Proiectul de programă pentru disciplina Limba și literatura română – clasa a IX-a, care a stârnit deja critici cu privire la conținuturile literare recomandate și modalitatea de abordare a acestora, se remarcă prin faptul că nu face absolut nicio mențiune cu privire la inteligența artificială. Această lipsă devine cu atât mai vizibilă cu cât AI este abordată, chiar „imperativ” în unele cazuri, în mare parte dintre disciplinele centrale din planurile-cadru pentru liceu. La Limba și literatura română, însă, AI lipsește cu desăvârșire, deși, potrivit unei foarte recente analize a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare, AI este descrisă drept o realitate și o sursă de transformare peste care curriculumurile școlare nu mai pot trece – iar exemplul oferit este cel al scrierii.
Scrierea este o competență folosită la aproape toate disciplinele școlare, dar este parte a uneia dintre cele trei „competențe-cheie” pe care Limba și literatura română urmărește să le dezvolte în mod definitoriu, conform proiectului de programă pentru Limba și literatura română – trunchiul comun, clasa a IX-a. Acesta menționează:
- „Limba și literatura română contribuie la Profilul de formare a absolventului de liceu prin dezvoltarea, în principal, a următoarelor trei competențe-cheie: (1) competența de citire, scriere și înțelegere a mesajului, (2) competența de sensibilizare și de exprimare culturală, respectiv (3) competența personală, socială și a învăța să înveți”.
Același document menționează că disciplina contribuie la dezvoltarea competențelor digitale (în cadrul relației cu Profilul absolventului), însă toate elementele de utilizare a instrumentelor digitale sunt primare, precum consultarea unor surse online sau conceperea unor e-mailuri. Mai precis, proiectul prevede activități precum:
- „crearea unei prezentări multimedia, sub forma unui produs digital (poster, material video etc.), pentru a expune propria interpretare a unui tip de text studiat”
- „realizarea unui colaj tematic/portofoliu (digital sau pe suport fizic) care surprinde principalele idei, valori, credințe ale unei epoci literare/culturale prin includerea unor imagini și citate”
- „consultarea variantelor digitale ale unor dicționare, pentru monitorizarea propriei exprimări, în scopul însușirii normei academice”
- „stabilirea etimologiei unor cuvinte, în funcție de tipul de împrumut lexical (vechi sau neologic), prin recurs la dicționare, consultate în variantă clasică sau digitală”
- „redactarea unei postări dintr-un jurnal digital, urmărind coeziunea și coerența textului”
- „Elevii vor fi îndrumați de profesor să apeleze, în documentare, la surse istorice, literare și multimedia pe care le vor analiza și le vor prelua critic (volume, texte de critică și de istorie literară, articole disponibile în mediul online, imagini, clipuri video etc.) și să folosească tehnici de citare conform normelor”
- „elaborarea unui răspuns critic sub forma unui e-mail”
Altfel spus, sunt „dezvoltate”, teoretic, elemente predate în bună măsură încă din gimnaziu sau chiar școala primară (redactarea unui e-mail, consultarea unor surse online) și pe care, în cea mai mare parte, elevii le fac în mod curent înaintea perioadei de liceu.
Iar proiectul de programă a atras atenția, de la bun început, prin conținuturile legate de resursele literare folosite – vezi aici, aici sau aici.
AI și competențele de scriere: ce e esențial pentru alții lipsește în proiectul de programă la Limba și literatura română
Lipsește, însă, orice fel de abordare a acestei discipline prin prisma modalității de aborsare a învățării, mai ales în ceea ce privește emergența inteligenței artificiale, despre care OCDE arată, într-o recentă analiză, că produce transformări fundamentale în acumularea de competențe, dar și în ceea ce privește competențele care îi sunt necesare omului, atât în viața și dezvoltarea personală, cât și în câmpul muncii. Iar punctul de plecare este Scrierea, competență de bază afectată în mod fundamental de instrumentele IA actuale – și care este bifată doar ca mențiune în proiectul de programă pentru Limba și literatura română în prima clasă de liceu.
