Pentru mulți părinți, o școală bună înseamnă profesori buni, rezultate bune și un drum cât mai scurt de acasă până în clasă. Pentru arhitecți, însă, o școală începe cu mult înainte de toate acestea. Cum ar trebui să arate o școală construită astăzi, când metodele de predare se schimbă, apar tehnologii noi, iar elevii și profesorii au nevoi diferite față de cele pentru care au fost proiectate majoritatea școlilor din România?
Aceasta este una dintre întrebările de la care au pornit arhitecții și inginerii care lucrează la două școli aflate în construcție în București. Potrivit acestora, provocarea cea mai importantă este crearea unui mediu care să susțină procesul educațional și dezvoltarea unei comunități.
Două noi școli sunt în construcție în dezvoltările One Academy Club și One Lake District din București. Arhitecții și inginerii implicați în proiecte spun, într-un interviu pentru Edupedu.ro, că rolul unei școli s-a schimbat radical față de acum câteva decenii. Nu mai este suficient ca o clădire să găzduiască procesul educațional. Ea trebuie să îl stimuleze.
- Școala din cadrul One Academy Club este realizată în colaborare de birourile KXL și X Architecture & Engineering (XAE), care au conceput împreună clădirea și integrarea acesteia în ansamblul rezidențial. Cea de-a doua școală, aflată în dezvoltarea One Lake District, este proiectată exclusiv de X Architecture & Engineering (XAE).
Mariana Turcu este CEO al X Architecture & Engineering (XAE), birou multidisciplinar din București fondat în 2014, cu proiecte de arhitectură și inginerie de scară urbană. Din 2022 conduce XAE, după ce anterior a coordonat echipa de proiectare de fațade a companiei, ca Executive Technical Principal – Façade Unit Head. Este inginer de formație, absolventă a Universității Tehnice de Construcții București, cu experiență în proiectare și construcții.
„Deja nu mai proiectezi clădiri, ci încerci să formezi niște ecosisteme educaționale pentru copiii respectivi. Trebuie să înțelegi, practic, modul în care colaborează elevii, profesorii, care este puțin diferit față de școlile clasice. Ei au nevoie de mai multe interacțiuni acum și au nevoie de o flexibilitate a spațiilor care trebuie să răspundă atât unor metode de predare aflate într-o continuă transformare cât și să poată fi adaptate la nevoile generațiilor viitoare”, spune Mariana Turcu.
În ultimii ani, discuțiile despre școală s-au concentrat mai ales pe curriculum, pe rezultate și pe tehnologie. Mult mai puțin s-a vorbit despre spațiul în care are loc educația și despre felul în care acesta poate influența performanța, starea de bine și colaborarea dintre elevi și profesori.
Pentru echipa care proiectează noua școală, clădirea trebuie gândită nu doar pentru nevoile prezentului, ci și pentru cele care vor apărea în următoarele decenii.
„O școală construită astăzi trebuie să răspundă atât cerințelor educaționale actuale, cât și celor care vor apărea peste 15 sau 20 de ani. Ritmul schimbărilor din educație este accelerat, iar arhitectura trebuie să anticipeze acest lucru prin spații flexibile, ușor reconfigurabile și capabile să integreze noi funcțiuni, tehnologii și modele de învățare fără intervenții majore asupra clădirii”, explică Mariana Turcu.
Andrei Nistor este arhitect și fondator al KXL Studio, birou de arhitectură și design interior care oferă servicii integrate de proiectare, urbanism și inginerie. KXL Studio a fost recunoscut internațional pentru proiecte rezidențiale premium, inclusiv prin premii Luxury Lifestyle Awards pentru arhitectură de apartamente în România. Are o experiență internațională și națională valoroasă în domeniul clădirilor cu funcțiune educațională. Este absolvent al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.
Școala aflată în construcție va include atât grădiniță, cât și ciclurile școlare următoare – primar și gimnazial – iar una dintre priorități a fost flexibilitatea spațiilor. Arhitecții spun că multe dintre funcțiuni au fost gândite astfel încât să poată fi folosite în mai multe moduri și de categorii diferite de utilizatori.
