Institutul Geologic al României (IGR), care marchează 120 de ani de existență, se confruntă cu o criză financiară severă. Angajații Muzeului Geologic Național și cercetătorii institutului nu și-au mai primit salariile din octombrie 2025, iar o parte dintre ei au demisionat sau și-au suspendat contractele. Conducerea institutului vorbește despre subfinanțare abruptă și întârzieri la plata proiectelor, în timp ce Autoritatea Națională pentru Cercetare susține că nu înregistrează restanțe față de IGR și că salariile trebuie stabilite în funcție de proiectele câștigate.
Potrivit unui reportaj difuzat de TVR Cultural, angajații continuă să vină la serviciu, deși de aproape cinci luni nu și-au mai primit drepturile salariale.
Ramona Bălășcuță, director interimar al Muzeului Geologic Național, a declarat că personalul muzeului și al institutului a primit doar 1.500 de lei, sumă aferentă lunii octombrie.
„Colegii mei și colegii din Institutul Geologic și din Muzeul Geologic Național au primit 1.500 lei, salariul aferent lunii octombrie. (…) Angajații Muzeului Geologic Național au un nivel ridicat de profesionalism și dăruire. Continuăm să ținem ușa deschisă și asta vom face în momentul de față. Avem suspendate două contracte de muncă și o demisie strict pe muzeu”, a spus aceasta.
- Muzeul de Geologie, coordonat de Institutul Geologic al României, are peste 80.000 de exponate și colecții mineralogice relevante pentru cercetare, educație și economie. Institutul gestionează fondul național de date geologice și este singura instituție acreditată să realizeze hărțile resurselor minerale strategice ale României – aur, argint, petrol, gaze, minerale radioactive și minerale critice și rare.
De asemenea, institutul administrează sistemul de teledetecție și transmite date privind perturbările geomagnetice către armată, autorități naționale și centre internaționale, activitate desfășurată continuu din 1943, 24 de ore din 24.
Conducerea invocă subfinanțarea și întârzierile la proiecte
Anca-Margareta Isac, director al Institutului Geologic al României, a declarat că principala cauză a situației este subfinanțarea și lipsa unui fond tampon care să permită plata salariilor până la decontarea proiectelor.
„Noi facem eforturi ca să eliminăm aceste restanțe prin alte tipuri de venituri, deci ne focusăm ca, pe lângă veniturile pe care le primim din partea Guvernului României, să descoperim soluții și alternative. (…) Noi deocamdată ne ridicăm la aproximativ până în 8% din bugetul total, ceea ce e destul de puțin. Principalul motiv a fost subfinanțarea, pe care noi o înțelegem, că sunt conjuncturi în care nu sunt bani, dar a fost mult prea abruptă. Noi trebuie să avem un fond din care să putem să susținem aceste salarii până când ni se plătesc proiectele”, a afirmat Isac.
Reprezentanții institutului solicită ca salarizarea cercetătorilor și muzeografilor să fie asigurată de la bugetul de stat, susținând că finanțarea prin proiecte competitive, din care sunt plătite și salariile, întârzie cu anii, ceea ce duce la plecarea specialiștilor.
Autoritatea pentru Cercetare susține că nu are restanțe față de institut
Autoritatea Națională pentru Cercetare a transmis că a efectuat integral plățile aferente programelor finanțate din bugetul alocat anul trecut pentru competițiile de proiecte și că, în raport cu Institutul Geologic al României, nu înregistrează restanțe, potrivit aceluiași reportaj TVR.
Potrivit instituției, managementul IGR trebuie să își stabilească salariile în funcție de proiectele câștigate. De asemenea, autoritatea subliniază că institutelor naționale de cercetare-dezvoltare nu li se aplică prevederile Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Avertismente anterioare: oprirea transferului de date geomagnetice și închiderea muzeului
Problemele financiare ale institutului au fost semnalate și în iunie 2025. Atunci, Anca Isac declara la TVR Info că angajații nu își primiseră salariile de trei luni și că instituția va notifica ministrul de resort cu privire la intenția de a opri, de la 1 iulie, transferul datelor de câmp geomagnetic către centrele internaționale, activitate realizată neîntrerupt din 1943.
Tot atunci, conducerea anunța posibilitatea închiderii Muzeului Geologic Național din lipsa fondurilor pentru utilități și salarii.
- Institutul Geologic al României avea, potrivit ultimului raport public disponibil (2023), venituri de aproximativ 16,9 milioane de lei și cheltuieli de circa 18,3 milioane de lei, înregistrând o pierdere brută de 1,36 milioane de lei.
În prezent, la aproape opt luni de la primele avertismente publice, situația financiară a institutului s-a agravat, iar angajații continuă să lucreze fără a-și primi integral salariile.
Alexa Stănescu
Redacția
Diana Ghimiși
