Universitățile din România primesc în total o finanțare de 1,15 miliarde de euro și nu își permit să angajeze profesori laureați ai premiului Nobel, aceștia predau doar la cele mai bune universități din lume care au fiecare bugete de 8-6 miliarde, a explicat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la Aleph News. Prezența acestor profesori ar sălta o universitate cu sute de locuri în topurile internaționale, spune Cîmpeanu. Însă, prezența profesorilor laureați ai premiului Nobel și ai premiului Fields contează doar în proporție de 20% în metodologia de evaluare a universităților realizată de ShanghaiRanking Consultancy
„Sorina Matei: E rușinos că România are doar o singură universitate în clasamentul Shanghai…
Sorin Cîmpeanu: Nu este o rușine, este o mândrie. Rezultatele universităților românești sunt absolut remarcabile pentru condițiile date… da, condițiile sunt praf. Bugetul total din finanțarea de bază pentru toate universitățile din România este de 1,15 miliarde de euro. Dacă vă uitați la primele 10 din top, o să vedeți 8 miliarde, 6 miliarde pentru o singură universitate. (…) Din acest buget își plătește profesori laureați ai premiului Nobel, spre exemplu, care te saltă cu sute de poziții prin simpla lor prezență… adu-l în România și plătește-l, nici n-ai din ce, nici n-ai bază legală să-l plătești așa cum se așteaptă. (…) Până când nu finanțezi, nu o să fii prezent în topuri.”
Declarațiile, la minutul 33:30, în video-ul de mai jos:
În metodologia Shanghai University Rankings, prezența profesorilor medaliați cu Nobel și Fields contează în proporție de 20%, numărul citațiilor staff-ului universitar contează tot în proporție de 20%, numărul de alumni care au luat premiul Nobel sau Fields contează 10%, calitatea cercetării, unde a fost publicată și citarea ei contează cel mai mult: 40% – și performanța academică a instituției per capita contează în proporție de 10%.
Amintim că Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca este singura universitate românească în topul Shanghai anul acesta, fiind prezentă pe locurile 801 – 900. Ea figurează la egalitate cu alte 99 de instituții de învățământ superior pe locurile 801 – 900 din cele 1.000 de poziții ale clasamentului.
Universitățile din Statele Unite ocupă 16 locuri din primele 20. Pe primul loc se află Universitatea Harvard (SUA), urmată de Universitatea Stanford (SUA), Universitatea Cambridge (Marea Britanie), Massachusetts Institute of Technology (SUA), Universitatea Californiei Berkeley (SUA) și Universitatea Princeton (SUA), primele șase poziții fiind neschimbate față de anul trecut.
În primele 20 de locuri mai sunt alte trei universități europene – Oxford (Marea Britanie, locul 7), Paris-Saclay (Franța, 13) și University College Londra (Marea Britanie, 17).
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
Redacția
Ș.L.
Ramona Florea
8 comments
Folositi in cercetare banii acordati pt sporul de doctorat din inv.preuniversitar. De fe trebuie platiti dr. din inv.preuniversitar? Daca au vrut doctorat si ss fie platiti cu acei 960 de le in plus sa mearga in mediul universitar ssu in cercetare . In inv.preuniversitar titlul de dr ar trebui sa fie o msndrie personsla si nu o sursa in plus de salariu, mai ales ca lasa impresia ca aceste titluri au fost acordate foarte usor pentru acestia stiindu-se ca nu vor accede spre alta performanta dupa primirea lor.
Nu lipsa nobelistilor si nici calitatea cercetarii sunt de vina pentru pozitia universitatilor romanesti in ranking-urile universitare, ci faptul ca universitatile romanesti sunt prea mici. Multe si mici! Daca Universitatea Bucuresti ar cuprinde ASE, Medicina si Politehnica, ar urca automat cateva sute de locuri. La fel si in cazul universitatilor din Cluj, Iasi si Timisoara. Din pacate, la noi nu s-a mers catre unificare, ci in directia opusa, catre atomizare, incat sunt situatii in care termenul universitate e lipsit de sens. Nu exista nici o strategie in aceasta directie si vom continua sa ne vaicarim patetic, in loc sa ne uitam la cum arata o universitate de top!
Domnul ministru nu ati spus dumneavoastra că banii nu motivează un profesor. Va rog sa găsiți ceva motivant fără bani si sa i atrageti pe laureații premiului Nobel in sistem.
Nenea ‘ profu21″ Mataluta ce ai fi facut in aceste cazuri ( de ” doctoratele plagiate” si ” pe laserul de la Magurele ” ) ? Ai fi Cerut sfatul unui Fost Minstru PSD al invatamantului , al Abramburicai ??
Ce sa zica si dom’ ministru ca să încerce să o scoată la vopsea („iegzistă o explicație”…). Numai că „explicația” e strâmbă rău de tot, e suficient să faci o comparație între numărul de universități din top 1000 din România, Ungaria, Polonia și Cehia și îți dai seama instant că nu numărul de laureați ai premiului Nobel este cauza principală… Și nici diferența extraordinară de finanțare, pentru că să fim serioși, universitățile din aceste 4 țări foste comuniste joacă în principiu în aceeași ligă, nu facem comparație cu finanțarea Harvard, Stanford sau MIT…
http://www.shanghairanking.com/rankings/arwu/2021
https://www.topuniversities.com/university-rankings/world-university-rankings/2022
BAI ” Digitalus ” , Tare mi se pare ca esti Nitel cam PSD-ist AMATOR de Poante !!!!!
Or fi finantati cu miliarde dar profesorii aia chiar fac cercetare si obtin rezultate, la noi singura „cercetare’ sunt doctoratele plagiate si sistemul de pile la angajari in detrimentul calitatii. Pai chiar crezi ca restul profesorilor din facultati or sa fie incantati ca le vine un coleg cu „Nobel”, haida de, majoritatea sunt de 70-80 ani, plafonati, depasiti, unul din ala cu Nobel chiar s-ar plictisi.
La noi s-au cheltuit miliarde pe laserul de la Magurele care nu functioneaza si a pierdut finantarea UE si nimeni nu raspunde de asta.
Nu este adevarat ca singura cercetare din Romania sunt doctoratele plagiate. Puteti verifica pe Google Scholar: Univ. Buc (40 oameni cu peste 2000 citari), Univ. Babes-Bolyai (45 oameni cu peste 2000 citari) etc. Nu poti fenta citarile. Plagiatorii adevarati (cei care plagiaza idei, articole intregi si bucati din carti) sunt minoritari. Majoritatea cercetatorilor fac mai mult decat se poate in conditiile date. Bursele de doctorat sunt putine si mici, si prin urmare doctoranzii trebuie sa mai aiba un job (ca sa aiba ce manca si cu ce plati chiria si cheltuielile curente). Salariile cadrelor (asistenti si lectori) sunt mici – si prin urmare trebuie sa predea multe ore la plata cu ora pentru a primi un salar decent. In conditiile astea sa nu ne miram ca multi apeleaza la tot felul de trucuri … Nu ca ar vrea, dar sunt obligati.