Peste 900 de profesori și directori de școală propun renunțarea la cel puțin unul dintre programele Școala Altfel și Săptămâna Verde, arată studiul „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)”, publicat pe 31 decembrie de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), fără a fi promovat în vreun fel de Ministerul Educației. Studiul este reprezentativ la nivel național, au participat aproape 7.000 de profesori. Unii profesori spun că ar trebui implementate măsuri cum ar fi gratuitatea intrării la muzee și a transportului pentru activitățile din afara școlii.
- Alte concluzii ale studiului: Ultima săptămână a fiecărui modul este cea mai solicitantă, am primit lucrări în fiecare zi, spun peste jumătate dintre elevii chestionați într-un studiu al Ministerului Educației. Mai mult de două treimi dintre ei preferă modulele
- Metodologie: Culegerea datelor (completarea chestionarelor auto-administrate, completate online) s-a desfășurat în perioada octombrie-noiembrie 2023 și a fost realizată pe un eșantion de unități de învățământ reprezentativ la nivel național, pe o bază de selecţie de 9.264 școli și licee publice și private. metoda anchetei pe bază de chestionar
- Au răspuns chestionarului în total 6.840 de învățători, profesori de gimnaziu, de licee teoretice și pentru învățământ profesional din diferite arii curriculare, cu grade diferite de vechime și nivelul de învățământ și consilieri școlari. Cei mai mulți respondenți au fost profesori de gimnaziu.
„Profesorii au fost rugați ca, în urma experienței personale privind contextul organizării pe intervale de cursuri/ module a anului școlar, să noteze câteva recomandări/ propuneri pentru o bună desfășurare a activităților în școli pe următoarele arii (distinct, în limita a 50 de cuvinte pentru fiecare categorie)”. Cele mai frecvente propuneri sunt legate de renunțarea la unul sau la ambele programe, cel puțin în ultimii doi ani de liceu (peste 13% dintre profesori, reprezentând cel mai ridicat procent dintre cei intervievați). 13% din numărul de profesori intervievați, 6840, înseamnă 890 de profesori.
Motivele sunt legate de lipsa banilor pentru a desfășura acțiuni, dificultăți de gestionare a programelor sau lipsa de relevanță a activităților în raport cu curriculumul.
Unii profesori consideră aceste programe ca fiind benefice, dar sunt de părere că
ar trebui să se implementeze unele măsuri de susținere financiară a acestora sau
asigurarea unor facilități. De exemplu, gratuitatea intrării la muzee și a transportului pentru activitățile din afara școlii.
„Aproximativ unul din zece profesori doresc un program de studiu mai riguros și modalități prin care să se evite fragmentarea anului școlar, întrucât acest lucru afectează negativ achiziția de cunoștințe și ritmul învățării, dar și pregătirea elevilor pentru examene. Câteva dintre aceste modalități de evitare a fragmentării ar fi, în opinia profesorilor respondenți comasarea acestor două programe sau scurtarea lor, ori înlocuirea unui astfel de program cu una dintre vacanțe“.
O altă propunere ar fi ca școala să aibă autonomie în a decide perioada desfășurării acestor programe în funcție de gradul de solicitare al elevilor, de condițiile meteorologice sau de suprapunerea cu perioadele de simulări sau probe de aptitudini pentru admitere în învățământul vocațional.
1,5% dintre profesorii intervievați propun ca programele să fie organizate ssimultan la nivel de județ sau de la nivel central, iar 1,4% recomandă redistribuirea zilelor destinate acestor două programe pe întreg anul școlar.
a. modul în care se structurează anul (numărul, durata intervalelor de cursuri/ vacanțelor, plasarea săptămânilor dedicate programelor naționale Școala Altfel și Săptămâna Verde, modalități de flexibilizare a calendarului de cursuri).
b. monitorizarea progresului elevilor și evaluarea (inclusiv pentru elevii în risc de excluziune)
c. alte propuneri care să răspundă nevoilor de sprijin ale elevilor
d. alte propuneri care să răspundă nevoilor școlii
Răspunsurile colectate au fost codificate în categorii de propuneri și prelucrate sub forma
procentelor care exprimă acoperirea unei categorii în ansamblul răspunsurilor primite”.
