FOTO 40 de membri ai alianței „O Voce pentru Educație” discută în Delta Dunării despre o nouă lege a Educației, cu Radu Szekly, consilier al ministrului, cu președinta ARACIP și reprezentanți ai Guvernului

2.521 de vizualizări
Foto: O voce pentru Educație
A doua reuniune a Alianței „O Voce pentru Educație”, formată din organizații non-profit, mediul privat și cele mai importante instituții educaționale din România, are loc vineri la Sfântu Gheorghe unde se discută propuneri pentru noua lege a educației, potrivit unui comunicat de presă remis Edupedu.ro.
  • La prima întâlnire a alianței a participat și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu
  • Alianța „O Voce pentru Educație” s-a format în contextul redactării unui nou proiect de lege a educației (2022), iar obiectivul alianței este de a contribui la reformarea reală a sistemului de învățământ, scrie în comunicatul de presă transmis de noua Alianță.
  • La această nouă întâlnire a alianței „O Voce pentru Educație” au participat consilierul pentru educație al Prim-Ministrului României, Sorin Costreie, consilieri de stat din Ministerul Educației, dar și reprezentanți ai UNICEF România, Agenției Române de Asigurare a Calității Învățământului Preuniversitar (ARACIP) sau ai Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT)

Reuniți la Sfântu Gheorghe, la început de weekend, 40 de specialiști care reprezintă organizații non-profit, mediul privat și cele mai importante instituții educaționale din România, directori de școli și profesori și reprezentanți ai instituțiilor de stat, au discutat despre cele 10 puncte de reformă pentru noua lege a Educației, care au fost selectate pentru a contribui la modernizarea educației din România:

  • (1) Cariera didactică și parcursul profesional al cadrelor didactice,
  • (2) Management școlar și guvernanța sistemului de educație,
  • (3) Finanțare,
  • (4) Curriculum (abordări curriculare pentru susținerea dezvoltării competențelor relevante în societatea actuală – literație, STEM și SEL – social and emotional learning),
  • (5) Evaluarea rezultatelor învățării,
  • (6) Alfabetizare funcțională,
  • (7) Educație incluzivă,
  • (8) Digitalizare,
  • (9) Învățământ dual
  • (10) Infrastructură. 

Printre măsurile discutate se numără:

  • Rute alternative de formare inițială pentru profesori, stagiatură obligatorie urmată de examen de licențiere în profesia didactică. Acestea vor urmări un profil unitar de competențe profesionale certificate de o instituție autonomă;
  • Rute flexibile de carieră, oportunități de evoluție atât pe orizontală, cât și pe verticală corelate cu structura de formare continuă;
  • Fiecare profesor va putea solicita și va primi sprijin personalizat de tipul: resurse pentru adaptarea activității de învățare la nevoile tuturor copiilor (inclusiv a celor cu cerințe educaționale speciale), mentorat, coaching, consiliere în utilizarea modelelor de bună practică;
  • Profesionalizarea managementului școlar prin standarde profesionale, referințe cadru pentru formarea profesională de specialitate pentru roluri de management educațional, care devine obligatorie și reglementată, asigurată de Ministerul Educației, ca o condiție pentru eligibilitatea candidatilor pentru rolurile manageriale;

Setul de propuneri de reformă formulate în cadrul întâlnirii vor fi trimise către Ministerul Educației și Administrația Prezidențială, pentru a fi incluse în noua lege a Educației. Aceasta ar putea fi gata cel mai devreme în septembrie 2022 sau cel mai târziu în septembrie 2023, susținea ministrul Sorin Cîmpeanu luna trecută la conferința online Edupedu.ro „Director de viitor”.

Prezent la discuții în Delta Dunării a fost și Radu Szekely, consilier al ministrului Educației:

„Noi la Ministerul Educației considerăm că o reformă autentică trebuie să includă dezbateri de calitate cu toți stakeholderii relevanți pentru modernizarea școlilor din România. M-am bucurat de calitatea conversațiilor și relevanța propunerilor dezbătute astăzi și așteptăm cu interes propunerile finale care să ajute la transpunerea în lege a proiectului România Educată”, a spus Radu Szekely.

Amintim, acesta este și co-fondator al Școlii Româno-Finlandeze de la Sibiu, iar în prima ședință a Consiliului ARACIP, noul for de conducere al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar a decis aprobarea acreditării Școlii Româno-Finlandeze de la Sibiu, pentru nivelul primar, printre alte școli și grădinițe autorizate sau acreditate în acea ședință.

De altfel, prezentă la discuțiile din Delta Dunării vineri a fost și Elena Lotrean, co-fondator al școlii respective, alături de Radu Szekely. Lortrean a reprezentat Finnish Teacher Training Centre.