Analiza despre „Evoluția capacităților AI și curriculumul școlar: Implicații emergente și un studiu de caz despre Scriere”, semnată de expertul OCDE în educație Marc Fuster Rabella, pleacă de la un recent articol Financial Times, „Devenim o societate post-alfabetizată”, pentru a argumenta că schimbările produse de AI în ansamblul competențelor acumulate în școală – dar cu accent pe Scriere, în cazul de față – sunt fundamentale.
Potrivit sursei citate, toate strategiile de învățare care includ elemente de scriere au, în prezent, alternative susținute de AI – inclusiv strategii ce afectează și celelalte competențe vizate în cazul disciplinei Limba și literatura română, precum competența de sensibilizare / exprimare culturală sau cea de a învăța să înveți.
Strategii de învățare care implică scrierea și care au în prezent alternative susținute de AI, conform analizei OCDE:
- Sumarizarea
- Cartografierea
- Desenul
- Imaginea unor scenarii sau gânduri
- Autotestarea
- Autoexplicarea
- Cum să-i înveți pe alții
- Punerea în aplicare a unor concepte
Aceeași analiză prezintă toate funcționalitățile unuia dintre instrumentele majore de AI, ChatGPT, care sunt relevante pentru scriere și care sunt larg folosite la ora actuală, inclusiv în școli:
- Producerea de texte complete în diverse forme – eseu, poveste, raport, dialog etc..
- Dezvoltarea de conținuturi (sugestie de teme și resurse, sumarizare, culegere de informații)
- Căutare
- Modificarea textelor în funcție de dificultate, ton folosit, grad de formalitate
- Feedback și revizuire
- Răspunsuri la întrebări
- Traduceri și generare de tipuri de frază
- Sprijin pentru vocabular și gramatică
- Parafrază/sumar
De aici, fără să exprime o opinie categorică referitoare la importanța introducerii elementelor AI în școli sau în conținuturi asociate Scrierii, analiza OCDE descrie cum inteligența artificială produce un cutremur în formarea, structura și nevoia competențelor – cu studiu de caz Scriere. În acest sens, documentul prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje ale folosirii AI în cazul Scrierii, ca parte a curriculumului școlar, începând de la clase mici (echivalentul primelor clase de gimnaziu în România, conform unui exemplu oferit).
Oportunități:
- Eliminarea transcrierilor – care permite elevilor să se concentreze mai mult pe discursuri, pe îmbunătățirea scriiturii, în general pe conținuturi scrise mai solide. Este folosită, aici, o comparație cu folosirea aparatelor de calcul la Matematică, ce permite elevilor să se concentreze mai puțin pe calcule simple și mai mult pe a găsi modalități de a soluționa probleme.
- Asistență în formularea textelor – de la stabilirea unor obiective în scrierea acestora la generarea de idei sau structură, livrare de feedback sau dezvoltarea competenței de autoreglementare a elevilor.
- Dacă instrumente AI preiau sarcini de bază precum transcrierea, elevul se poate concentra pe planificarea, structurarea sau regândirea conținuturilor – ei pot să „funcționeze mai rapid”.
În același timp, sunt prezentate trei posibile riscuri asociate folosirii AI în acest domeniu, fapt pentru care este necesar un echilibru în abordarea acestor lucruri la clasă.
Posibile probleme:
- AI poate introduce noi obiective de învățare, ce pot să determine decalaje în performanța elevilor și să-i deturneze de la obiectivele lor, ceea ce anulează avantajele aduse de transcriere sau alte beneficii
- Dependența de AI pentru scriere poate să submineze capacitatea studentului de a se angaja mai profund și critic în relație cu diversele conținuturi, ceea ce afectează cunoștințele reținute și înțelegerea lor
- O dependență prea mare de folosirea AI ca asistent pentru scriere poate să afecteze dezvoltarea altor competențe, precum citirea.
Din toate acestea, arată analiza, apar noi necesități curriculare: ce fel de cunoștințe sunt necesare dincolo de obiectivele curriculare tradiționale? Potrivit sursei citate, apar nevoi precum aceea ca elevii să poată să interacționeze în mod relevant cu AI – de exemplu, să cunoască metode potrivite pentru a determina răspunsuri adecvate din partea programelor de acest fel.