Propunerile directorilor referitoare la programele Școala Altfel și Săptămâna Verde
La rândul lor cei 375 de directori de școală intervievați au avut un set special de propuneri ce au vizat expres programele Școala Altfel și Săptămâna Verde.
5,3% dintre profesorii respondenți, adică aproape 20 de directori recomandă renunțarea totală la unul sau la ambele programe.
20% dintre directorii intervievați propun ca programarea/ reprogramarea Școlii Altfel și a Săptămânii Verzi în funcție de alegerea școlii (lăsarea organizării acestora la latitudinea unităților școlare); – așa cum se întâmplă în prezent.
15,3% recomandă propunerea unor modalități prin care se evită fragmentarea anului școlar.
Redistribuirea zilelor destinate acestor două programe pe întreg anul școlar sau
încorporarea în ariile curriculare existente recomandă 3,5% dintre directorii de școală.
2,8 % spun că e nevoie de adoptarea unor măsuri de susținere financiară și de asigurare a unor facilități logistice pentru ca școlile să le poată derula optim.
Programarea uniformă/ centralizată la nivel județean sau național a celor două
programe, recomandă 2,5%.
Ce sunt Școala Altfel și Săptămâna Verde
Ambele programe Școala Altfel și Săptămâna Verde permit școlilor să își aleagă perioada în care se desfășoară (câte 5 zile consecutive) și activitățile.
Școala Altfel este un program introdus în 2016 ca și o completare a învățării. Potrivit metodologiei, „Școala altfel” este un program național al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor preșcolari/elevilor. Cadrele didactice vor proiecta, testa și evalua abordări eficiente pentru dezvoltarea acestor competențe și abilități. Atât cadrele didactice, cât și elevii sunt încurajați să își manifeste creativitatea și să îmbine într-un mod atractiv teoria cu aplicațiile ei din viața de zi cu zi, învățarea cu preocupările individuale într-un context favorabil dezvoltării socio-emoționale.
Potrivit metodologiei programului Școala Altfel, fiecare școală trebuie să analizeze rezultatele și eficiența programului.
Ministerul Educației nu a dat publicității niciun raport de centralizare din 2016 până în prezent a datelor din țară privind modul de desfășurare al programului.
Există însă o analiză realizată de UBB, în 2021, la 5 ani de la introducerea programului. Din document reies punctele tari, dar și cele slabe ale programului. Plusurile ar fi faptul că au participat 90% dintre elevi și toate cadrele didactice, iar raportul mai arată că a fost vorba despre „dezvoltarea spiritului competitiv, atât sportiv, educaţional, spiritului civic şi ecologic al elevilor, descoperirea de către elevi a unor abilităţi/ deprinderi necunoscute de ei”.
Printre punctele slabe: „mijloacele de transport suprasolicitate, transportul în comun foarte aglomerat, probleme cu existenţa unei baze sportive adecvate sau acolo unde a existat a rezultat suprasolicitarea acesteia, lipsa finanțării”.
La recomandări, raportul sugera ca Ministerul să pună la dispoziția școlii fonduri materiale pentru procurarea mijloacelor necesare, elaborarea unor auxiliare didactice care să sprijine cadrele didactice și elevii în organizarea și desfășurarea activităților din programul „Școala Altfel”, asigurarea transportului elevilor de către școală.
La 6 ani de la introducerea unui program cu un alt tip de învățare, a apărut în calendarul școlar și Săptămâna Verde, în acest an școlar, 2022-2023, la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, pusă în practică fără niciun studiu sau comentariu de la fostul ministru Sorin Cîmpeanu.
De remarcat că Guvernul susține financiar numai programul introdus în legea învățământului de către președintele Klaus Iohannis, deși școlile din România au două săptămâni în care profesorii și elevii trebuie să realizeze activități extracurriculare: Săptămâna Școala altfel, introdusă de Legea Miclea-Funeriu în 2011 și Săptămâna Verde, introdusă anul trecut de președintele Klaus Iohannis.