La rândul său a fost prezentă la discuțiile din Deltă și Mariana Dogaru, președinte ARACIP: „Zilele acestea am înțeles ce înseamnă împreună. Atunci când suntem toți preocupați de o educație mai bună pentru copiii noștri, facem eforturi comune de a aduce schimbarea esențială de care sistemul educațional din România are nevoie. Am pus laolaltă experiențe diferite care contribuie la un întreg ce ne dorim să dea un sens nou viitorului”, a spus Mariana Dogaru

„Dacă se vor regăsi ideile de aici în noua lege, putem spune că viitorul se scrie aici și că acesta va fi mai bun. Este crucială această coordonare și colaborare între Guvern și societatea civilă și ea trebuie menținută și chiar dezvoltată în viitor”, a spus Sorin Costreie, consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului. 

Fotografii de la întâlnire:

Foto: O Voce pentru Educatie
Foto: O Voce pentru Educatie
Foto: O Voce pentru Educatie
Foto: O Voce pentru Educatie
Foto: O Voce pentru Educatie

„O Voce pentru Educație” este o alianță constituită cu scopul de a contribui la reformarea sistemului de învățământ din România, în contextul publicării unui nou proiect de lege a educației (2022). Alianța reprezintă o parte a societății civile și este formată din actori  relevanți, cu experiență și pricepere în educație: organizații non-profit, camere de comerț și grupuri de business, potrivit comunicatului citat.

Membri Alianței „O Voce pentru Educație”:

  • Coaliția pentru Dezvoltare României (Partener strategic) 
  • UNICEF (Partener științific și de documentare) 
  • Asociația pentru Valori în Educație 
  • Asociația Școlilor Particulare 
  • Asociația Română de Literație 
  • Aproape de TINEri
  • Brio 
  • Campus Tehnic Brașov 
  • Centrul Step by Step 
  • Concordia Proiecte Sociale
  • Asociația Clubul Economic German Brașov
  • Digital Nation 
  • European Computer Driving Licence (ECDL) 
  • Educativa 
  • Federația Coaliția pentru Educație 
  • Finnish Teacher Training Centre
  • Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație 
  • Light into Europe
  • OvidiuRo
  • Roma Education Fund Romania 
  • Rethink România 
  • Asociația ROI
  • Romanian Business Leaders 
  • SOS Satele Copiilor România 
  • Super Teach
  • Școala de Valori 
  • Teach for Romania 
  • UiPath Foundation 
  • VoHub dual education 
  • World Vision Romania 
  • winsedswiss – World Institute of Service Education 

6 comentarii
  1. 1. Cândva (în urmă cu aprox. 70 de ani) un american, E.W. Deming a „inventat” un cerc virutos de bun gust, aplicabil oriunde și de oricine (cu puțin cap): Plan -Do – Check-Act. ”Creatorii” de reforme (din poză, mai ales) nu au înțeles/ nu cunosc/ nu au auzit importanța vitală a acestui cerc (al calității, denumit uneori pe la noi) și se învârt într-un singur punct (cadran): „PLAN” (planifică). Și uite așa, avem o mie de începuturi și nicio finalitate. Pentru că ”cercul” este blocat la prima etapă…
    2. Repetem o întrebare ceva mai veche: Ce expertiză are în domeniul educației dl din poză??! Autorizarea/acreditarea unei școli? Egală cu nivelul standardului de acreditare , adică „minim”, cf. legii.
    3. Se pare că vechiul slogan își face efectul: „Istoria a demonstrat că omenirea merge de la rău spre mai rău”…..În cazul acesta, educația națională…

  2. Cateva dintre asociatiile astea au aparut in ultimii maxim 2 ani in vizorul publicului… E si educatia un mare business din care doar unii, majoritatea prezenti in poza, vor castiga…

  3. Noua cutumă a MEN e sa NU invite profesorii la dezbateri.
    Profesorii, nu sindicatele.

    Dezbaterile sunt de formă, mimează democrația, adresele de mail returnează failure mesage, contribuțiile ,, societății civile” si ale asociațiilor profesionale ale profesorilor nu sunt niciodată publice, nici măcar o amărâtă de minuta a întâlnirii.
    România (ne)educată mai succint!

    1. Exact.Niste ONG’uri si unii cu bani…fac ordine in educatie.Sa vina naibii sa stea 15′ la o clasa sa’i vada lumea de ce sunt capabili.Au numa’ teorii…practica nema.Profesorii nu.sunt cooptati la aceste chiolhanuri?

