Trei pași prin care să ne ferim să cădem în capcanele de pe internet-sfaturi pentru profesori, părinți și adolescenți de la Bogdan Oprea, profesor la Universitatea București

Românii petrec zilnic pe internet 7 ore și 9 minute, potrivit Datareportal.com, date citate de profesorul universitar Bogdan Oprea la Universitatea București, în cadrul dezbaterii online Cum le vorbim copiilor despre fake news, organizată de organizația Salvați Copiii. De asemenea, datele mai arată și că românii petrec zilnic pe rețele de socializare 2 ore și 19 minute.

Aproape 80% dintre copiii cu vârsta între 8 și 17 ani utilizează Internetul zilnic timp de cel putin trei ore, în afara orelor de școală, procentul celor care petrec între una și două ore pe zi fiind de 19 %, în timp ce copiii care folosesc internetul mai puțin de o ora pe zi este de 3%, potrivit rezultatelor cercetării sociologice realizate de Salvați Copiii, privind folosirea internetului de către copii și adolescenți, care poate fi accesată pe portalul Ora de Net al Organizației Salvați Copiii, www.oradenet.ro.

“Educația și auto educația sunt cele mai importante lucruri atunci când vine vorba de a distinge o știre reală de una falsă”, a subliniat Bogdan Oprea de la Universitatea București, prezent la dezbaterea Salvați Copii. “Trebuie să nu credem orice ni se întâmplă, iar acolo unde nu ne pricepem să nu urmăm terapii pe care cei care nu sunt specialiști, ni-l oferă. E bine să apelăm la prieteni mai mari, dacă ne e rușine să întrebăm profesorii sau părinții despre ce găsim pe internet”, mai spune Bogdan Oprea.

El a prezentat un model în trei pași cum ne ferim să cădem în capcana de pe internet pentru profesori părinți și adolescenți:

1. verificare a textelor știri și postări de rețele de socializare
2. verificarea materialelor foto video
3. verificare website-urilor

Studiile arată știrile adevărate se distribuie mult mai greu decât cele false.

Rețelele sociale au 3,8 miliarde de utilizatori la nivel mondial: Facebook, în septembrie 2021 erau 2,90 miliarde de utilizatori activi, iar Instagram avea 1, 08 miliarde în iulie 2020.

28,83 de miliarde de conturi false au fost șterse în perioada octombrie 2017-decembrie 2021. În contextul în care populația planetei este de 7-8 miliarde de oameni, acest lucru este îngrijorător, spune Bogdan Oprea. El atrage atenția că:

• 40,8 % din traficul pe internet nu a fost generat de oameni, ci de boți, potrivit 2021 Bad Bot Report 2021.

• Pentru suma de 379 de dolari se pot cumpăra 5000 de semnături pentru o petiție online.
• Date din ianuarie 2022, arată că românii petrec zilnic pe internet 7 ore și 9 minute și pe rețele de socializare, 2 ore și 19 minute, potrivit Datareportal.com.

Dezinformarea poate fi de 3 feluri, potrivit lui Bogdan Oprea.

• dezinformare intenționată, făcută intenționat (intenționalitate necinstită neonestă cu rele intenții)
• dezinformare neintenționată, făcută din greșeală (intenționalitate cinstită onestă, bune intenții)
• mall informare, informare răuvoitoare dezvăluirea unor lucruri adevărate cu intenția de a face rău ( intenționalitate necinstită neonestă rele intenții)

Studiul Salvați Copiii arată că 84% dintre copii și adolescenți utilizează Internetul pentru a urmări conținut postat de alți utilizatori, 70% dintre ei îl folosesc pentru a se juca, 67% pentru a folosi rețelele sociale, în timp ce 46 % accesează internetul pentru a se informa despre situații și fenomene de actualitate.

Paginile web găsite folosind Google si paginile de știri sunt principalele surse de informare a copiilor, urmate de discuțiile cu prietenii sau rețelele sociale. Aproape 50 % dintre copii afirmă că informația este adevărată când corespunde cu ce știu deja. Această situație este mai întâlnită în rândul adolescenților și a copiilor din mediul urban.

Mediul online reprezintă principala sursă de informare pentru copii, revoluționând modul în care comunicăm, învățăm, lucrăm,  ne raportăm la lume și la noi înșine. De multe ori, copii și adolescenții accesază site-uri, bloguri sau rețele de socializare unde citesc informații false, contrafăcute, cu scopul de a induce în eroare cititorii, de a genera anxietate, teamă sau reacții și comportamente care să fie în interesul celor care le produc și lansează. Mai mult decât atât, 22% dintre copii și tineri cred că la televizor sau în publicațiile de știri nu pot fi difuzate știri false. 

Specialiștii de la linia de consiliere a programului Ora de net, consiliază gratuit atât părinții, profesorii, cât și copiii minori, pentru a-i ajuta sa gestioneze corect problematica știrilor contrafăcute care circula în mediul online și impactul emoțional pe care acestea le pot avea.

Adolescenții își exprimă îngrijorarea cu privire la efectele emoționale pe care le au informațiile din presă – în special cele care au legătură cu starea de bine a familiei.