În acest an școlar 2024-2025, programul „Săptămâna verde” a primit 100 de milioane de lei din Fondul pentru mediu, deși suma anunțată inițial de ministrul Mediului, Mircea Fechet, în iulie 2023, era de 100 de milioane de euro. Școlile care au aplicat pentru finanțarea activităților din programul Săptămâna Verde 2024-2025 ar trebui să primească banii începând cu luna octombrie.
Săptămână Verde a fost introdusă de președinție și de Ministerul Educației condus de fosta consilieră a lui Klaus Iohannis, Ligia Deca, fără a prelungi anul școlar cu cel puțin 5 zile, atât cât le-a fost eliminat profesorilor din predarea curriculumului obligatoriu menținut nemodificat. Amintim că România se clasează constant în rândul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală. Anul acesta școlar, România este în top 5 țări din Europa cu cele mai multe zile fără școală: elevii au 8 perioade de vacanță, care înseamnă 120 de zile libere – potrivit raportului european Eurydice.
Într-o analiză cu experți, părinți, profesori și elevi, Edupedu.ro a scris despre școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe. În mai 2023, când am publicat analiza, experții așteptau răspunsurile acestui studiu privind impactul împărțirii anului școlar pe module.
Citește și:
OFICIAL Excursii școlare cu bani de la Fondul de Mediu, în „Săptămâna verde”, din octombrie. Școlile se pot înscrie până în septembrie și primesc cheltuielile pentru cazare, transport, mese și bilete / Care sunt condițiile, ce activități mai pot pune profesorii pe listă și cum arată formularele inițiale și de raportare
OFICIAL Programul „Săptămâna verde” primește 100 de milioane de lei din Fondul pentru mediu, pentru 2024 și 2025, echivalentul a 5 covrigi și jumătate per elev. Inspectoratele școlare și școlile răspund de utilizarea banilor
Premierul Ciolacu anunță că finanțează „Săptămâna verde” cu echivalentul a 5 covrigi și jumătate per elev: „Decidem azi ca programul școlar Săptămâna verde să fie finanțat, așa cum este firesc, din Fondul de Mediu. Alocăm acestui proiect un buget de 100 de milioane de lei”
„Săptămâna verde” low cost. Ministerul Mediului a tăiat aproape 400 de milioane de lei din finanțarea pentru școli, anunțată pentru programul prezidențial. Unui elev i-ar reveni 17 lei pe an, bani de 5 covrigi și jumătate
Ultima săptămână a fiecărui modul este cea mai solicitantă, am primit lucrări în fiecare zi, spun peste jumătate dintre elevii chestionați într-un studiu al Ministerului Educației. Mai mult de două treimi dintre ei preferă modulele / Părinții ar dori întoarcerea la semestre
Primul modul de școală s-a încheiat și nici acum proiectul de finanțare cu 100 de milioane de euro a activităților din Săptămâna verde, anunțat în urmă cu trei luni de ministra Educației Ligia Deca și ministrul Mediului Mircea Fechet, nu este gata
Școlile vor primi bani pentru a susține activitățile din Programul “Săptămâna Verde” / Ministerul Mediului anunță un acord cu Ministerul Educației în valoare de 100 de milioane de euro, dar nu se precizează de când va intra în vigoare
OFICIAL Este interzis ca elevii și profesorii să strângă fonduri pentru activități din „Săptămâna verde”, dar părinții o pot face printr-o asociație cu personalitate juridică / Model de raportare a activităților pentru școli
Redacția
Diana Ghimiși
31 comments
Dar părinții de ce nu sunt întrebați?de ce nu primim și noi un chestionar? în care sa și evaluând activitatea realizata sau nu de cadrul didactic…
Sunt unele scoli unde nici în școală altfel nu se fac ore în alt mod.. tot clasic…fără ieșiri la muzee sau altceva de acest gen…
I don’t care.Si dacă sunt și dacă nu sunt e ok.Ce atâta tam-tam!
