Una dintre amenințările identificate de Inspectoratului Școlar al Municipiului București se referă la migrarea personalului didactic calificat spre alte domenii de activitate mai bine retribuite, potrivit unui document publicat pe site-ul instituției. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2025-2026.
- Din toamnă, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Conform documentului ISMB, o altă amenințare este pregătirea deficitară a cadrelor didactice debutante, și nu numai, în domeniul psihopedagogic și metodic. Sunt menționate, printre altele, lipsa de atractivitate a carierei didactice și recunoașterea socială necorespunzătoare a profesiei didactice.
La secțiunea de „resurse umane”, ISMB a identificat următoarele amenințări:
- Pregătirea deficitară a cadrelor didactice debutante, și nu numai, în domeniul psihopedagogic și metodic;
- Lipsa de atractivitate a carierei didactice;
- Migrarea personalului didactic calificat spre alte domenii de activitate mai bine retribuite;
- Recunoașterea socială necorespunzătoare a profesiei didactice;
- Formalism;
- Suprasolicitare;
- Fluctuația mare a personalului didactic suplinitor.
Documentul Inspectoratului Școlar al Municipiului București poate fi consultat mai jos:
Despre reducerea mascată a salariului
Președintele sindicatului SIPA Muntenia, Adrian Voica, a explicat ce înseamnă, de fapt, creșterea normei didactice de predare. „Colegii cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I au 4 ore în plus pe săptămână. Într-o lună sunt 16 ore efectuate fără a fi plătiți, ceea ce înseamnă o reducere mascată a salariului cu 25%”, a precizat acesta. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Craiova.
Edupedu.ro a scris că profesorii cu peste 25 de ani vechime și grad didactic I vor avea 4 ore în plus de predare în anul școlar 2025-2026. Norma didactică de predare-învățare-evaluare pentru profesorii de gimnaziu și liceu este acum de 20 de ore, în loc de 18, iar reducerea normei didactice cu 2 ore pentru profesorii cu vechime în învățământ de peste 25 de ani de activitate și gradul didactic I nu se va mai face din norma didactică de predare, ca până acum, ci din celelalte activități, conform Legii nr. 141/2025.
Despre reducerea mascată a salariului a vorbit și George Purcaru, vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu:
„Această reformă de austeritate, dacă vreți, a fost construită pe o minciună, minciuna fiind aceea că suntem sub norma europeană, în ceea ce privește norma didactică. N-am fost niciodată (sub media europeană – n.red). Asta nu înseamnă altceva decât o scădere mascată a salariilor, prin mărirea normei didactice. Aș vrea să fie un pic explicit pentru opinia publică, pentru că noi, cei din educație, înțelegem foarte bine. Noi nu muncim 18-20 de ore, într-o săptămână, la școală, ci acelea sunt ore de predare, dar în spatele acestor ore de predare stau foarte multe alte activități”, a precizat George Purcaru.
Despre protestele profesorilor
„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” au protestat miercuri, 29 octombrie, în Piața Victoriei, în fața Guvernului, față de Legea 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, și prevederile acesteia privind educația, conform paginilor de Facebook oficiale.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, la Antena 3 CNN, că „imediat după mitingul din data de 29 octombrie, de miercuri, în învățământ se va declanșa referendum național privind greva generală”.
Joi, 23 octombrie, a avut loc un nou protest în fața Ministerului Educației și Cercetării. Profesorii au cerut demisia ministrului Daniel David și abrogarea măsurilor care vizează Învățământul din Legea Bolojan. Protestele profesorilor au început încă din vară, pe 24 iulie, din cauza măsurilor ce afectează sistemul de învățământ.
Creșterea normei didactice de predare, mărirea numărului de elevi la clasă, comasarea de școli și reducerea tarifului pentru plata cu ora sunt motivele pentru care profesorii continuă protestele. Aceste prevederi sunt prevăzute în Legea nr. 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan.
Sindicatul Învățământ Preuniversitar (SIP) Hunedoara a anunțat că vor fi organizate măsuri de protest mai dure în principalele momente ale anului școlar, precum și la finalul acestuia. Informarea vine după ce miercuri, 24 septembrie 2025, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara.
Marți, 30 septembrie, reprezentanții principalelor organizații sindicale din educație, FSLI și FSE Spiru Haret, au protestat, în fața Ministerului Educației, cu mesaje precum: „Partidele pe subvenție, școala pe avarie!” sau „Mai puțini bani în campanii, mai mulți în școli și-n cancelarii!”
