Va fi mai greu să devii profesor, potrivit proiectului privind legea Educației în învățământul preuniversitar / Au fost incluse noi module, iar masterul didactic nu mai este suficient pentru a preda

32.198 de vizualizări
Foto: © Simon Kadula | Dreamstime.com
În proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar, lansat în dezbatere publică până în data de 24 august, se precizează etapele pe care viitorii profesori trebuie să îi parcurgă pentru a putea preda. Pe lângă masterul didactic, care este obligatoriu în continuare, în formarea inițială apar câteva module noi, dar și un examen după masterul didactic și stagiatură.

Potrivit propunerilor din Legea Educației din Învățământul Preuniversitar pentru “asigurarea calității la nivelul selecției cadrelor didactice, debutul în carieră se realizează după finalizarea unor programe de formare inițială, care să asigure corespondența cu noile standarde de formare”.

Astfel, pentru a deveni cadrul didactic, absolvenții de învățământ superior sunt în continuare obligați “să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii.”

(2) Oferta curriculară a programelor de formare inițială pentru cariera didactică include:

a) Masteratul didactic;

b) Dubla specializare;

c) Practica pedagogică.

Programele de formare iniţială sunt acreditate şi evaluate periodic de Ministerul Educației, prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abilitate, potrivit legii.

Cum se obține masterul didactic după proiectul de lege a Educației din Învățământul Preuniversitar

Art. 127 (1) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru cariera didactică au obligaţia să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii.

O noutate prevăzută la acest capitol permite ca în loc de master didactic, cei care nu au absolvit formarea inițială să susțină un examen la Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD).

(2) Prin excepție, pot opta pentru cariera didactică și absolvenți ai învățământului superior care nu au parcurs formarea inițială prevăzută la alin.(1), sub condiția susținerii și promovării unei probe suplimentare de examinare a cunoștințelor teoretice de pedagogie pentru debutul în stagiatura didactică, organizat de CNFDCD la nivelul structurilor teritoriale.

(3) Programele de formare psihopedagogică de nivel I şi II pot fi urmate pe parcursul studiilor universitare de licenţă, de masterat sau în regim postuniversitar.

(4) Programele de formare psihopedagogică pentru funcţiile didactice de educator-puericultor, educatoare, învăţător, antrenor şi maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educaţiei şi se desfăşoară în liceele cu profil pedagogic. Pentru absolvenţii liceelor pedagogice şi colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică de nivel I.

În proiectul legii Educației în învățământul preuniversitar, au fost introduse programe noi de formare inițială pentru profesori. Se propune la art. 130, din cadrul capitolul referitor la Formarea inițială a personalului didactic de predare, ca cei vor să devină cadre didactice trebuie să urmeze:

a) module dedicate activității didactice în învățământul profesional;

b) module dedicate evaluării, respectiv proiectare, realizare, interpretare, utilizare și revizuire, concomitent cu includerea în componenta de practică a competențelor în evaluare;

c) un modul care să faciliteze formarea competențelor elevilor aferente disciplinei “Educație pentru viață”;

d) un modul pedagogic de alfabetizare funcțională.

  • Nu este precizat dacă indiferent de specializarea pe care vrea să o urmeze viitorul cadru didactic, trebuie să parcurgă toate cele 4 module
  • Nu este precizată nici durata modulelor
Stagiul practic, potrivit propunerilor din proiectul de lege a Educației din Învățământul Preuniversitar

După obținerea masterului didactic, pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială încheie contracte de colaborare cu durata de 1 – 4 ani, pentru stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice.

Stagiul durează un an.

“Pregătirea practică din cadrul masteratului didactic sau al programelor de formare psihopedagogică se poate derula sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene, componenta dedicată formării iniţiale a profesorilor, perioadă certificată prin documentul de mobilitate Europass.

