Un craniu de dinozaur descoperit în statul australian Queensland confirmă că sauropodele au călătorit din America de Sud în Australia prin Antarctica – FOTO

228 de vizualizări
Foto: Australian Age of Dinosaurs / Facebook.com
Cercetătorii au confirmat miercuri descoperirea, într-o zonă îndepărtată din statul australian Queensland, a celui mai complet craniu de „sauropod enorm”, transmite agenţia DPA, conform Agerpres.

Descoperirea, publicată miercuri în jurnalul ştiinţific Royal Society Open Science şi realizată în colaborare cu muzeul de istorie naturală Australian Age of Dinosaurs, susţine o teorie conform căreia sauropodele s-au deplasat între America de Sud şi Australia prin Antarctica, în cretacicul mijlociu.

Craniul aproape complet, aparţinând unui dinozaur numit de cercetători „Ann” şi excavat în 2018 la staţia Elderslie din Queensland, a fost identificat ca aparţinând speciei Diamantinasaurus matildae, un membru al grupului de dinozauri Sauropoda. Aceşti dinozauri aveau capul mic, gâtul şi coada lungi, corpul asemănător unui butoi şi membre columnare.

Fragmentele de craniu fosilizate datează din urmă cu 98-95 de milioane de ani, mai notează sursele citate.

Foto: Australian Age of Dinosaurs / Facebook.com

Cercetătorul principal dr. Stephen Poropat de la Universitatea Curtin din Perth, Australia, a declarat că Ann este primul dinozaur sauropod descoperit în această ţară care are craniul aproape intact. „Acest craniu ne oferă o imagine rară asupra anatomiei acestui enorm sauropod care a trăit în nord-estul Australiei cu aproape 100 de milioane de ani în urmă”, a subliniat Poropat, citat într-un comunicat emis de universitate.

„În urma analizării rămăşiţelor, am descoperit asemănări între craniul lui Ann şi cel al unui titanozaur numit Sarmientosaurus musacchioi, care a trăit în America de Sud cam în acelaşi timp în care Diamantinasaurus a trăit în Queensland. Aceste similarităţi includ detalii referitoare la cutia craniană, oasele de la baza craniului lângă articulaţia maxilarului şi forma dinţilor”, a adăugat el, potrivit Agerpres.

Foto: Australian Age of Dinosaurs / Facebook.com

Poropat a precizat că această descoperire susţine o teorie conform căreia sauropodele au călătorit între America de Sud şi Australia prin Antarctica în urmă cu 100-95 de milioane de ani. „Fereastra de acum 100-95 de milioane a fost una dintre cele mai călduroase din istoria geologică recentă a Pământului, ceea ce înseamnă că Antarctica – aflată mai mult sau mai puţin în locul în care este acum – nu avea gheaţă”, a explicat cercetătorul.

„În mod similar, Australia, care se afla mult mai la sud faţă de astăzi, era mai caldă, cu mai puţină sezonalitate. În acel climat, Antarctica era împădurită şi ar fi putut constitui un habitat sau o cale atrăgătoare pentru sauropodele rătăcitoare”, a explicat Poropat, conform sursei citate.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Șapte medalii și trei mențiuni de onoare pentru România, la Olimpiada Internațională de Engleză – IELO 2024 din Constanța / Niciun cuvânt din partea Ministerului Educației sau a ministrei Ligia Deca despre organizarea competiției inițiate de țara noastră sau despre performanța elevilor

Elevii români au câștigat șapte medalii și trei mențiuni de onoare la Olimpiada Internațională de Engleză – IELO 2024 din Constanța, inițiată de România anul trecut, potrivit rezultatelor anunțate de…
Vezi articolul

Ministrul Educației, Daniel David: Cum e posibil să ai într-un an școlar puține ore raportat la normele OCDE, dar să ai multe ore într-o zi? Simplu, fiindcă noi am ales / Pot să fiu de acord să reducem numărul de ore pe parcursul săptămânii dar atunci va trebui să reducem și numărul săptămânilor de vacanță. Nu poți să ai și una și alta

Ministrul Educației, Daniel David, spune că motivul pentru care avem mai puține ore într-un an școlar față de media OECD dar în același timp avem multe ore într-o zi, este…
Vezi articolul

Profesorul și scriitorul Radu Vancu, reacție la măsurile de austeritate din Educație: Sistemul va deveni un haos cu profesori prea puțini pentru clase prea aglomerate într-o educație prea prost finanțată. Și în care nici foarte puținii tineri care ar mai vrea să intre nu vor mai avea unde

„Mărirea simultană a normelor profesorilor, a normelor directorilor, a efectivelor claselor este rău gândită”, susține scriitorul și profesorul Radu Vancu, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), într-un mesaj…
Vezi articolul