Blestemul din spatele educației: Școala începe pe fondul celui mai mare conflict din coaliție. Cum s-au certat în public Cîțu și Cîmpeanu cu Voiculescu

4.462 de vizualizări
Raluca Pantazi / Foto: Arhiva personală

Blestemul școlii românești – scandalul politic – se-mplinește înainte de cea mai importantă zi din ultimele 3 luni: reînceperea cursurilor în format fizic. Cel mai mare conflict din coaliția de la guvernare a izbucnit în weekendul dinaintea primei zile de școală. După o pauză de 12 săptămâni în care copiii nu și-au mai văzut colegii și profesorii, iar predarea a fost exclusiv online la școlile de stat, după o sincopă fără precedent în contextul european și care a alimentat o frică de îmbolnăvire ajunsă aproape la paroxism, cei 200.000 de profesori, alături de 3 milioane de elevi și de familiile acestora au aflat că cea mai mare problemă a momentului sunt niște formulare, pe care miniștrii n-au putut să le pregătească fără cusur nici măcar în lunile de când au închis toate școlile de stat din România.

Decența la care ar fi îndemnat momentul de luni, cu o încărcătură simbolică și emoțională extraordinară, nu și-a găsit ecoul la premierul Florin Cîțu, decis să se răcorească acum de loviturile primite de la ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, singurul ministru care a criticat decizia cabinetului său de a deschide școala dar a fost apoi de acord cu ea, după cum a anunțat Klaus Iohannis.

Paradoxal, chiar miniștrii cu cele mai importante atribuții în gestionarea deschiderii școlii au găsit weekend-ul dinaintea marelui eveniment ca cel mai bun moment pentru o trosneală politică.

Premierul liberal Florin Cîțu i-a anulat sâmbătă, în cadrul unei declarații virulente, o decizie propriului său ministru al Sănătății. O decizie care afectează familiile a milioane de elevi pe care luni i-au chemat la școală și care au privit meciul politic fără să înțeleagă nimic, pe fond: nu e în interesul sănătății copiilor și-al familiilor ca elevii să fie testați la școală, cât mai rapid cu putință, dacă au semne de posibilă infecție COVID-19 în timp ce sunt la cursuri?

Nu, aflăm de la premierul liberal, care i-a retezat-o scurt ministrului USR-Plus al Sănătății: „Nu trebuie să vină lumea cu formularul completat la școală. Ar trebui să citim comunicatul Ministerului Educației în acest sens, a spus sâmbătă Florin Cîțu.Cineva s-a grăbit sa pună acel document [consimțământul părinților pentru testarea copiilor la școală – N.Red.]în spațiul public, a continuat Cîțu.

Recomandăm părinților să aducă din prima zi de școală formularul de consimțământ tipărit și semnat, pentru ca elevii să poată fi testați imediat atunci când este nevoie”, anunțase Ministerul Sănătății vineri, cu o zi înainte să fie contrazis de premier. Tot vineri, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Educație alături de ministrul Sorin Cîmpeanu, ministrul Vlad Voiculescu a declarat că părinții vor găsi formularele de consimțământ “pe site-ul ministerului. Recomandarea este să le completeze cât mai repede“. “Este recomandarea noastră ca toți părinții să-și dea acordul pentru testare. E o măsură pentru siguranța tuturor“, a anunțat vineri Vlad Voiculescu, iar în cursul serii a publicat pe site-ul Ministerului Sănătății formularul de consimțământ.

Despre ce este vorba, pe fond?

Statul român a cumpărat teste rapide antigen pe care oficialii au anunțat că le vor distribui în școli, așa cum au făcut și alte țări europene, pentru ca atunci când un elev are simptome de COVID-19 la școală sau a intrat în contact cu un coleg confirmat să poată fi testat rapid de personalul medical din unitatea de învățământ. Scopul: de a-i extrage imediat din școală pe cei infectați și de a preveni răspândirea infecției în clase, în familie și în comunitate. Pentru ca testele să poată fi folosite oricând este nevoie, ministrul Voiculescu le-a transmis părinților să descarce de pe site-ul Ministerului Sănătății formularul prin care își exprimă acordul ca copilul să fie testat la școală când prezintă simptome sugestive infecției COVID-19 și să trimită documentul completat și semnat chiar din prima zi de cursuri.

