 îmi propun să avem standardele la clasele primare, gimnaziu și liceu
Întrebat de jurnalista Diana Dumitrașcu dacă nota 9 dată de un profesor din București va avea aceeași valoare la o școală din Rădăuți, de exemplu, când vom avea standardele de notare și evaluare la clasă, directorul Centrului Național pentru Curriculum, Bogdan Cristescu, a spus că: „După ce toți colegii noștri încep să le aplice, da. În educație, lucrurile nu se întâmplă peste noapte, când vom avea cadrul foarte clar la care să ne raportăm, cadru care acum nu este”.
Cristescu a explicat cum vor funcționa aceste standarde și ce înseamnă:
„Standardele de evaluare și notare spun așa: «Ce mă aștept eu ca să consider că acest elev este la un nivel să spunem A? Ce mă aștept eu ca să spun că este la un nivel de tip B? De tip C și de tip D? Ce mă aștept eu la unitatea de învățare cutare? Cum îmi dau eu seama că el este la nivelul ABCD? » Cum, mai mult decât atât, la fiecare dintre ele eu am un descriptor de performanță, deci dincolo de competențe am standardul de învățare și spun: «mă aștept ca elevul să aplice cutare poveste în cutare context, într-un anume mod, cu anumită frecventă» și atunci am și niște descriptori foarte clar legați de aceste aspecte: nivel înalt, nivel mediu și nivel mediu minim. Acestea vor fi standarde”, a spus Crstescu.
El a mai precizat că „până la finalul acestui an, poate începutul lunii ianuarie, cel târziu, drafturile de standarde la toate disciplinele de primar și de gimnaziu, la toate competențele, sunt gata pentru a fi pilotate. Ele vor fi pilotate – încercăm să facem lucrurile cum trebuie – ele vor fi pilotate în școli în primul trimestru din anul 2026, urmând ca pe final, adică termenul nostru este iunie, în mai să le punem sub forma finală și să le aprobăm, pentru gimnaziu și pentru primar”.
Redăm răspunsul integral privind standardele de evaluare și notare
Bogdan Cristescu, directorul CNCE: „Standardele de evaluare și notare, din punctul nostru de vedere, sunt cel mai bun reglator al învățării și cel mai bun reglator al predării. Ideea este așa: în programă tu ai o competență generală și niște competențe specifice. Competențele specifice se formează prin folosirea unor, dacă vreți, vectori: pot învăța la matematică despre o anumită formă de raționament, fie cu o problemă de geometrie, fie cu o problemă de algebră, dar, de exemplu, pentru un raționament inductiv este clar că am nevoie de ceva numeric. Și atunci sunt niște conținuturi pe care eu le folosesc pentru a forma aceste competențe. Întrebarea este cât și cum? Iar acest cât și cum, pentru că facem o diferență între profunzime și extindere, pentru că eu pot să spun: și eu, și dumneavoastră am predat ecuația de gradul al II-lea, dar eu s-ar putea să fi predat doar formulele, că-mi închipui despre asta este vorba, iar dumneavoastră să fie intrat în niște detalii foarte clare de construcții și în discuții legate de poziția rădăcinilor față de două variabile. Și atunci standardele de evaluare și notare spun așa: ce mă aștept eu ca să consider că acest elev este la un nivel, să spunem A, ce mă aștept eu ca să spun că este la un nivel de tip B, de tip C și de tip D?
Mai departe: ce mă aștept eu la unitatea de învățare cutare? Cum îmi dau eu seama că el este la nivelul A, B, C, D? Mai mult decât atât, la fiecare dintre ele eu am un descriptor de performanță, deci dincolo de competențe eu am standardul de învățare și spun: «mă aștept ca elevul să aplice cutare poveste în cutare context, într-un anume mod, cu anumită frecventă» și atunci am și niște descriptori foarte clar legați de aceste aspecte: nivel înalt, nivel mediu și nivel minim. Acestea vor fi standardele.
Diana Dumitrașcu, realizator Info Edu: Curiozitatea tuturor este când sunt gata?