Pregătirea practică din cadrul masteratului didactic sau al programelor de formare psihopedagogică se organizează în contexte variate, în medii școlare diverse, inclusiv în comunități defavorizate, pe baza unui set de indicatori de calitate, corelați cu profilul cadrului didactic, aprobat prin ordin al ministrului educației.

Absolventul programului de formare inițială susține un examen de certificare în cadrul instituției organizatoare. În urma promovării examenului de certificare, obține un atestat de certificare, care îi dă dreptul de a se înscrie la procedura de repartizare, pentru efectuarea stagiaturii didactice la o unitate de învățământ. 

Procedura de repartizare este realizată la nivel județean de DJIP/DMBIP. 

În urma repartizării, cadrul didactic stagiar încheie un contract individual de muncă pentru perioada stagiaturii didactice. Cei care vor o carieră didactică se pot înscrie la procedura de repartizare după ce obțin atestatul de promovare a probei de examinare a cunoștințelor teoretice de pedagogie pentru debutul în stagiatura didactică, organizat de CNFDCD la nivelul structurilor teritoriale. Proba se organizează anual.

În perioada de stagiatură didactică se pune accentul pe practica didactică la clasă și pe analiza rezultatelor învățării.”

Debutul în cariera didactică, potrivit propunerilor din proiectul de lege a Educației din Învățământul Preuniversitar

Debutul în profesie se realizează după parcurgerea stagiaturii didactice, la finalul căreia cadrul didactic stagiar susține examenul de licențiere pentru cariera didactică, ce cuprinde două componente de evaluare sumativă: 

a) raportul de evaluare a stagiului practic;

b) examen scris.

(8) Certificarea calității de cadru didactic cu drept de practică se obține în urma promovării examenului de licențiere pentru cariera didactică.

Licențierea în cariera didactică, potrivit propunerilor din proiectul de lege a Educației din Învățământul Preuniversitar

(1) Examenul naţional de licențiere în cariera didactică este organizat de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi constă în:

a) etapa I, eliminatorie – analiza raportului de evaluare a stagiului practic, care cuprinde date privind activitatea profesională la nivelul unităţii de învăţământ, și a portofoliului profesional personal,  realizată de DJIP/DMBIP și de Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică;

b) etapa a II-a – examinarea scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte, realizată la finalizarea stagiaturii didactice cu durata de un an şcolar.

Stagiarii care promovează examenul de licențiere în cariera didactică dobândesc titlul de cadru didactic cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.

Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au promovat examenul de licențiere în cariera didactică, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ respectivă, în condiţiile legii.

Stagiarii care nu au promovat examenul pentru licențiere în cariera didactică se pot prezenta la o nouă sesiune după reluarea, de fiecare dată, anterior susţinerii examenului, a stagiului de practică cu durata de un an şcolar. 

Ei pot fi angajați în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de cadru didactic stagiar și pot să solicite prelungirea contractul individual de muncă prin reluarea stagiaturii de cel mult 3 ori.

Condiții de ocupare a unei funcții didactice, potrivit propunerilor din proiectul de lege a Educației din Învățământul Preuniversitar

(1) Pentru ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la art. 125 este necesară efectuarea stagiaturii didactice cu durata de un an şcolar, realizată într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, obligatoriu sub îndrumarea unui profesor mentor, şi trebuie îndeplinite următoarele condiţii minime de studii:

a) pentru ocuparea funcţiilor didactice de educator-puericultor, educator/educatoare, învăţător/învăţătoare – absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente, cu specializarea corespunzătoare fiecărei funcţii didactice;

b) pentru ocuparea funcţiei didactice de maistru-instructor – absolvirea cu examen de diplomă a unei şcoli postliceale/unui colegiu din învăţământul terţiar nonuniversitar/unei şcoli de maiştri în domeniu şi absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I sau îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 127 alin.(4); 

