Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR) cere într-o scrisoare deschisă Ministerului Educației să retragă anexa din proiectul privind standardele de evaluare care condiționează acordarea notei la Religie, de mersul elevilor la biserică, potrivit unui comunicat de presă. Amintim, Edupedu.ro a scris într-o analiză că standardele de evaluare publicate pentru disciplina Religie impun participarea la slujbe bisericești și experiențele religioase personale ca repere de evaluare a elevilor.
- Amintim că standardele naționale de evaluare pentru clasele I-VIII, care se vor aplica din anul școlar 2026-2027 și vor sta la baza viitoarelor Evaluări Naționale au fost puse în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării pe 13 iulie. Astfel că, pentru prima dată, profesorii vor avea criterii naționale după care justifică notele
- ASUR este un ONG care se prezintă ca mișcare pentru „promovarea gândirii critice, a educației bazate pe dovezi și a respectării libertății de conștiință”. Organizația și-a exprimat recent „rezerve serioase” față de introducerea Religiei ca probă opțională la Bacalaureat, din 2030
Asociația Secular-Umanistă din România cere Ministerului Educației să retragă anexa din proiectul privind standardele de evaluare care condiționează acordarea notei la Religie, de mersul elevilor la biserică.
ONG-ul mai semnalează și faptul că disciplina se predă însă după programe distincte pentru fiecare cult recunoscut de stat. „Nu este clar cum vor fi evaluați elevii celorlalte confesiuni”, scrie în comunicatul de presă.
„Deși conform definiției Ministerului, standardele de evaluare descriu „ce știe și ce poate face un elev” pentru fiecare competență specifică, pe de altă parte, „surprinzător, Anexa nr. 30 se abate de la această definiție în trei moduri”, potrivit ASUR:
- Evaluează ce face elevul în afara școlii
Descriptori precum „elevul descrie elementele specifice bisericii, pornind de la participarea sa la slujbele religioase” (clasa I), cu niveluri de performanță definite prin „elemente observate în timpul participării la slujbele religioase” și, la nivelul avansat, prin „exemple personale”, condiționează nota de o practică religioasă care nu este organizată de școală și care depinde exclusiv de familie și de viața privată a elevului. Elevii nu pornesc de la aceeași experiență, deci evaluarea nu poate fi nici echitabilă, nici comparabilă, ori acestea ar trebui să fie exact criteriile pe care proiectul își propune să le garanteze. - Evaluează ce crede elevul, nu ce știe
Descriptori precum „modalitățile de a-L purta pe Dumnezeu în minte și în suflet în fiecare zi” (clasa a II-a), „elemente definitorii ale propriei identități religioase” (clasa a V-a) sau „propria devenire spirituală” (clasele a VII-a și a VIII-a) nu descriu performanțe observabile, ci stări interioare și adeziune personală la o credință. Acestea nu sunt constructe măsurabile; o notă acordată pe asemenea criterii validează convingeri, nu competențe. O evaluare școlară care recompensează practica și adeziunea religioasă intră în tensiune directă cu art. 11 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, care interzice prozelitismul religios în unitățile de învățământ, și cu principiul independenței față de doctrine religioase, consacrat la art. 3 lit. k) din aceeași lege.
- Este construită pe un singur cult, deși disciplina se predă pe confesiuni
Deși anexa se intitulează generic „Religie”, conținutul este elaborat exclusiv pe repere ale unui singur cult: standardele cer explicit analiza evenimentelor religioase prin „importanța lor în mărturisirea credinței ortodoxe” (clasa a III-a) și evidențierea „caracteristicilor principale ale creștinismului ortodox” (clasa a VII-a). Disciplina se predă însă după programe distincte pentru cultele recunoscute de stat. În forma actuală nu este clar dacă documentul este un standard unic pentru întreaga disciplină sau doar pentru un cult și, în primul caz, cum vor fi evaluați elevii celorlalte confesiuni.
Solicitările ASUR
- Retragerea Anexei nr. 30 din proiectul de ordin și reelaborarea standardelor
pentru disciplina Religie, astfel încât acestea să respecte aceleași exigențe
metodologice ca toate celelalte discipline; - În subsidiar, dacă anexa este menținută în procedură: reformularea tuturor
descriptorilor exclusiv pe baza unor performanțe observabile, demonstrabile prin
activități desfășurate în școală și care să fie în concordanță cu neutralitatea
religioasă a Statului, garantată constituțional. - Clarificarea publică a domeniului de aplicare al standardelor în raport cu cultele
pentru care se predă disciplina; - O verificare explicită de conformitate a Anexei nr. 30 cu art. 11 alin. (1) și art. 3 lit. k)
din Legea nr. 198/2023, ale cărei concluzii să fie făcute publice.