Nu este ceva important.
eu propun sa le înlocuim cu o săptămână de practica agricola.Astfel și cei de la oraș ar vedea de unde vine hrana și ar câștiga și ceva bani.Si școlile ar putea câștiga bani astfel.
Și cei de la sat se duc în locul lor la oraș, să se plimbe și ei cu metroul și să vadă autobuze electrice. Schimb de experiență, nene.
Astea 2 sa dispara si scoala sa inceapa si sa se termine clasic 15 sept.-15 iunie. Trimestre, nu module. Tematica impusa cu ecologia in temele de dirigentie si geografie si mediu inconjurator. Si e mai mult decat suficient.
Programe similare cu „Școala Altfel” sau „Săptămâna Verde” există și în alte țări, deși denumirile, structura și obiectivele pot varia în funcție de contextul educațional al fiecărei țări. Aceste inițiative urmăresc să aducă elevilor o experiență educațională alternativă, centrată pe activități extracurriculare, mediu, voluntariat sau dezvoltare personală. Iată câteva exemple:
1. Germania – “Projektwoche” (Săptămâna proiectelor)
Școlile din Germania organizează săptămâni speciale, numite „Projektwoche”, în care elevii lucrează la proiecte interdisciplinare.
Temele pot varia de la artă, sport, tehnologie, până la mediu sau probleme sociale.
În unele cazuri, aceste săptămâni includ excursii, activități culturale sau practică în companii.
2. Franța – „Classes vertes” (Clase verzi)
Elevii francezi participă adesea la programe precum „classes vertes” sau „classes de découverte”, care includ activități educative în aer liber, în natură.
Aceste programe pun accent pe educația ecologică, biodiversitate și explorarea mediului înconjurător.
3. Finlanda – Activități interdisciplinare
În Finlanda, școlile organizează frecvent proiecte interdisciplinare, în care elevii explorează teme care le dezvoltă competențe practice și colaborative.
Acestea sunt integrate în programul școlar, dar adesea includ săptămâni tematice sau activități în afara clasei.
4. Regatul Unit – „Activity Week” sau „Enrichment Week”
Multe școli britanice organizează „Activity Week” sau „Enrichment Week”, perioade în care elevii participă la activități non-academice.
Acestea pot include tabere, voluntariat, proiecte artistice sau vizite la muzee și instituții culturale.
5. Olanda – Săptămâni tematice
Școlile din Olanda organizează frecvent săptămâni dedicate unor subiecte specifice, precum sustenabilitatea, arta sau tehnologia.
Există și activități similare cu „Săptămâna Verde”, menite să sensibilizeze elevii cu privire la problemele de mediu.
6. Statele Unite – „Field Trips” și „Theme Weeks”
În SUA, școlile organizează frecvent „Field Trips” (excursii educative) și „Theme Weeks”, care includ activități extracurriculare sau comunitare.
Un exemplu ar fi „Earth Week”, unde elevii participă la proiecte legate de protejarea mediului.
7. Canada – Săptămâni dedicate
Programele școlare din Canada includ activități extracurriculare precum Săptămâna mediului sau Zilele carierei, în care elevii explorează subiecte practice și comunitare.
8. Japonia – „Gakkou Ensoku” și „Special Activity Days”
Elevii japonezi participă adesea la zile sau săptămâni speciale, cum ar fi excursii școlare (gakkou ensoku) sau activități comunitare menite să le dezvolte simțul responsabilității și al cooperării.
In convluzie , acestea arată că multe sisteme educaționale din lume au inițiative similare, menite să diversifice experiența școlară și să promoveze învățarea în contexte nonformale, scopul lor fiind încurajează colaborarea, comunicarea și respectul reciproc între elevi, le dezvoltă empatia, motivatia și abilitățile de relaționare , etc.
Bla bla bla. De finanțat, le și finanțează, sau rămâne ca la noi, să plătească părinții ce pot, iar restul e pierdere de vreme, că școala n-are niciodată buget pentru așa ceva?
