Anunț în debutul anului școlar 2022-2023: Costul standard primit de școli pentru bunuri și servicii “nu acoperă, în condițiile în care au crescut utilitățile, nici măcar cheltuielile materiale”, spune ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu – VIDEO

Costul standard primit de școli “nu acoperă (…) nici măcar cheltuielile materiale”, în contextul în care prețurile la energie și alte utilități au crescut considerabil în această perioadă, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la o dezbatere recentă organizată de minister cu Teach For Romania.

“Costul standard pentru cheltuieli materiale, așa se numește el acum, acela în valoare de 485 de lei, are în interiorul lui, teoretic, și o componentă care ar fi trebuit să asigure finanțarea pentru formarea cadrelor didactice și pentru evaluare”, a precizat oficialul. Acest cost, care “a fost atât de mic – 313 lei până anul trecut, 485 lei anul ăsta, la coeficient 1 – nu acoperă, în condițiile în care au crescut utilitățile, toate celelalte, nici măcar cheltuielile materiale, darămite să te mai gândești la formare”, a mai spus Cîmpeanu.

Ministrul a subliniat că “în acest nou proiect al legii am trecut cheltuieli materiale, plus cheltuieli pentru formare, plus cheltuieli pentru evaluare într-o pondere de cel puțin 20% din costul standard pentru cheltuieli salariale”.

Redăm precizările ministrului:

Sorin Cîmpeanu: “(…) Schimbările de proces nu au fost însoțit de nici de schimbări instituționale, arhitectură de sistem, nici de resurse și nici de elemente, mecanisme care să asigure din toată această construcție cu reforma carierei didactice, cu flexibilizarea accesului în cariera didactică, cu formarea continuă a profesorilor, cu finanțarea formării profesorilor. Fac o paranteză. Costul standard pentru cheltuieli materiale, așa se numește el acum, acela în valoare de 485 de lei, are în interiorul lui, teoretic, și o componentă care ar fi trebuit să asigure finanțarea pentru formarea cadrelor didactice și pentru evaluare.

Niciodată, dar niciodată acest cost nu a fost folosit pentru ceea ce el a fost gândit în Legea 1. Pentru simplul motiv că a fost atât de mic – 313 lei până anul trecut, 485 lei anul ăsta, la coeficient 1 – încât el nu acoperă, în condițiile în care au crescut utilitățile, toate celelalte nici măcar cheltuielile materiale, darămite să te mai gândești la formare. De data asta, în acest nou proiect al legii am trecut cheltuieli materiale, plus cheltuieli pentru formare, plus cheltuieli pentru evaluare într-o pondere de cel puțin 20% din costul standard pentru cheltuieli salariale.  

Deci nu încurajăm doar creșterile salariale. 6.386 de lei este acest cost standard acum, 485 lei față de 6.386 înseamnă 1 la 13. 20% înseamnă cel puțin 1 la 5. Având în vedere că ne raportăm la o bază mai mare, pentru că toate creșterile salariale vor duce până la circa 9.000 lei costul standard per elev pentru cheltuieli salariale, 20% în acest cost standard înseamnă 1.800 lei. Din 1.800 lei, și așa, per elev, cu creșterea utilităților, tot vor rămâne resurse la nivelul fiecărei școli pentru partea de formare continuă a profesorilor. Deci toate aceste lucruri se pot face, sunt corect, gândite, dar dacă nu vor exista resursele financiare, vă spun cu tristețe, totul va fi degeaba. De aceea, impactul financiar – și cu asta închei – al proiectului noii legi a învățământului preuniversitar este de 31 de miliarde de lei.

Comparați-l cu bugetul total pentru învățământ preuniversitar și învățământ superior de anul acesta al Ministerului Educației care este de 30 de miliarde de lei. Întâmplător sau nu, doar creșterea este mai mare decât tot ceea ce avem acum ministerul educației și pentru învățământul preuniversitar, și pentru învățământ superior”.

Ce este costul standard per elev

În februarie 2022, guvernul a aprobat majorarea costurilor standard per antepreşcolar/ preşcolar/ elev pentru anul 2022, valoarea coeficientului 1 pentru cheltuielile salariale ajungând la 6.386 lei, iar cel pentru cheltuielile materiale la 485 lei, după cum a anunțat atunci purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. Mai multe detalii aici.

Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:

1. costul pentru cheltuielile cu salariile și
2. costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.

Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță.

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:

1. finanţarea de bază,
2. finanţarea complementară,
3. finanţarea suplimentară.

Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:

• cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
• cheltuieli cu pregătirea profesională;
• cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
• cheltuieli cu bunuri şi servicii;

Amintim că Ministerul Educației primește o creștere de 57 de milioane de lei la rectificarea bugetară, potrivit proiectului de ordonanță de urgență publicat de Ministerul de Finanțe. Suma reprezintă doar 8 procente din ceea ce solicitase ministerul, potrivit informațiilor publicate de Economedia.ro, despre care Edupedu.ro a scris săptămâna trecută. Dacă bugetul Ministerului Educației va crește cu această sumă, raportat la PIB-ul estimat pentru acest an de către CNP, noul buget va reprezenta 2,2%.

Proiectul de rectificare bugetară arată că cea mai mare creștere de la ministerul Educației are loc la universități, nu în dreptul învățământului preuniversitar. Bani în plus pentru salariile cadrelor didactice și personalului din învățământ – doar 200 milioane lei, prin majorarea cheltuielilor de personal. Această sumă nu acoperă o eventuală creștere salarială promisă că va avea loc după rectificarea bugetară pentru profesori, cel mai probabil banii fiind alocați cheltuielilor cu angajările suplimentare făcute prin trecerea creșelor la Ministerul Educației, cu tot cu personalul acestora. – detalii aici

Amintim și că în aceste zile au loc discuții pe o eventuală mărire de salarii pentru profesori. Reprezentanții sindicatelor cu care a discutat EduPedu.ro nu au menționat ca ar fi vreo intenție din partea Ministerului Educației de creștere a costului standard per elev. Potrivit G4Media.ro, în coaliția de guvernare se discută un proiect de ordonanță de urgență, redactat de Ministerul Muncii, privind creșteri salarizare ale cadrelor didactice care “ar fi de 4% și ar mai fi nevoie de încă 8% până când s-ar atinge nivelul integral al salariului prevăzut în legea 153/2017”, declară Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ. – pe larg, aici

VIDEO de la minutul 50:00:

Amintim că cele două proiecte de legi pentru învățământul preuniversitar și superior au fost lansate în dezbatere publică din 13 iulie până în data de 24 august 2022. Acestea pot fi ajustate, în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. Celelalte modificări importante despre sistemul de Educație pot fi citite pe EduPedu.ro la această secțiune.

Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com /  Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.