De la acest moment, a început o adevărată isterie: anunțat cu doar 3 zile înainte de începerea școlii, documentul a produs confuzii în rândul unei părți a părinților și nemulțumire din partea juriștilor din școli și guvern: formularul nu are un câmp în care părinții să-și poată exprima refuzul explicit. Școala are nevoie să consemneze și refuzul lor, pentru a putea face dovada lipsei de intervenție prin testare atunci când un elev are simptome de COVID-19 sau a intrat în contact cu un coleg infectat.

De remarcat și flic-flac-ul făcut de ministrul Educației, care în aceeași zi a fost și cu, și împotriva ministrului Sănătății. După ce vineri a susținut o conferință de presă chiar alături de Vlad Voiculescu și nu a avut nicio reacție când acesta a declarat: „Este recomandarea noastră ca toți părinții să-și dea acordul pentru testare”, sâmbătă la prânz Cîmpeanu a anunțat, pe contrasens față de atacul dur lansat cu doar o oră înainte de premierul Cîțu, că „Ministerul Educației va sprijini Ministerul Sănătății pentru transmiterea recomandării de a colecta (benevol/non-obligatoriu) formularele de consimțământ informat pentru testare în cazul apariției unor situații speciale”.

Tot sâmbătă, 6 februarie 2021, în cursul serii, ministrul Educației a preluat în discurs cuvintele șefului său de la Guvern și a declarat la Realitatea TV că formularul de consimțământ pentru testarea antigen a copiilor cu simptome va fi modificat. “Cineva s-a grăbit, într-adevăr, din păcate. Acest formular va fi schimbat, vor fi adăugate informații ca să fie adus în conformitate cu legislația în domeniu (…) Probabil că din dorința de a face bine, în spiritul prevenției, s-au strecurat și astfel de erori care sunt generate doar de grabă, nu de rea intenție”, a declarat Cîmpeanu, care a semnat alături de Voiculescu ordinul comun care vorbește și despre testarea antigen rapidă în școlile din subordinea sa.

Acel formular în școală trebuie primit de cadre didactice, de diriginte, de învățător. Cadrele didactice din școlile din România nu pot face astfel de operațiuni fără ca Ministerul Educaţiei, prin inspectoratele școlare către școli, să decidă acest lucru. Iar Ministerul Educației nu a făcut niciun anunț, ieri [ieri – vineri, 5 februarie – N.Red.]. Ministerul Educației a venit astăzi [sâmbătă, 6 februarie – N.Red.] cu un comunicat care face de fapt o traducere a precizărilor din ordinul de ministru comun educaţie-sănătate“, a continuat ministrul Cîmpeanu.

Însă oficialul nu a explicat de ce nu a sesizat această problemă nici atunci când a semnat ordinul comun cu ministrul Sănătății, ordin care face referire la existența formularelor de consimțământ pentru testarea antigen în școală, nici la conferința de presă susținută vineri alături de Voiculescu și nici în comunicatul de presă de sâmbătă în care, dimpotrivă, anunță că „Ministerul Educației va sprijini Ministerul Sănătății pentru transmiterea recomandării de a colecta (benevol/non-obligatoriu) formularele de consimțământ informat pentru testare în cazul apariției unor situații speciale”. 

Când interesul părinților, al copiilor și al profesorilor de a afla concret cum vor face de luni școală este enorm, când teama acelorași atinge cote alarmante, Executivul este interesat în primul rând de meciul politic din curtea sa și doar colateral de problema educației. Putea fi soluționat altfel conflictul documentului greșit? Fără îndoială, el putea fi discutat în coaliție și modificat formularul pentru cei peste 5 milioane de părinți.

Dar ce vedem constant, din 11 martie 2020 de când guvernul Orban și președintele Klaus Iohannis au închis pentru prima dată școlile în criză pandemică, este că politicul primează. Nu educația, nu copiii, nu părinții, nu sănătatea și nu evoluția statului. Să ne amintim că primele discuții despre școală și pandemie au fost, de fapt, despre alegerile anticipate „puse în pericol” în februarie și apoi anulate de pandemie.

Școlile nu au mai fost deschise niciodată, până în septembrie 2020, cu excepția claselor terminale care au fost primite doar 2 săptămâni în iunie pentru pregătire și apoi pentru examene.