Potrivit sindicatelor, luni, 8 septembrie, peste 20.000 de profesori au fost în marș de la Guvern la Palatul Cotroceni. Au protestat față de prevederile din Legea Bolojan și au cerut demisia ministrului Daniel David.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, după întâlnirea cu Nicușor Dan, că „președintele a luat act de solicitările noastre.” Referitor la anularea măsurilor din Legea Bolojan, „domnia sa a propus o altă întâlnire cam peste cel mult 2 luni, ocazie cu care se va putea veni cu niște cifre exacte vizavi de impactul măsurilor asumate de guvernarea Bolojan”, a spus Marius Nistor.
Tot după întâlnirea cu Nicușor Dan, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a transmis că protestele profesorilor vor continua: „Având în vedere că nu este nimic concret, în zilele următoare vom stabili calendarul de proteste. Protestele vom continua, chiar dacă avem promisiunea ca în două luni de zile să ne întâlnim.”
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Citește și:
DOCUMENT Unii profesori au un interes scăzut pentru formarea continuă – punct slab identificat de Inspectoratul Școlar al Municipiului București / Recent, directoarea Casei Corpului Didactic București spunea că formarea continuă a profesorilor nu trebuie să fie o obligație
Norma didactică 2025. Amenințare identificată de ISMB: Există riscul ca schimbările normative să genereze proteste sau absenteism
DOCUMENT Pregătirea deficitară a profesorilor debutanți, și nu numai, în domeniul psihopedagogic și metodic – amenințare identificată de Inspectoratul Școlar al Municipiului București
DOCUMENT Nemulțumirile generate de creșterea normei didactice de predare pot afecta motivația profesorilor – punct slab identificat de ISMB / Din această toamnă, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore
Asistențele la ore ale directorilor nu respectă graficul stabilit – punct slab identificat de ISMB / Directorul Viforel Dorobanțu, în septembrie: Dacă se mai așteaptă cineva din inspectorat sau minister ca vreun director să-și facă numărul de asistențe la ore, atunci are, din punctul meu de vedere, o imaginație bogată
DOCUMENT Unii profesori nu-și pot plăti cursurile de formare sau perfecționare – amenințare identificată de ISMB / Profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat
Ștefan Lefter
Raluca Pantazi
Redacția
Matei Pop
5 comments
Pleaca mai ales din universitar , daca nu se mai fac angajări cei tineri, cu un doctorat , doar n o sa stea la plata cu ora , se duc in tari precum Germania , tarile nordice , e criza de specialiști . mai ales pe tehnic care au o pregătire bună nu stau la 25 de Ron ora.
singurul lucru care i ținea pe loc era un contract pe perioada nedeterminata .
Amenintarea asta e pentru orice domeniu de activitate, fireste fiecare angajat isi doreste leafa mai mare, si daca poate s-o obtina de ce nu ? Practic salariile nu au scazut doar proportia de ore s-a modificat, cei care vor in invatamant isi doresc rutina, 2 luni de concediu platit, vouchere, sa lucreze 4 ore pe zi, insa exista stres in munca la catedra si e insemnat.
tu lucrezi doar 4 ore / zi? ce predai, educatie fizica? Că acolo, inteleg, nu ai treaba cu testele, schitele , digitalul la modul general….
In conditiile in care e penurie de profesori de fizica si chimie la nivel national, iar pe noii absolventi de fizica si chimie care intra in invatamant ii numeri pe degete, tot la nivel national, mi se pare incredibil de idioata decizia de a mari norma celor vechi, care mai au un pas pana la pensie, in loc sa iei decizii de a atrage profesorii tineri – asa cum face cu succes Ministrul Educației din Moldova!
Mai mult, pentru cei din licee, in loc sa faca fizica si chimia cu un suplinitor calificat pe disciplina, ii fortezi sa faca fizica sau chimia cu un titular de biologie, mate sau cine stie ce alta materie, sperand cumva ca dintre acești liceeni vor fi unii care vor avea la sfarsitul liceului suficiente cunoștințe de fizica si chimie pentru a se inscrie la una dintre aceste facultati???
Uite asa vor disparea cele doua discipline ca specializare de sine statatoare din Romania!
Fractura mare de logica la nivel ministerial sau cras analfabetism functional?
Eu sunt titular..și pentru prima dată în viață mea predau chimie, după 18 ani de învățământ doar pe bio. Mă simt că un novice. Imi pregătesc lecțiile la chimie mai mult decât la clasa a 12 a la bio care dau bacul la bio.
Surpinzator, am noroc de elevi buni. Și eu mă mir cum de pricep .