Subiecte Bacalaureat 2019 Limba Română. La proba specială a Bacalaureatului elevii de la real și tehnologic au avut subiecte similare cu cei de la uman

19.654 de vizualizări
SURSA: pixabay.com
Proba scrisă la Limba și Literatura Română a Bacalaureatului special 2019 a avut loc pe 27 mai, iar elevilor le-a picat variant 8 de subiecte, potrivit site-ului oficial. Atât la profilul real și tehnologic, cât și la uman, subiectele au fost asemănătoare: text la prima vedere din Cella Serghi, cu două subpuncte, un eseu legat de un fragment din Tudor Mușatescu (de 150 de cuvinte la real și 400 de cuvinte la uman), la subiectul al III-lea elevii de la real/tehnologic au avut de caracterizat un personaj din Marin Preda sau Mihail Sadoveanu, pe când cei de la uman, doar din Marin Preda.

Iată subiectele de la Bacalaureat 2019 Sesiunea Specială, proba scrisă la Limba și literatura română. Subiectele pentru profilul uman:

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeste următorul fragment:

„Privirea lui albastră s-a oprit asupra ei. Fata se simțea parcă la capătul unei ascensiuni în care a rătăcit, a
bâjbâit, în întuneric și frig, în care parcă mai mult a coborât decât a urcat. Totul i-a fost potrivnic. Negură,
burniță, furtună și ploaie. Deodată un petic de cer senin: privirea lui Liviu Rebreanu.
În această lumină albăstrie, părul lui părea de argint. Vocea Iui caldă și gravă:
— Da, e o carte! Ai scris cu sinceritate, ai scris cu răbdare, cu simț de răspundere, așa cum se scrie o carte. Criticii o să-ți spună că ai talent. Eu îți spun că ești un scriitor. N-am notat ce e balast aici, în foile astea, nici ce e găunos. Dacă ai fost în stare să scrii tot ce e aici bun și valoros, ai să fii în stare să găsești și ce e inutil, plat. Ai să știi să scoți ce-i prolix*. Ai să adaugi ce-i lipsește. Ia-ți manuscrisul. Închide-l într-un sertar și scoate-l peste șase luni și mai lucrează câteva luni, poate un an. Mai ai de furcă…
— Un an?! a exclamat fata îngrozită.
Ochii i s-au umplut de lacrimi.
Liviu Rebreanu s-a sculat în picioare, înalt și puternic ca o statuie. În razele soarelui, părul îi lucea ca o cască de argint. Dar în ochii care au devenit cenușii se adunaseră norii.
— Cum? E prea mult? E prea mult un an? si vocea răsuna atât de puternic, de parcă se clătinau pereții și casa: Unsprezece ani am muncit la Ion, și voi? Voi sunteți grăbiți să vă apară poza în vitrină numaidecât. Nu
ajunge să ai talent, trebuie modestie, răbdare și muncă. Am crezut că le ai…
„Da! ar fi vrut să răspundă fata. Le-am avut, dar nu mai pot, am trăit destul, îmi ajunge. Am rezistat numai ca să termin cartea. Nu sunt grăbită să apară. Am vrut să știu că este o carte. Și s-o las în mâini bune. Mie îmi ajunge atât. Eu nu mai pot, nu mai pot. O copilărie grea, război, refugiu și tot ce a urmat. O lungă spovedanie, ca să acuz o lume, ca să justific un gest, gestul din urmă. Nu mai am nimic de spus. De obicei eroina moare în ultimele pagini, autorul rămâne. În cartea mea eroina vrea să trăiască. Vrea să lupte, autoarea vrea să moară.
Depune armele. E dreptul ei. E hotărâtă. Dar uite, i se mai cere un an. Ca și când ar fi nimica toată un an!”
Niciun cuvânt din toate astea n-a fost rostit. Au fost gândurile fetei. În fața ei se afla un stejar:
Liviu Rebreanu! Cum și-ar fi putut închipui el, care câștigase atâtea curse peste obstacole, lașitatea de a abandona lupta chiar la început, la prima carte? Fata era acum în picioare și lacrimile îi curgeau pe obraz. Ar fi vrut să-și găsească batista, dar cum să găsești o batistă când ai nevoie de ea? Liviu Rebreanu și-a scos din buzunarul de la rever batista albă ca neaua. Batista lui mare. Și a zâmbit. Vocea lui era acum potolită și  blândă. Mâna lui ocrotitoare, pe umărul ei.
— Ești un scriitor. Ai vrut să fii un scriitor, nu-i așa? Ai reușit. Dar asta te angajează, să știi. Te angajează pe
viață, îți angajează viața, viața întreagă.
Așa i-a vorbit Liviu Rebreanu.”