Bogdan Cristescu, directorul CNCE: Suntem în grafic cu standardele de evaluare și notare. Bine, în graficul de acum, eu le aștept de foarte mult timp și am venit, dacă vreți, la București acum 15 ani cu gândul de a avea așa ceva. Dar graficul – pentru că ele se realizează prin proiect RECRED – graficul pe care îl avem acceptat și în care suntem este următorul: până la finalul acestui an, poate începutul lunii ianuarie, cel târziu, drafturile de standarde la toate disciplinele de primar și de gimnaziu, la toate competențele, sunt gata pentru a fi pilotate. Ele vor fi pilotate – încercăm să facem lucrurile cum trebuie – ele vor fi pilotate în școli în primul trimestru din anul 2026, urmând ca pe final, adică termenul nostru este iunie, în mai să le punem sub forma finală și să le aprobăm, pentru gimnaziu și pentru primar.
Colegii care lucrează la aceste standarde acum, după ce vor termina cu ele, pentru că vom avea programele de liceu, încep să le facă și pentru liceu, pentru că cel puțin pentru clasa a IX-a trebuie să le avem până în septembrie.
Diana Dumitrașcu, realizator Info Edu: Ca să fie clar și limpede, după ce le avem nota 9 de la București este egală cu nota 9 de la Rădăuți?
Bogdan Cristescu, directorul CNCE: După ce toți colegii noștri încep să le aplice, da. În educație, lucrurile nu se întâmplă peste noapte. Dar vom avea cadrul foarte clar la care să ne raportăm, cadru care acum nu este”.
Cum se vor realiza evaluările elevilor
Articolul 95 și Articolul 96 din Legea 198/2023 reglementează evaluarea în procesul educațional.
Toate disciplinele vor avea standarde de evaluare și notare.
Rezultatele evaluării sunt exprimate prin calificative, note sau rapoarte, iar respectarea acestor standarde este supravegheată prin inspecția școlară. Nerespectarea standardelor de evaluare este considerată abatere disciplinară.
Evaluările sunt utilizate pentru a dezvolta planuri individuale de învățare pentru elevi, cu metodologii aprobate de Ministerul Educației, potrivit legii.
„Articolul 95 (1) Scopurile evaluării sunt orientarea și optimizarea procesului de predare-învățare, precum și gestionarea propriilor rezultate ale învățării.
(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu și modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învățământul primar, gimnazial și liceal, filierele teoretică, vocațională, precum și tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se elaborează de către Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, denumit în continuare CNCE. Pentru învățământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se realizează de Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD.
Articolul 96 (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:
- a) în învățământul primar, cu excepția clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, prin calificative: „foarte bine“, „bine“, „suficient“ sau „insuficient“;
- b) în învățământul gimnazial, prin note de la 1 la 10;
- c) în învățământul liceal și în învățământul postliceal, prin note de la 1 la 10;
- d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
- e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare, pentru clasa pregătitoare și clasa I.
(2) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară.
(3) Evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naționale de evaluare și/sau evaluarea fără respectarea metodologiilor de evaluare, săvârșită de personalul didactic, constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1)
(4) Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, cu accent pe caracterul formativ al acesteia.
(5) Pentru filierele tehnologice, evaluarea continuă se realizează în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, și la angajatori/locurile de practică, prin probe practice. Competențele profesionale pot fi evaluate integral la angajatori/locurile de practică.
Articolul 97 alin (1) Evaluarea realizată pe baza standardelor naționale de evaluare, ca niveluri de performanță a competențelor specifice din programele școlare, stă la baza planurilor individuale de învățare realizate de către profesorul de la clasă.
CNCE organizează Banca de instrumente de evaluare, cu funcție orientativă pentru procesul de evaluare, și răspunde de menținerea și actualizarea permanentă a acesteia.
(2) CNCE elaborează metodologiile, standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și pentru fiecare disciplină, după caz. Metodologiile se aprobă prin ordin al ministrului educației.
(3) Ministerul Educației, prin CNCE, asigură cadrul legal pentru standardizarea evaluării, precum și întregul proces de realizare și implementare a standardizării evaluărilor și examenelor naționale”.