În timpul verii, Cotroceniul a patronat un grup de lucru interministerial condus de Raluca Turcan, astăzi ministru al Muncii în Guvernul Cîțu, care a avut scopul declarat de a pregăti deschiderea și desfășurarea școlii în anul 2021-2022. Ce a constatat o țară întreagă, la finalul verii, este că grupul interministerial a pregătit de fapt o singură zi: 14 septembrie, deschiderea școlilor din punct de vedere administrativ.

Componenta educațională a rămas în mare parte o improvizație anunțată de pe o săptămână pe alta: tezele au fost anulate chiar în timpul anului școlar, cu puțin timp înainte de momentul în care trebuia susținute; profesorii nu au aflat de la Minister nicio soluție pentru evaluarea online securizată sau standardizată a elevilor; mult anunțata adaptare a programei școlare la predarea online nu a avut loc niciodată, iar programele remediale esențiale pentru recuperarea materiei pierdute au fost inexistente în primul semestru din acest an școlar și abia acum a fost adoptată modalitatea de plată, încă neaplicabilă din cauza lipsei normelor metodologice și în vigoare doar pentru elevii până în clasa a VIII-a.

Numărul elevilor la clasă nu a fost micșorat nici măcar acum, în contextul pandemiei globale, deși a fost promis toată vara. Nici after-school-urile generalizate anunțate chiar de fostul vicepremier Raluca Turcan la preluarea mandatului în Guvernul Orban nu există nici astăzi, când Turcan este ministru în Guvernul Cîțu, deși aici s-ar fi putut realiza educație remedială tot timpul verii sau măcar din prima zi de școală din septembrie 2020. Predarea online nu a putut impulsiona nici măcar construirea Bibliotecii Școlare Virtuale, prevăzută de lege din 2011 și unde elevii ar fi putut găsi în online și altceva în afara conținutului de care se plânge orice părinte: ore model filmate de profesori, pe diferite niveluri de înțelegere, precum și material educațional multimedia.

Orizontul celor două rânduri de alegeri din septembrie și decembrie 2020 a paralizat orice modificare: ca să nu deranjeze normele și interesele din învățământ, guvernele liberale nu doar că nu au livrat ceea ce au promis, dar nici ce este obligatoriu să facă; programele școlare pentru liceu pe care trebuie să le modifice și să le aplice de anul viitor nu există nici astăzi în formă finală.

În septembrie 2020, anul școlar a debutat în plină campanie electorală, în contextul în care România avea deschise toate activitățile.

La doar o lună după alegerile locale din 27 septembrie 2020, președintele Klaus Iohannis avea să anunțe intempestiv închiderea din 9 noiembrie a tuturor școlilor și grădinițelor de stat din România. În total dezacord cu majoritatea statelor europene care au ținut deschise școlile, România s-a închis educațional de pe 9 noiembrie 2020 și până astăzi, 7 februarie 2021, dar a lăsat celelalte sectoare deschise. Magazine neesențiale, mall-uri, frizerii, mobilitate fără mari limite – toate au rămas aproape ca în vremurile normale, încă din primele zile de închidere a școlilor. Între timp s-au deschis și restaurantele în Capitală și în cele mai multe orașe.

Culmea, deși una dintre cele mai sărace țări europene, cu o prăpastie între rural și urban consemnată de toate evaluările din ultimii ani, România a decis să mențină deschise în acest an școlar numai after school-urile. Decizie care a dus, în cea mai mare parte, la posibilitatea de educare în continuare doar a copiilor din familii cu venituri care le permit să plătească un after school, o grădiniță sau o școală privată. Familiile sărace, vulnerabile nu au primit nicio soluție din partea guvernelor liberale care s-au succedat în această pandemie. Ce a făcut, de exemplu, Marea Britanie în aceeași situație? A menținut școli publice deschise exact pentru familiile aflate în situații fără ieșire, pentru familiile de medici și profesori.

O altă problemă care astăzi nici măcar nu este discutată în Capitală este mobilitatea. Vedem o de la Iași o soluție: primarul Mihai Chirica a anunțat că a decis împreună cu profesorii ca jumătate din capacitatea de transport public să fie dedicată elevilor timp de o oră, între 7 și 8 dimineața (sursa și detalii).