„În primul rând plecăm de la numărul de copii estimat, atât pentru școală cât și pentru grădiniță, care evident au nevoie de niște spații foarte bine definite. Normativul pentru școli este un normativ chiar bine făcut. Am încercat să combinăm construcția și spațiul foarte eficient, iar restul de spații am încercat să le facem cât se poate de polivalente. De exemplu, sala de sport are acces din exterior, deci poate fi folosită separat. Am găsit un spațiu, o sală de reuniuni care poate să deservească grădinița. Ne-am orientat către flexibilitate”, explică Andrei Nistor, director general KXL.
Pentru arhitect, rolul unei școli depășește cu mult activitatea din sala de clasă.
„O școală, în afară de sala de clasă, trebuie să aibă un rol social, de a pune copiii împreună, de a pune oamenii din cartier să facă activități împreună. Este cel mai important lucru, din punctul meu de vedere, mai ales pentru România. Dacă vă uitați în sport o să vedeți că suntem foarte buni individual, mai slabi în echipe. Asta înseamnă că există o deficiență încă din zona de educație. Nu am făcut o analiză aici, este doar o observație”, spune acesta.
Arhitecții susțin că o școală nu poate fi proiectată fără a lua în calcul ceea ce se întâmplă în jurul ei. Modul în care elevii ajung dimineața la cursuri, siguranța accesului, relația cu traficul și integrarea în comunitate sunt elemente care influențează direct experiența de zi cu zi.
„Nu prea mai poți să tratezi doar clădirea și atât. Trebuie să te gândești și la ecosistemul din jurul clădirii respective. De la accesibilitate și mobilitate până la siguranța traseelor pietonale, zonele de preluare a copiilor, spațiile exterioare și relația cu vecinătatea, fiecare element contribuie la experiența zilnică a elevilor. Normativul actual este destul de bine pus la punct, partea aceasta de lăsare a copilului, ridicare a copilului, felul în care intră pe poartă, dacă există paznic sau nu există paznic, este destul de bine reglementată. Ce cred că e important e ca o școală performantă să înceapă încă din momentul în care copilul ajunge în apropierea ei”, spune Mariana Turcu.
Deși multe dintre discuțiile despre școlile viitorului se concentrează pe tehnologie, specialiștii spun că elementele fundamentale rămân surprinzător de simple.
„La urma urmei, deși sunt multe tehnologii și inovații, elementele fundamentale ajung să rămână surprinzător de simple. Vorbim în școala propriu-zisă despre lumina naturală, aerul proaspăt, confortul acustic, controlul temperaturii și sentimentul de siguranță – toate influențează direct capacitatea de concentrare, starea de bine și performanța elevilor. Toate
reprezintă infrastructura invizibilă a procesului educațional”, afirmă Mariana Turcu.
În opinia sa, aceste elemente pot influența direct felul în care învață un copil. „Numeroase studii arată că mediul fizic influențează semnificativ procesul de învățare. Proporțiile spațiilor, flexibilitatea mobilierului, calitatea luminii, culorile și relația dintre zonele individuale și cele colaborative contribuie la modul în care elevii interacționează, se concentrează și își dezvoltă potențialul. Rolul arhitecturii este să elimine barierele și să creeze condițiile optime pentru dezvoltare, să creeze un spațiu care să nu îl inhibe pe elev, să nu îl țină într-o băncuță mult prea mică sau într-un spațiu neventilat, pentru că elevul are nevoie toate aceste elemente pentru a se dezvolta, pentru ca educația oferită în acea școală să-și atingă scopul.”
O școală gândită și pentru profesori
Dar poate cea mai interesantă observație din timpul discuției nu a fost despre elevi, ci despre profesori.
În majoritatea școlilor construite în ultimele decenii, atenția s-a concentrat aproape exclusiv asupra sălilor de clasă și a spațiilor pentru elevi. Profesorii au rămas, de multe ori, cu o cancelarie comună și foarte puține locuri în care să poată lucra, pregăti lecții sau pur și simplu să se retragă dacă au o „fereastră” între două ore.
Andrei Nistor spune că școlile moderne trebuie să înceapă să răspundă și nevoilor celor care predau. „Legat de spații care reduc stresul, să știți că este foarte important ca personalul didactic să aibă zone de refugiu, adică zone de liniște. Dacă vă duceți într-o școală primară și stați în zumzetul acela permanent, care este frumos pentru că sunt copiii, simți că ești într-o școală, însă dacă stai în permanență acolo este epuizant și este nevoie și de liniște din când în când,” spune arhitectul.