Vrem, dar de unde?
atata timp cat nu ai voie sa faci ceea ce proiectezi esti limitat ba in scoala ba fara bani ba copii pleaca cu parintii in strainatate ba resursele video labirator etc sunt alocate pt alta clasa ba trebuie un anumit numar de insotitori ba elevii nu vin ca au treaba cu familia si aduc scutiri de la parinti te cam apuca veselia plus bomboana de pe coliva segmentarea anului de a devenit totul o vacanta continua o victorieeee totala a noiii gandiriiii
Eu nu pricep unde au loc studiile astea. Niciodată in 25 de ani nu m-a întrebat nimeni oficial intr-un studiu ce doresc. Niciodată. Noi nu suntem 7000.Suntem peste 250 000. Niciodată nu ati cerut opiniile oamenilor.
Voiam si eu sa particip la studiu si sa semnez cu ambele maini pentru desfiintarea ineptiilor de scoala alfel si săptămâna verde. Numai strangatorii de hartii pentru gradatii de merit le vor. Atat. Noi ceilalti stim cat timp pierdem in loc sa ne facem materia. Cat timp pierdem si cu simularile județene si naționale. Basca daca mai prindem si zile libere in timpul săptămânii… Cand ai o ora pe săptămână cum credeti ca e? Sa facem invatamant de calitate cu ilogica ministerului de carton.
Cu directive de la Europa. Ca ai noștri nu mai gândesc demult. Cu politici distructive.
Sunt un părinte care consider că Școala Altfel și Săptămâna Verde trebuie păstrate și făcute la modul serios, nu doar bifate! Din păcate, în majoritatea școlilor de stat asta se întâmplă! Totul ține de implicarea cadrului didactic! Ar trebui mai multe ore in natură, copiii să aplice teoria în practică , ora părintelui, excursii ….Ar trebui gândit un sistem de evaluare a cadrului didactic și în legătură cu aceste activități.
Aceste activități pot fi făcute foarte bine de către părinți. nu putem lăsa toate sarcinile în cârca profesorilor, transformați în entertaineri, care trebuie să distreze 30-34 de copii odată, în timp ce părinții nu se descurcă acasă cu un copil-doi.
Va rog sa țineți cont de faptul ca aceste programe nu au tematica impusa , planificare sau obiective de atins. E doar chiul motivat, profesorii sunt primii.
Perfect de acord, să se desființeze aceste săptămâni. Oricum, in cele mai multe cazuri, nu folosesc . La ce bune? De cele mai multe ori se organizează excursii fără tematici anume, cu opriri de mâncat la aceleași locații alese de organizator, și nu pe criterii de calitate și siguranță, cu cadre didactice însoțitoare care și cara și plozii pe banii părinților, și aici vorbim de sume deloc de neglijat, și la care nu se afișează vreodată factura…
Dacă ar exista un program educativ-cultural nu cred ca s ar opune mulți, dar să mergi la Targul de Crăciun de la Craiova, de dimineața până seara, unde majoritatea timpului se petrece in autocar (9 ore) și să cotizezi 330 lei/copil, fără masă sau alte cheltuieli, e absolut aberant și inutil!!!
Dacă tot vă preocupă educația, poate învățați să puneți toate virgulele!!
Copiii de 13 ani au cate 6 sau 7 ore pe zi. La fiecare dintre aceste ore mai au teme care necesita un timp de cel putin jumatate din timplul de la orele de curs. Deci un copil de 13 ani trebuie să muncească 10 – 11 ore pe zi. Multe materii ar trebui să fie optionale dacă nu eliminate complet, de exemplu: educatie sociala, religie, muzică, desen și cred că mai sunt câteva. Culmea este că mulți dintre profesorii care predau aceste materii in loc să fie mulțumiți ca îi platim pentru nimic, mai sunt și frustrați că nu prea învață copii la materiile lor și ii pedepsesc cu note mici. Normal că toți copii se concentreaza pe materiile de care depinde vitorul lor, matematica, lb. română, lb. străină. De exemplu profesorii de educatie sociala in loc sa se razbune pe copii ar trebui să lupte contra sistemului și să își convingă șefii ca ar trebui ca copilul să poata alege la ce materii va da capacitatea. Bineînțeles in aceasta situatie ar trebui să existe licee la care se intra cu examenul de capacitatea dat la educatie sociala, altele la matematica, etc.