Cella Serghi, Pe firul de păianjen al memoriei

*prolix – (despre vorbire, stil) lipsit de concizie, prea încărcat
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerine cu privire
la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței Mai ai de furcă. 6 puncte
2. Menționează în cât timp a fost scris romanul Ion, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte
3. Precizează un motiv pentru care fata începe să plângă, justificându-ți răspunsul cu o secvență relevantă
din textul dat. 6 puncte
4. Explică atitudinea manifestată de Liviu Rebreanu față de tânăra Cella Serghi, valorificând textul dat.
6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a tinerei scriitoare, asa cum reiese din textul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă talentul este sau nu suficient pentru realizarea unei opere valoroase, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Pe firul de păianjen al memoriei de Cella Serghi, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii fată de problematica pusă în discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), asezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte si să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.
Tabloul I
Sufrageria familiei Cristian. E o încăpere simplă, dar foarte îngrijită. […] Sufrageria are aspectul obisnuit al
sufrageriilor modeste, cu masă la mijloc, servantă într-o parte si bufetul la perete. În plus – fiindcă această
încăpere e cea mai locuită din toată casa – se mai află distribuite în conformitate cu mizanscena*, un fotoliu
vechi de plus, o măsuță fără rudenie cu mobilierul celălalt, pe care se află un aparat de radio si pe o etajeră,
un teanc de cărți de scoală. Un balansoar, în prim-plan. Usi spre vestibul, bucătărie si dormitor. […] E în mai,
spre seară. La ridicarea cortinei, Puiu doarme în fotoliu cu o carte pe genunchi.

CATINCA (servitoarea-edec* a familiei, 60 de ani. Încă vioaie si vrednică. Intră si trânteste usa cu putere,
fără să-l observe pe Puiu.)

PUIU (sare ars. E un băiat de saptesprezece ani. Crescut parcă numai în sus. Nu are deloc alura sportivă
a băietilor de vârsta lui.)

CATINCA (observându-l): Aaa! Dormeai?… (Îi pare rău că l-a trezit asa de brusc.)
PUIU: Ei, aș! Unde vezi că dormeam? Învățam. Învățam… cu ochii închiși.

Tudor Musatescu, Întâmplări din capitală

*mizanscenă – realizare scenică a unui spectacol prin care se stabilesc locul, decorul, jocul actorilor
*edec – persoană (indispensabilă) care se găseste de multă vreme undeva
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare –
1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte si să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităi de construcie a unui
personaj într-un text narativ studiat, aparținând lui Marin Preda.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales din textul narativ studiat;
– evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție si de limbaj, semnificative pentru construcția
personajului din textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, modalităși de caracterizare, incipit,
final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte si
să dezvolte subiectul propus.

Calendar BAC 2019: Liceenii încep bacalaureatul peste o săptămână, cu proba orală de Limbă română. Ce nu ai voie să faci la BAC

Iată subiectele de la Bacalaureat 2019 Sesiunea Specială, proba scrisă la Limba și literatura română. Subiectele pentru profilul real-tehnologic:

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeste următorul fragment:

„Privirea lui albastră s-a oprit asupra ei. Fata se simțea parcă la capătul unei ascensiuni în care a rătăcit, a
bâjbâit, în întuneric și frig, în care parcă mai mult a coborât decât a urcat. Totul i-a fost potrivnic. Negură,
burniță, furtună și ploaie. Deodată un petic de cer senin: privirea lui Liviu Rebreanu.
În această lumină albăstrie, părul lui părea de argint. Vocea Iui caldă și gravă:
— Da, e o carte! Ai scris cu sinceritate, ai scris cu răbdare, cu simț de răspundere, așa cum se scrie o carte. Criticii o să-ți spună că ai talent. Eu îți spun că ești un scriitor. N-am notat ce e balast aici, în foile astea, nici ce e găunos. Dacă ai fost în stare să scrii tot ce e aici bun și valoros, ai să fii în stare să găsești și ce e inutil, plat. Ai să știi să scoți ce-i prolix*. Ai să adaugi ce-i lipsește. Ia-ți manuscrisul. Închide-l într-un sertar și scoate-l peste șase luni și mai lucrează câteva luni, poate un an. Mai ai de furcă…
— Un an?! a exclamat fata îngrozită.
Ochii i s-au umplut de lacrimi.
Liviu Rebreanu s-a sculat în picioare, înalt și puternic ca o statuie. În razele soarelui, părul îi lucea ca o cască de argint. Dar în ochii care au devenit cenușii se adunaseră norii.
— Cum? E prea mult? E prea mult un an? si vocea răsuna atât de puternic, de parcă se clătinau pereții și casa: Unsprezece ani am muncit la Ion, și voi? Voi sunteți grăbiți să vă apară poza în vitrină numaidecât. Nu
ajunge să ai talent, trebuie modestie, răbdare și muncă. Am crezut că le ai…
„Da! ar fi vrut să răspundă fata. Le-am avut, dar nu mai pot, am trăit destul, îmi ajunge. Am rezistat numai ca să termin cartea. Nu sunt grăbită să apară. Am vrut să știu că este o carte. Și s-o las în mâini bune. Mie îmi ajunge atât. Eu nu mai pot, nu mai pot. O copilărie grea, război, refugiu și tot ce a urmat. O lungă spovedanie,
ca să acuz o lume, ca să justific un gest, gestul din urmă. Nu mai am nimic de spus. De obicei eroina moare în ultimele pagini, autorul rămâne. În cartea mea eroina vrea să trăiască. Vrea să lupte, autoarea vrea să moară. Depune armele. E dreptul ei. E hotărâtă. Dar uite, i se mai cere un an. Ca și când ar fi nimica toată un an!” Niciun cuvânt din toate astea n-a fost rostit. Au fost gândurile fetei. În fața ei se afla un stejar:
Liviu Rebreanu! Cum și-ar fi putut închipui el, care câștigase atâtea curse peste obstacole, lașitatea
de a abandona lupta chiar la început, la prima carte? Fata era acum în picioare și lacrimile îi curgeau pe obraz. Ar fi vrut să-și găsească batista, dar cum să găsești o batistă când ai nevoie de ea?
Liviu Rebreanu și-a scos din buzunarul de la rever batista albă ca neaua. Batista lui mare. Și a zâmbit. Vocea
lui era acum potolită și blândă. Mâna lui ocrotitoare, pe umărul ei.
— Ești un scriitor. Ai vrut să fii un scriitor, nu-i așa? Ai reușit. Dar asta te angajează, să știi. Te angajează pe
viață, îți angajează viața, viața întreagă.
Așa i-a vorbit Liviu Rebreanu.”

Cella Serghi, Pe firul de păianjen al memoriei

*prolix – (despre vorbire, stil) lipsit de concizie, prea încărcat

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire
la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenței Mai ai de furcă. 6 puncte
2. Menționează în cât timp a fost scris romanul Ion, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte
3. Precizează un motiv pentru care fata începe să plângă, justificându-ți răspunsul cu o secvență relevantă
din textul dat. 6 puncte
4. Explică atitudinea manifestată de Liviu Rebreanu față de tânăra Cella Serghi, valorificând textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a tinerei scriitoare, asa cum reiese din textul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă talentul este sau nu suficient pentru realizarea unei opere valoroase, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Pe firul de păianjen al memoriei de Cella Serghi, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea si dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), asezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte si
să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.
Tabloul I
„Sufrageria familiei Cristian. E o încăpere simplă, dar foarte îngrijită. […] Sufrageria are aspectul obisnuit al
sufrageriilor modeste, cu masă la mijloc, servantă într-o parte si bufetul la perete. În plus – fiindcă această
încăpere e cea mai locuită din toată casa – se mai află distribuite în conformitate cu mizanscena*, un fotoliu
vechi de plus, o măsuă fără rudenie cu mobilierul celălalt, pe care se află un aparat de radio si pe o etajeră,
un teanc de cări de scoală. Un balansoar, în prim-plan. Usi spre vestibul, bucătărie si dormitor. […] E în mai,
spre seară. La ridicarea cortinei, Puiu doarme în fotoliu cu o carte pe genunchi.

CATINCA (servitoarea-edec* a familiei, 60 de ani. Încă vioaie si vrednică. Intră si trânteste usa cu putere,
fără să-l observe pe Puiu.)
PUIU (sare ars. E un băiat de saptesprezece ani. Crescut parcă numai în sus. Nu are deloc alura sportivă
a băieților de vârsta lui.)
CATINCA (observându-l): Aaa! Dormeai?… (Îi pare rău că l-a trezit asa de brusc.)
PUIU: Ei, aș! Unde vezi că dormeam? Învățam. Învățam… cu ochii închiși.

Tudor Musatescu, Întâmplări din capitală

*mizanscenă – realizare scenică a unui spectacol prin care se stabilesc locul, decorul, jocul actorilor
*edec – persoană (indispensabilă) care se găseste de multă vreme undeva

Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte si să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităi ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui Marin Preda.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ ales într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ ales;
– analiza a două elemente de structură, de compoziie si de limbaj, semnificative pentru textul narativ ales
(de exemplu: acțiune, conflict, relaii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte si să dezvolte subiectul propus.