El consideră că astfel de spații sunt esențiale pentru sănătatea profesională a profesorilor: „trebuie gândite spații în care profesorii să poată să stea efectiv feriți de acest zumzet permanent.”
Ideea apare tot mai des în literatura internațională de specialitate, unde calitatea spațiilor destinate profesorilor este asociată cu starea de bine, reducerea epuizării profesionale și chiar cu retenția personalului didactic. Dacă elevii au nevoie de spații care să îi stimuleze și să îi ajute să învețe, profesorii au nevoie de locuri în care să se poată concentra, colabora și în care să-și poată recupera energia necesară pentru activitatea de la clasă.
O altă preocupare a echipei de proiectare este capacitatea școlii de a se adapta unor forme de învățare care poate nici nu există încă.
„Trebuie lăsate una-două săli în care să se poată amenaja laboratoare sau ateliere care încă nu sunt inventate. Am văzut în școlile din afară laboratoare STEM, am văzut laboratoare de robotică, am văzut o grămadă de alte lucruri. Trebuie lăsate și aceste tipuri de spații care urmează să fie folosite”, spune Andrei Nistor.
Experiențele internaționale l-au convins că educația va deveni tot mai practică și mai conectată la experiențe directe.
„Există micro-sere, locuri speciale în care elevii să vadă concret ce se întâmplă cu o plantă care crește, cum o plantează, care sunt stadiile creșterii și dezvoltării plantei. Deci locuri speciale pentru partea de practică și descoperire.”
În viziunea celor doi specialiști, o școală modernă trebuie să fie mai mult decât un loc în care se țin ore. Ea trebuie să ofere condiții pentru învățare, pentru colaborare, pentru explorare și pentru comunitate.
„Dacă în trecut obiectivul principal era să construim spații care să găzduiască activitatea didactică, astăzi proiectăm medii care susțin activ procesul educațional. O școală performantă facilitează interacțiunea dintre elevi și profesori, încurajează învățarea colaborativă și oferă contexte diverse pentru studiu, explorare și socializare. Clădirea devine astfel un partener al actului educațional, nu doar un suport fizic pentru acesta”, spune Mariana Turcu.
Iar proximitatea școlii, adaugă ea, are un impact important asupra calității vieții unei familii.
„Accesul ușor la o școală reduce timpul petrecut în trafic, încurajează mersul sănătos pe jos și cu timpul contribuie la dezvoltarea unei comunități locale mai conectate. Din acest motiv, în multe orașe, acolo unde avem o infrastructură educațională de calitate avem și o atractivitate mai mare și o valoarea mai bună pentru zonele rezidențiale,” mai spune reprezentanta XAE.
Școala și Grădinița One Academy Club (Lacul Tei / Fabrica de Glucoză)
• Investiție: aproximativ 12 milioane de euro
• Capacitate: aproximativ 714 elevi
• Niveluri: grădiniță, primar, gimnazial
• Suprafață:
– clădire școală: ~7.695 mp
– grădiniță: ~2.491 mp
– sală de sport: ~1.271 mp
• Curriculum: românesc
• Facilități:
– săli de clasă moderne, cu lumină naturală amplă
– ventilație cu aport de aer proaspăt și climatizare
– laboratoare și spații educaționale dedicate
– bibliotecă, cantină, after-school
– sală de sport și terenuri exterioare
– cabinete medicale
• Acces: deschis întregii comunități, cu prioritate pentru elevii din proximitate
• Componentă socială: colaborare cu Fundația Sfânta Tecla pentru proiecte educaționale și comunitare
Școala One Lake District (Lacul Plumbuita)
Investiție: aproximativ 7 milioane de euro
• Capacitate: aproximativ 330 elevi
• Niveluri: creșă, primar, gimnazial
• Curriculum: românesc
• Facilități:
– săli de clasă moderne și spații educaționale adaptate vârstei
– ventilație și climatizare
– terenuri de sport și spații exterioare
– cabinete medicale și spații administrative
• Acces: deschis întregii comunități, cu prioritate pentru elevii din proximitate
• Infrastructură conexă de aprox. 2 mil euro
– drum de acces semaforizat cu 5 benzi
– două căi suplimentare de acces din zona Gherghiței
– promenadă publică pe malul lacului (min. 6 m lățime, zone de relaxare și spații verzi)