Iar aici se pune, deja, problema alfabetizării în domeniul AI, ce vizează formarea tuturor competențelor afectate de aceste tehnologii și care presupune:
- Cunoștințe despre folosirea AI – să știi când e folosit AI, cum să găsești și să interpretezi rezultate AI, să evaluezi relevanța, acuratețea sau gradul de părtinire
- Crearea cu ajutorul AI – să colaborezi cu AI pentru a discuta idei, elabora proiecte, transforma sau rafina conținuturi
- Administrarea AI – să decizi când și de ce să folosești AI
- Dezvoltarea de AI – să știi cum funcționează AI, să explorezi date, modele și să evaluezi impactul asupra societății prin activități aplicate
Citește și:
Inteligența Artificială în noile programe pentru liceu propuse de Ministerul Educației: AI este „imperativ” să fie folosită la Matematică / Chimia, Fizica, Istoria, dar și Religia sau Limbile moderne pot folosi inteligența artificială în procesul de predare-învățare – recomandă Ministerul
Scriitoarea Luminița Corneanu: Ideea de identitate apare de 12 ori în programa de română pentru clasa a IX-a propusă de Minister. Spre comparație, în programa în vigoare apare o singură dată. Îți vine să întrebi „cine v-a lucrat aici”? Ce s-a întâmplat între 2009 și 2025?
„Programa retrogradă” propusă pentru elevii de liceu la Limba română de Ministerul Educației este criticată de consilierul ministrului, Radu Szekely: „Din Raportul QX se alege praful și pulberea…” – spune Szekely, care citează analiza profesorului Liviu Papadima
Nu aruncăm literatura în lada istoriei, spune profesoara Maria Manea despre noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a
Profesorul Ștefan Baghiu, critici dure față de noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă
ULTIMA ORĂ Programa școlară pentru Limba și literatura română, clasa a IX-a – trunchi comun și curriculum de specialitate – publicată în dezbatere de Ministerul Educației și Cercetării
VIDEO Noua programă școlară pentru Istorie, pentru liceu, a fost prezentată de la Ministerul Educației de către președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, unul dintre criticii cei mai vocali ai planurilor-cadru inițiate de Daniel David: Ne-am străduit foarte mult să nu conțină accente naționaliste de exagerare
Ministrul Educației, Daniel David, îi dă replica președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop: Avem șansa să trecem de la un sistem de educație în care se predă mult și prost, la unul în care se predă bine și cu echilibru între centralizare și descentralizare / Să ne gândim în primul rând la copii, fără însă să lăsăm profesorii deoparte
Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop: Noul ministru al Educației Daniel David este un „intelectual curajos crescut în altă școală decât a mea” / „Ei, cei din școala nouă progresistă, judecă trecutul după valorile noastre de astăzi” / „Ceea ce se petrece astăzi sub masca progresismului, neo-marxismului este ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”
Falimentul moral al Academiei Române sub patronajul lui Ioan Aurel Pop: Protejează legionarii condamnați, premiază securiști, omagiază turnători, primește penali ca membri, promovează AUR și protocronismul ceaușist
Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române: Ne invadează neomarxiștii și anulatorii culturii într-o epocă în care lăsăm copiii, poate, să-și aleagă sexul sau genul. Există forțe care doresc un control asupra evoluției lumii / Se contestă și în Europa că ce e aia matematică, chimie, fizică, istorie, geografie? Punem în loc educație sexuală și pentru igienă, educație financiară, pentru protecția mediului, pentru circulația pe drumuri publice
Mihai Peticilă
Daniel Funeriu
Redacția
Raluca Pantazi
Alexa Stănescu
6 comments
ai ul nu are nicio treabă cu educația și cu dezvoltarea ,Ai ul e un tool care face mai repede ce ar trebui făcut încet și cu migală .
e bun la corporații că scriu IT isti cod mai rapid .dar ei s au dezvoltat lent , au gândit și au ajuns să înțeleagă lucruri cu puterea minții , nu de la un click , au învățat să programeze.
nu ai ce face cu ai ul in zona de învățare ci în zona de utilizare hioercompetitiva.
e că și cum ai pune un copil care abea merge direct Intr o cursă de patinaj viteză .