În București, unde este cunoscută problema aglomerărilor din stații, din mijloacele de transport în comun și din fața școlilor, dezbaterea Cum evităm aglomerația spre/dinspre școală și ce rute de transport le oferim elevilor nici măcar nu există. Primarul Nicușor Dan nu a anunțat până astăzi nici măcar o consultare a Inspectoratului Școlar sau a primarilor de sector pe această temă, deși așteptarea populației era ca apropierea de oamenii școlii și de elevi să fie mult mai mare din partea singurului primar din istoria Capitalei care este matematician cu 2 medalii de aur „pur” la Olimpiada Internațională de Matematică.

De unde a pornit conflictul Cîțu-Voiculescu

Tensiunile din coaliție au început în primele zile ale anului și au devenit evidente în ultima săptămână, perioadă în care în special un ministru USR PLUS a intrat în coliziune cu numeroși demnitari PNL.

Ministrul Sănătății a avut la începutul lunii ianuarie 2021 un conflict cu primarul Emil Boc, pe tema centrelor de vaccinare și a finanțării acestora. Imediat presa a pus dezacordul în contextul contrelor la nivel de partide USR-PLUS – PNL.

Apoi, Voiculescu a anunțat, imediat după ce președintele Klaus Iohannis dădea ca dată de începere a școlilor 8 februarie, că decizia se poate revoca dacă numărul cazurilor de la ATI sau din spitale va crește. A dat și o cifră – peste 1.500 de internări la ATI.

După ce a lăsat de înțeles de mai multe ori că raportarea cazurilor pe sistemul actual, implementat de Guvernul Orban, deci de PNL, este nerelevant, Voiculescu a anunțat că trebuie schimbată. Ministerul Sănătății a trecut apoi la o raportare paralelă a cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2, diferită față de cea a Grupului de Comunicare Strategică. Pe site-ul ms.ro, al Ministerului Sănătății, de o săptămână comunicatele zilnice de la GCS, care erau automat publicate, nu se mai regăsesc. În schimb, apare o statistică zilnică pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătății, cu o grafică diferită. Asta în timp ce guvernul continuă să publice pe site-ul oficial statisticile GCS.

Ar fi de remarcat și momentul în care Vlad Voiculescu a fost întrebat, în preziua deciziei de la Cotroceni, pe 1 februarie, dacă școlile ar trebui sau nu să se redeschidă. „O să evit să mă pronunț. Întrebați-mă altceva, vă rog”, a răspuns Vlad Voiculescu, după cum a relatat G4Media.ro.

În același timp, ministrul Educației s-a pronunțat public în repetate rânduri pentru deschiderea școlilor, la fel și premierul Cîțu, ambii vorbind despre condiționarea redeschiderii de situația epidemiologică.

Decizia finală a fost anunțată de președintele Klaus Iohannis pe 2 februarie. Președintele a comunicat atunci, indirect, și poziția ministrului Sănătății la consultările care au precedat decizia. „În unanimitate, am decis următoarele lucruri: începând de luni, cand începe semestrul II, majoritatea copiilor merg fizic la școală”, a spus Iohannis la finalul unei întâlniri cu premierul Florin Cîțu, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu și ministrul Sănătății Vlad Voiculescu.

Fără a spune public dacă și-a schimbat opinia în cadrul întâlnirii cu președintele Klaus Iohannis sau dacă a greșit de fapt liderul de la Cotroceni lăsând de înțeles că și el a fost acord cu deschiderea, ministrul Vlad Voiculescu a fost implicat apoi într-o nouă divergență, de această dată cu ministrul Educației. Semnarea de către Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu a ordinului comun cu regulile care trebuie respectate de școli începând cu data 8 februarie a fost întârziată de neînțelegerile dintre echipele celor două ministere, legate în principal de distanțarea copiilor în clasă, au relatat pentru G4Media.ro surse oficiale.

Concret, Ministerul Sănătății a insistat ca între elevi să existe o distanță de cel puțin un metru în clase, așa cum a fost stabilit și în toamna anului trecut când au fost deschise școlile, ceea ce ar obliga din nou la scenariile hibride cu jumătate de clasă acasă și jumătate la școală. În final, a avut câștig de cauză Cîmpeanu, care a introdus posibilitatea ca distanțarea să nu fie respectată.

O altă sursă de conflict a fost intenția lui Voiculescu de a schimba modalitatea de calcul a ratei de infectare cu COVID-19 prin includerea focarelor. „Mi se pare că ce am avut până acum a funcționat foarte bine. Dacă există o fundamentare științifică pentru a schimba ceva, sunt gata să o văd. În același timp, sunt adeptul modificării prin simplificare, a replicat ieri premierul Florin Cîțu.