Informații de context
Standardele de evaluare și notare vin în contextul discuției din spațiul public legată de valoarea notelor elevilor: „Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Profesorii nu au standarde de raportare comune pentru a da note”, spunea Daniel David în mai 2025.
Tot atunci, David a explicat de ce nu poate fi folosit portofoliul educațional în locul evaluării naționale de la finalul clasei a VIII-a: „Noi nu putem folosi acest lucru eficient, în acest moment, pentru că profesorii nu au o scală, nu au standarde de raportare comune pentru a da note. Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Diferențele sunt uneori foarte mari. Și, de asemenea, există discrepanțe foarte mari între școli în ceea ce privește performanța educațională.
De aceea, până când vom reuși să reducem discrepanța între școli și vom împinge în față standarde de evaluare, pentru ca notele să nu fie atât de diferite ca semnificație între școli, nu putem să folosim portofoliul educational, pe baza notelor obținute în cursul studiilor gimnaziale”, spune David.
În luna martie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Euronews România, că este foarte important să dăm valoare notelor, dar trebuie să avem standarde de evaluare pentru acest lucru. „Dacă facem o comparare între mediile la Evaluarea Națională și mediile la nivelul claselor V-VIII, vedem o diferență foarte mare”, a precizat acesta.
Ministrul Educației și Cercetării, a declarat în iunie 2025, în cadrul unei conferințe de presă, că „pentru învățământul liceal, gândim să elaborăm aceste standarde de notare și de evaluare odată cu programele pentru învățământul liceal”, iar „pentru nivelul gimnazial și nivelul primar să le avem în luna ianuarie a anului 2026″, a spus acesta.
Mulți profesori de-a lungul anilor au atras atenția asupra fenomenului prin care notele de la clasă ale elevilor sunt mai mari decât cele de la examenele naționale de clasa a VIII-a și a XII-a.
Profesorul de Matematică Sorin Haiduc a făcut o analiză a rezultatelor de la școala sa și a celor de la nivel național în cadrul dezbaterii „Cronica Evaluării Naționale 2024” și a catalogat drept „fraudă” comportamentul profesorilor care pun medii de 7-8 la clasă, iar la examenele naționale acei elevi iau nota 2 pe lucrare.
În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică”. „Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie, dacă lucrezi cu niște procente”, a precizat acesta.
În 2024, mediile între 1 și 3 obținute de elevii care au susținut Evaluarea Națională au fost, în cele mai multe cazuri, mai mici cu 4 puncte decât mediile din clasele V-VIII, arată o analiză făcută de Edupedu.ro pentru 7 județe. Este îngrijorător că elevii cu medii mai mici de 3 la examenul de final de clasa a VIII-a au medii gimnaziale peste 6. În Arad, un absolvent cu media anilor de gimnaziu 9.23 a obținut media 2.20 după susținerea celor 2 probe. Este o diferență de peste 7 puncte.
În 2022, mediile din clasele V-VIII obţinute de elevii care au fost notați cu medii sub 3 la examenul de Evaluare Națională 2022 au fost, în peste 90% din situațiile analizate, mai mari cu cel puțin 4 puncte. Edupedu.ro a analizat rezultatele din 8 județe din România.
În 2020, mediile din gimnaziu ale elevilor care au luat 3 la Evaluarea Națională au fost și cu 4-5 puncte mai mari, conform unui analize Edupedu.ro.
Citește și:
Ministrul Educației, Daniel David: Pentru primar și gimnaziu vom încheia procesul pentru elaborarea standardelor de evaluare și notare care implică și pregătirea profesorilor, probabil anul viitor, în luna iunie. Din anul școlar 2026-2027 îmi propun să le avem la clasele primare, gimnaziu și liceu
Daniel David: Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Profesorii nu au standarde de raportare comune pentru a da note
Trebuie să avem standarde de evaluare și de notare, spune Daniel David: Pentru învățământul liceal, gândim să elaborăm aceste standarde odată cu programele pentru învățământul liceal, pentru nivelul gimnazial și nivelul primar să le avem în luna ianuarie a anului 2026
Este fraudă ca un copil să aibă 7-8 la clasă și 2 la examen, spune profesorul de Matematică Sorin Haiduc, după rezultatele de la Evaluarea Națională 2024 / Cătălin Zaman, profesor de Română: Cum a ajuns copilul acela în clasa a VIII-a să nu obțină o medie mai mare de 2? Ministerul a aruncat puțin sub preș ceea ce ar fi trebuit să scoată în evidență
BREAKING Congruența notelor de la clasă ale elevilor cu cele de la examenele naționale – exemplu de criteriu de performanță în evaluarea pentru veniturile profesorilor prevăzut în programul de guvernare Bolojan
Diana Ghimiși
C.I.