Dacă erau întrebați doar cei din mediul rural, 99% propuneau să se renunțe la ambele. Tuturor ne plac vacanțele, dar ce e mult strică. Nici măcar nu e vacanță, e o bătaie de cap, o joacă fără nimic educativ ca rezultat. Dacă nu ai bani să pleci din sat, cum faci să înveți altfel? Ce obiective nedescoperite pe cont propriu poate descoperi un copil din clasa 0 până în a 12-a în satul lui? Că poate el locuiește în Coțofenii din dos, nu în București. În săptămâna verde punem flori în curtea școlii; că n-or fi ei sătui de activități de genul ăsta…
Era in sfarsit o idee extraordinara in a invata altfel. insa doar 10-20% din profesori sunt capabili sa inteleaga conceptul si ca urmare sa-l organizeze in mod serios. Este modelul prin care poti sa-i confrunti pe copii din cls pregatitoare pana la a lV-a, cu diverse meserii. Sa-i duci la teatru, la Universitatea de teatru, la filarmonica, la un concert matinal etc, etc, etc. Insa profeorilor trebuie sa nu le fie lene si trebuie sa aiba imaginatie. Eu de 3 generatii folosesc Sc. altfel cu succes si copii sebucura de ea. Mai ies din romana, matematica, apoi matematica, dupa care niste matematica. :))). Da, am colegi lenesi. Cei din gimnaziu pot face o sumedenie de excursii sau intalniri cu medici, politisti, armata. Pot promova licee etc, etc, etc. Ce mai, Romania mai are mult de invatat…, altfel.
Să rămâna o singura săptămână în care sa se desfășoare activități de prevenire, de protecție a mediului înconjurător….Ar fi bună revenirea la semestre.
Doar 1000?
Cum ați intrebat? In câte județe?
Prin ce metodă?
PS
Pt cei care se vaită de zile libere…
Profesorii chiar nu vor săptămâna verde.
Vor sa predea, să evalueze, să îi învețe
Adevarul:f putini isi asuma iesirea din scoala cu o trupa de elevi plini de energie,dornici de nou…
pentru saptamana altfel :idem…
Sustin pastrarea acestor saptamani,se pot face foarte atractive,dar implicare adevarata,in scoli…
Ar fi foarte bine sa se renunte.
Dar ar fi foarte util sa se permita o zi/doua zile in timpul saptamanii excursii tematice mai ales la clasele mici.Copiii invata din ceea ce vad,educatia non formala e utila!
Acum nu sunt permise iesirile in timpul programului scolar,total gresit!
Dar avem 4-5 ore de romana care duc clar la analfabetism functional!
Cine a venit cu aceasta aberație monumentale in învățământ, a fost cel mai incult și penibil ministru…Sunt doar 2 săptămâni de pierdere de timp prețios și un an scolar prelungit aiurea…Copiii nu sunt interesați absolut deloc, profesorii la fel…Anul scolar trebuie sa se termine la începutul lunii iunie, și să înceapă întotdeauna la 15 septembrie că întotdeauna…nu la o dată când are chef ministerul…E cea mai proasta alegere din cate s au făcut…Elevii de la sfârșitul lui mai sunt obosiți, apatici și fără chef de nimic… Trebuie scoase definitiv din învățământ aceste 2 săptămâni penibile… după părerea mea și clasa pregătitoare este o porcărie fara margini…Copiii încă mici , care își doresc încă să se joace, să mănânce și să doarmă sunt obligați prematur de sistem sa stea 4 ore în bănci…când ei trebuiau să rămână în continuare la grădiniță în grupa mare unde puteau face aceleași activități că și la școală…dar, cu pauze de joaca in aer liber, de somn, etc.Este o corvoada pentru ei școală de la o vârstă așa frageda, plus că majoritatea nu face fata cerințelor…Un învățământ românesc plin de lacune, de alegeri neinspirate și de legi penibile…apoi, ne întrebăm de ce abandon, de ce neperformante, etc.Ne am saturat de acest sistem găunos, de salarii mizerabile și stres enorm la clasa!👎👎👎👎👎👎
Se poate păstra Școală Altfel iar doua din cele cinci zile pot fi cu tematica ecologista, saptamana fiind plasata fie înainte de Vacanta de Paște , sau sa fie ultima săptămână din anul scolar, când vremea permite drumeții, activități de ecologizare în teritoriu, vizite la obiective din alte zone
Nu, Doamne ferește, Maica Precista. Sa renunțăm la 2 săptămâni de vacanta???