  4. Organizatorii au reluat teme de „REFORMĂ” în învățământul preuniversitar încă din anul 1999-2001, la care am participat efectiv la concretizarea studiului „ȘCOALA LA RĂSCRUCE”, în care se regăsește nevoia de la acel moment pentru reformarea sistemului de învățământ preuniversitar, lucrare coordonată de prof. univ. dr. Lazăr Vlăsceanu, alături de prof. univ. dr. Adrian Neculau, Adrian Miroiu, Ioan Mărginean și Dan Potolea.
    Aș reaminti câteva dintre acestea :
    A. – Privind Curriculumul.
    1. – Aplicarea consecventă și eficientă a Curriculumului național;
    2. – Metodologie;
    3. – Surse alternative de învățare;
    4. – Evaluare și examinare;
    5. – Ghiduri metodologice;
    6. – Stimulente instituționale;
    7. – Durata anului școlar;
    B. – Privind contextul de aplicare.
    8. – Un cod al educației;
    9. – Unitatea învățământului obligatoriu;
    10. – Finanțarea învățământului obligatoriu;
    11. – Personalul didactic :
    a) – Schimbarea radicală a actualului sistem de formare inițială și continuă a personalului didactic;
    b) – Formarea de institutori și profesori cu dublă și chiar triplă specializare, elaborarea standardelor profesionale pentru cariera didactică, afirmarea identității profesionale a corpului didactic;
    c) – Modificarea sistemului de normare a activităților personalului didactic;
    d) – Stimularea potențialului creativ al școlilor prin promovarea inovațiilor didactice și curriculare pe diferite căi : premieri, organizări de concursuri, târguri și expoziții;
    12. – Baza Instituțională :
    a) – Asumarea de către ME a rolului de guvernare prin politici publice a sistemului de învățământ;
    b) – Crearea condițiilor instituționale de funcționare autonomă a Consiliului Național pentru Curriculum;
    c) – Consolidarea rolului consultativ al Comisiilor naționale de specialitate pe discipline;
    d) – Reorganizarea Consiliului Național al Finanțării Educației;
    e) – Transformarea CCD în centre de formare continuă.
    Aș preciza faptul că un ministru, cunoscut în presă sub denumirea ”ABRAMBURICA”, deși a asistat la aceste lucrări a răsturnat toată această cercetare timp de aproape 20 de ani, fără să VADĂ, direct sau indirect, prin secretarii de stat pentru învățământul preuniversitar, că dispozițiile art. 245 din Legea nr. 1/2011, referitoare la Metodologia pentru formarea continuă a personalului didactic, care nu a fost concepută, elaborată și publicată de către ME, care face referire la participarea personalului didactic la cursuri de formare continuă, după absolvirea ultimului grad didactic, respectiv definitivat, gradul didactic II sau gradul didactic I, din cinci în cinci ani, cu acumularea, în acest interval a 90 de credite profesionale transferabile, nici până în prezent angajații din minister ca și cei din ISJ/ISMB confundând, fie din neștiință, fie din neglijență, la fel de grav, fac o gravă confuzie cu dispozițiile din art. 242 din Legea nr. 1/2011, care face referire la „evoluția în carieră”, prin grade didactic.
    În concluzie, NU sunt NOUTĂȚI, ci doar reluarea acelor NEVOI ale sistemului, care au fost studiate, clasificate, inventariate și elaborate soluții de REFORMĂ, care NU au fost ADOPTATE de „politicienii” din acești 20 de ani, însemnând că NU au conștientizat că legile NU trebuie să se schimbe în învățământ cel puți 12 ani cât durează un ciclu complet de învățământ, echivalent cu 3 mandate de parlamentar.
    Le urez succes „noilor” inițiatori în demersul lor, dar sunt sceptic cu toate bunele intenții și practici, pentru că „românul” se dorește a fi „INOVATOR” și „CREATOR”, în toate ignorând faptul că Nu poți să le știi pe toate, cu atât mai mult cu cât în CERCETARE, statul român investește 0, 1% din PIB, în loc de „minim 1%”, ca și în educație circa 3% din PIB, deși Legea nr. 1/2011, deci, de peste 11 ani, aproape un ciclul de școlaritate, la art. 8 prevede „minim 6% din PIB”.
    Politicienii NU au înțeles că sistemul de învățământ NU „produce MARFĂ” ci plus valoare forței de muncă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Cumințenia pământului nu va putea fi văzută de Ziua Brâncuși pentru că Ministerul Culturii nu a plătit o asigurare de 2000 de euro. Avocatul proprietarilor: Este o minciună că ministerul a reluat discuțiile

Se împlinesc aproape 6 ani de când sculptura lui Constantin Brâncuși, Cumințenia pământului, a fost scoasă la vânzare, în România, scrie CulturaLaDubă.ro. Fiindcă este clasată în tezaurul național, Ministerul Culturii…
Vezi articolul