Competențele cerute la clasa I în proiectul de standarde de notare și evaluare
În documentele puse acum în consultare apar însă mai multe formulări care mută accentul de la competențele dobândite în școală către experiențe religioase personale.
Un exemplu este standardul pentru clasa I de la Religie, unde elevului i se cere să descrie elemente specifice bisericii „pornind de la participarea sa la slujbele religioase”. Nivelurile superioare de performanță presupun inclusiv oferirea unor exemple din propria participare la slujbe.
„Standardul de evaluare: Elevul descrie elementele specifice bisericii, pornind de la participarea sa la slujbele religioase:
Descriptori niveluri de performanță:
- De bază – Elevul descrie, cu sprijin, două elemente observate în timpul participării la slujbele religioase
- Consolidat – Elevul descrie, fără sprijin, două elemente observate în timpul participării la slujbele religioase
- Avansat – Elevul descrie trei elementele specifice bisericii, pornind de la participarea sa la slujbele religioase, oferind și exemple personale”
În acest caz, experiența religioasă din afara școlii devine criteriu de evaluare școlară, asta deși participarea la slujbele religioase nu este organizată de școală și nu face parte din activitățile obligatorii ale disciplinei. Participarea la slujbe și la liturghie depinde de familie, de practica religioasă a elevului, a familiei și de apartenența confesională. În aceste condiții, elevii nu pornesc de la aceeași experiență atunci când trebuie să răspundă unor astfel de cerințe.
Același tip de formulări apare și în alte clase. (Citește articolul integral)
Informații de context
Standardele naționale de evaluare pentru disciplina Religie, puse în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării, conțin descriptori care cer elevilor să valorifice propria participare la slujbele religioase, experiențele personale de credință sau exemple din viața religioasă trăită în afara școlii.
Analiza Edupedu.ro arată că unele dintre aceste formulări ridică probleme din perspectiva principiilor de evaluare prezentate chiar de Minister și de experții internaționali implicați în proiectul RECRED.
Șerban Iosifescu, expert în Educație semnalează de asemenea că „nu poți condiționa rezultatele unei evaluări într-o școală laică de participarea la ceremonii religioase. La slujbă nu înveți despre religie, ci ești obligat să o practici”.
Contactat de Edupedu.ro, vicepreședintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a apreciat propunerea Ministerului de a scoate elevii la biserică, dar a precizat că pot exista situații „care pot constitui ipostaze ale discriminării”.
Ministerul susține că noile standarde au fost construite pentru a asigura o evaluare unitară, echitabilă și comparabilă la nivel național. În prezentările susținute în cadrul proiectului RECRED, expertul internațional Eduardo Cascallar explica pe 18 iunie 2025 faptul că standardele trebuie să definească „ce trebuie să știe și să poată face elevul”, iar evaluările trebuie să fie valide, fiabile și lipsite de bias, astfel încât toți elevii să beneficieze de aceleași șanse de a demonstra ceea ce au învățat.
Amintim că standardele naționale de evaluare pentru clasele I-VIII, care se vor aplica din anul școlar 2026-2027 și vor sta la baza viitoarelor Evaluări Naționale au fost puse în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării pe 13 iulie. Astfel că, pentru prima dată, profesorii vor avea criterii naționale după care justifică notele
Standardele naționale de evaluare vor contribui la o acordare mai uniformă a notelor și ar putea reduce practica acordării „în masă” a notelor de 9 și 10, consideră ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian.
„Copilul meu are 7 la clasă, dar nu știu dacă e de atât”. Bogdan Cristescu, director CNCE, a susținut că standardele naționale de evaluare îi vor ajuta pe părinți să înțeleagă notele. Nu vom mai bănui că profesorul mă nedreptățește.
Citește și:
INTERVIU Elevii români sunt trimiși în premieră la slujbe bisericești de instituția Ministerului Educației, prin standardele în funcție de care profesorii ar urma să dea note la religie. Cătălin Raiu, vicepreședintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: Pot exista ipostaze ale discriminării dacă avem părinți care nu-și pot duce copiii la biserică
Șerban Iosifescu, despre standardele de evaluare la disciplina Religie: Nu poți condiționa rezultatele unei evaluări într-o școală laică de participarea la ceremonii religioase. La slujbă nu înveți despre religie, ci ești obligat să o practici
ANALIZĂ Singurele standarde de evaluare publicate pentru disciplina Religie sunt construite exclusiv pe Religia Ortodoxă și impun participarea la slujbe bisericești și experiențele religioase personale ca repere de evaluare a elevilor / Lucruri care pot fi considerate prozelitism religios, interzis prin lege în școli