Ce reprezinta Scoala Altfel sau Saptamana Verde ? In general, timp irosit pe banii parintilor…
eficiența nu și-o dovedesc decât după ce sunt făcute bine, mai bine zis făcute.
La copiii noștri a venit o mamă, a vorbit despre ochi și ochelari, a venit un bunic ce a vorbit despre sistemul nervos; părinții copiilor cu ces trebuie să fie invitați periodic în clasă, să vadă și puradeii că sunt și acestia tot oameni, ca părinții lor.
N-aveti imaginație pentru a face zile întregi gratis, de dezbateri și a aduce in joc cooperarea cu profesiile părinților, din care ar putea învăța despre viață. Nu părinte la discuții in clasa copilului său, în alta! Cu bun planning se poate. Gata, renunțare și la gară, simplu și comod. Și un simbolic abonament anual la muzee (cu sprijin guvernamental), cu prof. și 3 voluntari studenți buni in observare? Greu de tot cu mârțoaga la deal! Inerția de a sta la coada Europei. Străzile Europei sunt pline de copii înșirați spre toate teatrele și muzeele posibile din zona lor, măcar nu trec prin apă ca gâștele trăind într-o localitate în care își văd târgul satulul, magazinul și atât. Mai vă mirați că fug in ecrane!
Ar fi o idee excelenta sa se renunțe COMPLET. Motive:
1. Ruralul, adică în jur de 40 % dintre copiii acestei țări, nu au banii necesari, iar daca-i au , e un efort foarte mare din partea familiei.
2. Pentru multi, e doar un motiv de chiul, greu de pedepsit.
3. De multe ori presupun un efort mult mai mare din partea profesorului, in sensul răspunderii extraordinar de mari, se pot și se întâmplă multe accidente, pt. profesor e un stress.
4. Fragmentează foarte mult anul școlar.
5. Tipurile de activități se repeta, tematicile sunt aceleași. In clasa a 7 – a pt. gimnaziu sau in a 11 – a pt. liceu e foarte greu sa tot repeti aceleași activități.
6. Hotarati-va, vreți școală calitativ mai buna sau pierdere de timp?
7. Profesorul nu e un entertainer.
8. Birocrație: tabele, tabelase, aprobări, telefoane închirieri auto, cazare, vizitare etc., etc.
9. Faptul că după câțiva ani, profesorii, foarte mulți, au realizat că e o mare pierdere de timp, spune cam totul.
10. de-aia!!! vrei sa te îmbogățești spiritual, fa-o pe cont propriu, cu familia! terminați cu woke-ismele, profesorul bun la toate!
Lasă că nu se realizează mare lucru în educatie cu aceste săptămâni. Poate la copii mici, unde zici mata.
Doamne ajută!
Ff bine, sa se renunțe la ambele. Se pierde prea mult din perioada de cursuri cu atâtea activități, zile libere.
bună ziua. consider absolut necesara renunțarea la una dintre aceste săptămâni, măcar. cu atât mai mult cu cât activitățile ce se pot realiza sunt toate alternative la orele de curs, se potrivesc f bine oricăreia dintre cele doua teme. anul școlar este extrem de fragmentat de vacante, ” punti”, zile libere, programe și în plus doua săptămâni care nu își dovedesc pe deplin eficienta.