Întrebat dacă există tensiuni între el și Vlad Voiculescu, Florin Cîțu a răspuns: “Nu există tensiuni. Da, ne mai contrazicem, pentru că informația nu ajunge la noi în același timp“. (Sursa și detalii)

Potrivit Digi 24, un moment care a adâncit disensiunile dintre premier și ministrul Sănătății a fost anunțul făcut de acesta din urmă de modificare a strategiei de vaccinare în sensul programării în februarie în platformă doar a anumitor categorii de persoane. Cîțu nu ar fi fost de acord cu interzicerea unor categorii care se încadrează în etapa a doua a campaniei, iar strategia de vaccinare este aprobată de CSAT și nu poate fi modificată de un ministru, potrivit sursei citate.

Voiculescu ar fi vrut să preia de la Secretariatul General al Guvernului comunicarea din campania de vaccinare, cu tot cu buget, notează Digi 24, care amintește replica lui Cîțu când a fost întrebat cum se înțeleg Voiculescu și Gheorghiță: „oamenii discută și au opinii diferite, este normal când încerci să faci un lucru bun. Am încurajat dezbaterea. Dar nu are nicio atribuție domnul ministru al Sănătății dacă domnul Gheorghiță pleacă sau nu. Lucrurile sunt separate clar”.

Ministrul Sănătății a acuzat apoi că 30% dintre vaccinări s-ar fi făcut în afara platformei legale, că ar exista „vaccinări peste rând” și că va dispune anchete și sancțiuni împotriva medicilor din centrele de vaccinare unde se întâmplă aceste lucruri. Cîțu nu ar fi fost însă de acord cu aplicarea de sancțiuni în plină campanie de vaccinare, conform sursei citate. 

În urmă cu o săptămână, liberalul Florin Roman i-a acuzat public pe miniștrii USR PLUS Vlad Voiculescu (Sănătate) și Cristian Ghinea (Fonduri Europene) că sunt preocupați doar de imagine și PR (sursa și detalii).

Pe acest fundal, singura modificare esențială față de regulile de anul trecut – testarea rapidă a elevilor și profesorilor – riscă să fie compromisă și să dinamiteze șansa reală la educație pe care elevii trebuie să o aibă prin redeschiderea școlilor.


1 comentariu
  1. Doamna Pantazzi, trecand dincolo de lupta politica normala in orice tara democrata, formularul impricinat, ca si mar al discordiei, este absolut irelevant. Copii sunt minori, aflati in custodia parintilor, care raspund legal de ei si care trebuie sa se prezinte la scoala atunci cand sunt solicitati, mai ales intr-o situatie medicala ce implica infectia Sars Cov 2. Pana la peezentarea parintelui, copii raman in izolare in scoala. Testele Antigen Rapide sunt rapide. Insusi denumirea lor ne sugereaza aceasta, ca atare poate fi asteptata sosirea parintelui in scoala. Daca stim mai repede ca minorul este infectat, acesta nu poate fi separat de familie si transferat in unitate spitaliceasca, doar pentru ca toti restul sunt paralizati de frica. Testele rapide sunt elocvente, doar daca exista si simptome elocvente. Formularul isi avea sensul doar daca se decidea testarea “in masa” a tuturor copiilor si intregului personal din sistemul de educatie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Copiii au nevoie să fie ascultați și e nevoie de multe ori să taci și pur și simplu, să fii acolo pentru ei și ei își vor da voie să se exprime – Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București

Nevoia elevilor de a fi sprijiniți în etape de profundă schimbare în evoluția lor, când poate nici părinții, nici profesorii nu știu exact cum să îi abordeze pe copii a…
Vezi articolul
Limitarea la strict două mandate pentru rectorii universităţilor

Romania are doar o universitate în top 50 QS al universităților din Europa Emergentă și Asia Centrală și încă cinci în top 100. Polonia ocupă 17 locuri în top 100, Cehia – 10, Ungaria – 7

19 universități românești, în frunte cu Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, se regăsesc în cea mai nouă ediție a clasamentului universităților din Europa Emergentă și Asia Centrală, publicat de QS. UBB este…
Vezi articolul