Învățământul medical este un domeniu în permanentă actualizare și perioada de criză pe care o traversăm în ultimii ani dovedește din plin că dinamica în știința medicinei este fără precedent. Dincolo de acumularea de informații, modul în care tinerii medici le asamblează și le utilizează sistemic în îngrijirea pacienților preia o importanță crucială. Pe de altă parte, tot ei sunt cei care au avut de-a face cu cele mai mari provocări în educația lor. Pentru a veni în întâmpinarea nevoii de practică apropiată de pacient, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, în parteneriat cu Universitatea Masaryk (Cehia) și Universitatea Pavol Jozef Safarik din Kosice (Slovacia) a finalizat proiectului CLEVER (Erasmus + Programme – Strategic Partnership Project Nr: 2018-1-RO01-KA203-049412, Case-Based Learning and Virtual Cases to Foster Critical Thinking Skills of Students, CLEVER).
Acesta face parte dintr-o serie de proiecte Erasmus+ și oferă resurse educaționale atât pentru cadrele didactice și studenții mediciniști. Echipa de proiect UMF Iași a dezvoltat pentru acest proiect 24 de VPC (Virtual Patient Case) în 12 specialități clinice: chirurgie vasculară, medicină de urgență, chirurgie cardiacă, cardiologie, chirurgie generală, ortopedie, pediatrie, oftalmologie, dermatologie, semiologie medicală și chirurgicală.
Inovație în pedagogie și tehnologie
Proiectul CLEVER implementat la UMF Iași este deopotrivă inovativ atât în metodologia de predare, cât și în ceea ce privește tehnologia utilizată pentru Case-Based Learning (CBL) la facultatea de medicină. Astfel se suplinește o nevoie semnificativă de activitate practică, de conectare la ceea ce ar putea fi pentru un tânăr medic un caz complex, pentru care trebuie să ia decizii terapeutice rapide, dar complexe. Din punctul de vedere al predării și însușirii informației, CBL rezolvă problema învățământului clinic într-o manieră sigură. Aptitudinile pot fi modelate cu ajutorul ghidurilor și al sesiunilor de activitate practică, dar stilul de gândire și procesul decisional pentru diagnostic și tratament cer o bază de antrenament pentru care pacientul virtual este absolut necesar.
CLEVER – o fereastră în viitor
Studenții sunt cei care beneficiat în primul rând de abordarea inovativă CLEVER. Entuziasmul este justificat, motivația este prezentă, viitorul este privit cu încredere.
„Ce a fost proiectul CLEVER pentru mine? Pentru mine, a fost o mică fereastră în viitor și confirmarea faptului că studiez la o universitate de prestigiu care se ridică la nivelul celor mai înalte standarde europene. Aplicația reprezintă un alt mod de a parcurge un caz clinic, pe care personal îl consider mult mai interactiv decât formatul clasic și foarte util în contextul pandemic în care accesul pacienților la rețeaua de instituții sanitare se desfășoară mai dificil. Întrucât am participat în procesul de implementare, înțeleg acum mai bine “logica medicală” sau “acel al VI-lea simț, cel clinic” pe care fiecare medic trebuie să îl integreze în cadrul trăsăturilor personale. Am contribuit în cadrul proiectului atât în etapa de introducere a datelor necesare în aplicație, conform scenariilor gândite de către cadrele didactice cu experiență, cât și în calitate de student, care va utiliza ulterior informațiile acumulate astfel. Din punct de vedere al introducerii informațiilor, am văzut cum fiecare pacient virtual studiat este structurat complet diferit de cel de dinaintea lui, ceea ce mi-a confirmat încă o dată ce îmi spun îndrumătorii in fiecare an, și anume că fiecare pacient este diferit. Totodată, din perspectiva de utilizator, am apreciat cum au fost integrate în prezentările de caz, analize de laborator și poze cu explorări imagistice, exact cum decurge procesul de diagnosticare în practica curentă. Structura arborescentă a pacienților virtuali este una inedită, întrucât îți permite să încerci să identifici căt mai repede patologia pacientului dar îți oferă simultan posibilitatea să simulezi explorări care ar fi fost indicate sau nu pacientului în cauză și să înțelegi utilitatea, avantajele și dezavantajele fiecărei metode. Senzația a fost similară unui joc de tip labirint, unde poți încerca un număr nelimitat de soluții, dar al cărui principiu este să descoperi răspunsul adecvat cu cel mai mic număr de pași pentru pacientul tău. Procesul de formare a avut la bază o structură didactică și medicală, dar realizată sub forma unui scenariu care se desfășoară în fața fiecărui învățăcel altfel în funcție de deciziile luate de el la acel moment. Această originalitate și variabilitate care maschează procesul de învățare sub forma unui joc, au reprezentat un moment inedit în cadrul întregii experiențe, pe care mi-o voi aminti ulterior cu drag ca făcând parte din “anii de studenție”(Șerban Fechet, student în anul IV, Medicină Generală).
În CBL feedback-ul este imediat
Una dintre cele mai mari îngrijorări ale unui student care se pregătește să intre în profesia medical este legată de corectitudinea diagnosticului și a abordării terapeutice cu un pacient real, care are o suferință reală, palpabilă. Pentru o astfel de situație se pregătește ani luni și dificili cu teorie și practică. Volumul de informații este uriaș și într-o dinamică perpetuă, dar ce face diferența este abilitatea de a gândi rapid, critic, de a selecta toate informațiile relevante și a le asambla ulterior într-un diagnostic corect. Proiectul CLEVER cu cele 24 de VPC (Virtual Patient Case) create în baza experienței clinice specialiștilor și cadrelor didactice de la UMF Iași
Case management în platformă informatică
Studenții înrolați în program sunt ghidați prin într-un proces de management de caz în care erorile, dacă apar, sunt gestionate în perfecta siguranță, fără niciun impact asupra unui pacient real. Este un mediu sigur de învățare, oferit de platformele informatice atent selectate în acest scop. Din punctul de vedere al implementării tehnologice, CLEVER vine cu un utilizarea unui open-source software ca instrument viabil în scopuri educaționale complexe, pentru un mediu de predare prin imersie cognitivă în cazuri complexe, similar celor reale, întâlnite în practica clinică.
La UMF Iași, studenții folosesc deja intensiv platforma de e-learning de peste zece ani, o platformă construită de un profesor entuziast din universitate. Universitatea iese, astfel, din această experiență cu încă un avantaj: pentru greutățile pe care criza COVID-19 le pune pe umerii profesorilor români ar putea exista o soluție. După o experiență ca în proiectul CLEVER, nu mai pare imposibil să ai acces la învățământ online.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, în parteneriat cu Universitatea Masaryk (Cehia) și Universitatea Pavol Jozef Safarik din Kosice (Slovacia) a finalizat proiectului CLEVER (Erasmus + Programme – Strategic Partnership Project Nr: 2018-1-RO01-KA203-049412, Case-Based Learning and Virtual Cases to Foster Critical Thinking Skills of Students, CLEVER). Acesta face parte dintr-o serie de proiecte Erasmus+ și oferă resurse educaționale atât pentru cadrele didactice și studenții mediciniști. Echipa de proiect UMF Iași a dezvoltat pentru acest proiect 24 de VPC (Virtual Patient Case) în 12 specialități clinice: chirurgie vasculară, medicină de urgență, chirurgie cardiacă, cardiologie, chirurgie generală, ortopedie, pediatrie, oftalmologie, dermatologie, semiologie medicală și chirurgicală.
Redacția
Diana Ghimiși