c) pentru ocuparea funcţiei de institutor/institutoare – absolvirea cu examen de diplomă a colegiului universitar pedagogic, a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente, urmată de absolvirea cu diplomă a unei instituţii de învăţământ superior de scurtă durată ori absolvirea cu diplomă de licenţă sau de absolvire, urmată de un curs în domeniul psihopedagogic şi metodic specific;

d) pentru ocuparea funcţiei de profesor pentru învăţământ preşcolar – absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării “Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar” sau absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic cu specializările “educatoare” şi “educatoare/învăţător” ori a colegiului universitar de institutori sau a altor şcoli echivalente şi absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu diplomă de licenţă;

e) pentru ocuparea funcţiei de profesor pentru învăţământ primar – absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării “Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar” sau absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic cu specializările “învăţător” şi “educatoare/învăţător” ori a colegiului universitar de institutori sau a altor şcoli echivalente şi absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu diplomă de licenţă;

f) pentru ocuparea funcţiilor de profesor în învăţământul gimnazial, profesor de instruire practică, profesor în palatele şi cluburile elevilor, profesor-antrenor în cluburile sportive şcolare, profesor documentarist – absolvirea cu examen de licenţă ori examen de absolvire a unei instituţii de învăţământ superior sau a unui colegiu pedagogic în profilul postului sau absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licenţă sau a ciclului II de studii universitare de masterat în profilul postului, cu condiţia finalizării cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I ori a îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 127 alin. (4);

g) pentru ocuparea funcţiilor de profesor în învăţământul liceal şi terţiar nonuniversitar – absolvirea cu examen de licenţă a unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată sau echivalentă acesteia în profilul postului ori absolvirea cu diplomă a ciclului II de studii universitare de masterat în profilul postului, cu condiţia finalizării cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I şi de nivel II sau îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 127 alin. (4) şi finalizarea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel II;

h) pentru ocuparea funcţiei didactice de tutore de practică profesională – absolvirea cu examen de diplomă a unei şcoli postliceale/unui colegiu din învăţământul terţiar nonuniversitar/unei şcoli de maiştri în domeniu sau absolvirea cu examen de licenţă ori examen de absolvire a unei instituţii de învăţământ superior în domeniu.

Foto: © Simon Kadula | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comments
  1. un proaspat absolvent ca sa poata deveni stagiar are nevoie si de master ca mai apoi sa fie invatacelul unui profesor batran cu methne vechi care il va invata cum sa ia bautura de la elevi de sarbatori,cum sa zbiere si sa bata elevi daca nu sunt cuminti,cum sa ii ameninte cu corigenta daca fac galagie si cum sa favorizeze elevii care au parinti cu foarte multi banii si cotizeaza cu meditatii.

  2. Este pură idioțenie sa crezi ca un om pregătit si normal la minte, va lupta atatia ani, ca sa devina profesor, cu un salariu de mizerie pentru munca cu sute de elevi zilnic.

  3. Oare “cine” o sa mai indrazneasca sa viseze o cariera de profesor ?
    Intrarea in sistem dureaza prea mult, salariile sunt neatractive, iar in ce priveste obligatiile – “elevul nostru=stapanul nostru”.

  4. Utopii bombastice. Nu au fost capabili să încadreze un profesor de chimie la liceul Avram Iancu în Cluj Napoca, au activat un pensionar de biologie-chimie care nu a predat chimie deloc. Standardele astea sunt utopii!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Criteriile folosite de profesori pentru alegerea manualelor școlare – studiu de piață al unei edituri / Întrebate ce ar vrea să regăsească în plus, în manualele de gimnaziu, mai multe cadre didactice au indicat itemi asemănători celor de la Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a, evaluări inițiale și o evaluare sumativă mai scurtă, plus idei pentru Școala Altfel

Corectitudinea științifică și actualitatea informațiilor sunt cele mai importante criterii din punctul de vedere al profesorilor atunci când vine vorba despre manualele școlare pentru elevii de gimnaziu, potrivit unui studiu…
Vezi articolul