Mircea Bertea
Mihai Peticilă
Redacția
7 comments
😅🤣😂
Cristii, baa, Cristii, fă-te că lucrezi, fă-te util! 😂
Macar încearcă ceva. Eu sunt de părere că nu poți da nota pe caiet, dar nici doar din teste. Sincer, daca as putea as da doar din teste. Când am clasa care da un examen national la mine, notele sunt doar din test anunțate cu o săptămână anterior, cu recapitulare.
Când am o clasă , care nu da examenul la materia mea, incerc sa combin materia mea cu subiectul I de la examenul de bac la romana: un scurt text științific , cu întrebări din text. Am fost surprinsă de ce se înțelege.
Se numește flexibilitate și formare de competențe.
acum 9 de la București nu e egal cu 9 de la Rădăuți?!
Mai stai p-acasă Dumitrele! ca ție nu-ti convine nimic….
Să stea ei acasă, că nici lor nu le convine nimic din ce ei înșiși au făcut sau fac. Unul a făcut profesori, iar acum îi put toți profesorii. Altul a făcut examene, iar acum nu dă două parale pe rezultatele lor. Altul a făcut promisiuni, iar acum nu și le asumă. Când ei ne vor lipsi de prostiile lor, îi voi lipsi și eu de critica prostiilor lor.
Munci sisifice care au rost doar în capetele pătrate, nu cubice, ale zeilor care gândesc în două dimensiuni. Sunt atât de multe argumente împotriva acestor munci, că devine comic efortul de a le prezenta. Dar, să chestionez: 1. Fără evaluare externă, periodică, la toate disciplinele, ce garanții vor exista că notarea profesorilor respectă standardele? 2. Cu evaluare externă standardizată, precum cea realizată de BRIO, ce garanții există că școlile nu o fraudează, iar rezultatele sunt compromise? 3. Cu o evaluare externă standardizată, la toate clasele, la toate disciplinele, ce garanție există că nu se întâmplă precum in cazul evaluărilor de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, sau ca in cazul evaluării BRIO, în urma cărora nu s-au publicat concluzii, nu s-au luat decizii la nivelul școlilor, dar, mai important, nu s-au putut identifica fraudele? 4. Cum se împacă principiul evaluării progresului elevului cu principiul evaluării folosind standarde unice și centralizate? 5. Cum vor fi evaluați după standarde naționale elevii de liceu care au medii sub 5 la evaluarea națională și nu dovedesc competențe de bază? 6. Cum se pot aplica standardele de notare în condițiile diversității instrumentelor de evaluare, în condițiile proiectelor realizate pe grupe? 7. Ce garanții există că managerii politici nu vor impune neglijarea standardelor pentru privilegiați și speciali, în buna tradiție deja consacrată? 8. Cum vor fi evaluați după standarde unice elevii cu CES diagnosticați, dar mai ales cei nediagnosticați? 9. Ce garanție există că eșecul descriptorilor de performanță din anii 1999-2001, aplicați la ciclul primar, un eșec extrem de costisitor financiar, nu se va repeta și de data aceasta, cu atât mai mult cu cât această „revoluție second-hand” este propusă sub mandatul unui ministru labil și conflictual, care își antagonizeaza cancelariile? 10. Cu ce autoritate poate impune standarde unice și centralizate elevilor, de sus în jos, un stat căzut pradă mafiilor și corupției, un stat condus de politicieni ilegitimi și iresponsabili, un stat furat și asediat de impostură?