„Impetuoasa” e doar nevoia firmelor tech de a vinde ai guvernelor pentru a face repede profit că altfel le pleacă investitorii. și ministru a făcut o vizită în state de unde a primit directiva sa bage impetuos ai că altfel e bâja.
Pentru mine este interesanta noua propunere. M.am lamurit cu texte gen Platanos…Problemele nu vin de la textele alese ci de la profesorii care nu sunt in stare sa convinga sa manance nici macar o pisica hamesita!
Vrem texte facile, lipsite de continut valoros…Pentru toti cei care criticati actuala programa de bacalaureat la romana ganditi-va la varsta personajelor din textele epice si apoi mai vorbiti…Un profesor de calitate face lucruri deosebite la clasa plecand de la Otilia, Ela, Ana lui Ghita, Ana Baciu etc. Sunt personaje care pot fi conexate putetnic cu actuala generatie, dar daca suntem lemn pe interpretare libera si mergem pe comentarii cu miros de naftalina… Harap Alb e si el o bijuterie!
Lasati noua programa in pace, are calitate pentru cei care sunt capabili sa o observe! Umblati la profesorii care nu sunt in stare sa lege doua vorbe fara sa citeasca de pe foi!
Te contrazic. „Noua” programa este de fapt revenirea la ceea ce am învățat acum peste 30 de ani în clasa a IX-a. Este uluitor că în epoca în care trăim putem face un asemenea salt înapoi în timp. Nu există niciun element de atractivitate pentru elevii care încep liceul și nici pentru profesori mai ales în privința continuturilor și a autorilor recomandați (ex. Ion Codru Drăgușanu!!!). Oricât de modern ai lucra e foarte greu să adaptezi, să conectezi lumea letopisetelor, a Școlii Ardelene cu realitățile contemporane. Foarte multă teorie, istorie, religie și toate vor stinge interesul deja scăzut pentru lectură și pentru comprehensiunea textului. În plus, nu există nicio legătură cu programa de gimnaziu. Iar totul, plus noțiunile de limbă română și de limbă și comunicare – ar fi trebuit corelate cu textele studiate, dar ma întreb ce eficienta poți avea cu Grigore Ureche pe masă – trebuie acoperit în cel mult 3 ore pe săptămână. Nu am idee cum arată programele pentru anii ceilalți de liceu… Așa că, scuze, nu pot lăsa în pace, nu pot ignora acest dezastru…
Programa e scrisă de UNIVERSITARI. Vezi articolul tocmai publicat, decana facultății de litere din UB e de părere că programa pe care a coordonat-o e perfectă!
Tu crezi că profesorii de la clasă au venit cu aberațiile astea? Era o doamnă care apare pe acea listă și care n-a fost contactată niciodată, ministerul a confirmat asta – crezi că e singurul caz, sau doar singurul care a devenit public?
Nu mai acuzați vor profesorii din preuniversitar pentru fumurile din capul universitarilor care conduc și decid tot!
Da, am remarcat că, la facultate, o mare parte dintre profesori nu ridicau ochii din caietul vechi de 30 de ani. Cine formează profesorii pentru învățământul preuniversitar? Cum ii formează? Cum de obțin diploma dacă nu sunt bine pregătiți?
Noua programă e mai veche decât actuala programă și nu cred că îi ajută pe tinerii de azi să se împrietenească cu cititul (de plăcere). Mă refer la partea de literatură. Programa construită tematic era mult mai ofertantă: profesorul își putea alege textele, in funcție de clasă, fără să-i ignore pe autorii canonici, de exemplu. Era interdisciplinară și bine articulată, cu teme de interes pentru ei. Cu „noua” programă școlară facem istoria literaturii române (repet, vechea programă nu ignoră principiul istoric, operele fiind așezate în contextul lor cultural).