Descarcă AICI subiectul de la Profilul REAL/TEHNOLOGIC

Descarcă AICI subiectul de la Profilul UMAN

Într-o analiză pentru Edupedu.ro, profesoara de Limba Română Irina Țoțan a apreciat că un elev care citeşte cu atenţie textul de la Subiectul I, răspunde corect la întrebările de la punctul A şi redactează textul argumentativ de la punctul B. poate lua nota 6.

Schimbarea punctajului pe noile modele pentru Subiectul I de la 40 de puncte la 50 de puncte este datorată celor 10 puncte care se acordau iniţial redactării întregii lucrări. Astfel, itemii de la punctul A. valorează 6 puncte, iar împreună însumează 30 de puncte, cât eseul de la Subiectul al III-lea, un motiv în plus pentru a acorda interes rezolvării acestora, dar și o cauză a dezinteresului elevilor pentru partea de literatură. Practic, un elev care răspunde corect la întrebările de la punctul A şi redactează textul argumentativ de la punctul B., poate lua nota 6“, scrie profesoara Irina ȚoțanAsta îi garantează elevului o notă de trecere la proba respectivă, chiar dacă nu a rezolvat nicio cerință de literatură.

“Subiectul al II-lea este punctat doar cu 10 puncte, deşi presupune dovedirea unor reale cunoştinţe de analiză şi interpretare a unui text literar. Formularea cerinţei şi punctajul care poate părea de ignorat duc la tratarea superficială a acestui subiect. Elevii trebuie să comenteze fragmentul în ansamblul lui, evidenţiind anumite particularităţi, dar limita minimă de 50 de cuvinte îi face pe aceştia să se rezume la o idee-două, neîncadrându-se în barem, de aceea şi la acest subiect se pierd puncte importante. În plus, textul literar la prima vedere, mai ales cel poetic, presupune asimilarea unor competenţe de analiză, un limbaj literar, abilităţi de argumentare. Se doreşte însuşirea unor trăsături ale curentelor literare, cunoaşterea valorilor artistice ale timpurilor verbale, noţiuni mai greu de recunoscut pentru majoritatea elevilor.

DE CE SUNT DIFERENȚE MARI LA NOTELE DUPĂ CONTESTAȚII

Diferenţele de notare dintre nota iniţială şi cea de la contestaţii pot fi cauzate de subiectivitatea evaluării, de o eroare de transcriere a notelor, de limitele baremului , de viziunea corectorilor asupra literaturii. Atât timp cât nu există o analiză literară unică asupra textelor literare, consider că trebuie apreciată încercarea elevilor de a interpreta o creaţie, având în vedere că unii dintre ei sunt absolvenți de profil real sau tehnologic şi au avut alocate mai puţine ore în curriculă. În egală măsură, toți trebuie să dovedească un mimimum de cunoştinţe, un interes real faţă de literatură.

AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE ALE SCHIMBĂRII GRILEI DE NOTARE

Avantajele schimbării structurii subiectelor în urmă cu doi ani pentru elevi ar fi:

  • Diminuarea memorării unor analize literare şi a clişeelor în exprimare;
  • Reducerea limitei minime la anumite cerinţe;
  • Posibilitatea promovării examenului cu nota 7 dacă se rezolvă corect Subiectul I şi II;
  • Raportarea unor răspunsuri la experienţele proprii de viaţă şi la un text dat;
  • Aplicarea unor noţiuni teoretice .

Dezavantajele schimbarii:

  • Reducerea ponderii textului literar;
  • Schematismul unor răspunsuri şi atenţia acordată de către elevi atingerii numărului minim de cuvinte, în defavoarea susţinerii logice a ideilor;
  • Nediferenţierea, în ansamblul, a subiectelor, pe profiluri, potrivit numărului de ore din curriculă;
  • Eliminarea unor cerinţe ce vizau şi cunoştinţe de limbă, de comunicare reală;
  • Renunţarea la exprimarea unui punct de vedere personal asupra uei opere literare;
  • Egalizarea ca punctaj între punctul A de la Subiectul I care presupune scrierea unor enunţuri de mici dimensiuni cu Subientul III, eseul pe o problemă de literatură, de minimum 400 de cuvinte;
  • Dezechilibrul între genurile literare pentru unele variante de subiecte,“ potrivit analizei citate.

FOTO: silviarita from Pixabay


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like