OFICIAL Nicolae Zamfir, directorul laserului de la Măgurele, a fost revocat din funcție de ministrul Educației

7.092 de vizualizări
Nicolae Zamfir / Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Nicolae Zamfir, directorul celui mai mare proiect de cercetare din România – laserul de la Măgurele (ELI-NP), a fost revocat din funcție, în această seară. În locul său a fost numit director interimar, pentru 6 luni, Nicolae Mărginean, unul dintre principalii contestatari ai lui Zamfir, după ce acesta a reziliat contractul cu EuroGammaS condus de italieni, conform surselor Edupedu.ro. Potrivit acestora, ministrul Educației, Monica Anisie, a emis un ordin prin care revocă un alt ordin dat tot în timpul mandatului său și prin care era de acord de acea dată cu prelungirea mandatului deținut de Nicolae Zamfir în fruntea Institutului Național Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN-HH), care implementează proiectul laserului de la Măgurele.

Monica Anisie anulează astfel ordinul emis de secretarul de stat responsabil cu Cercetarea, Dragoș Ciuparu, care îi prelungise lui Zamfir mandatul de director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH).

Nicolae Mărginean a fost șeful Departamentului de Fizică Nucleară și președinte al Consiliului Științific IFIN-HH.

UPDATE Ministerul Educației anunță oficial decizia Monicăi Anisie.

Într-un comunicat publicat pe site-ul instituției, fără a fi trimis via email către jurnaliști, așa cum este practica, Ministerul Educației anunță următoarele:

  • Ministrul educației și cercetării, Monica Anisie, a semnat astăzi, 14 august, ordinul de numire în funcția de director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) a domnului Nicolae Marius Mărginean. Decizia are efect până la organizarea concursului, dar nu mai mult de 6 (șase) luni. În această perioadă, acesta va exercita și funcția de președinte al Consiliului de administrație. Anterior acestei numiri, domnul Nicolae Marius Mărginean a fost președinte al Consiliului Științific al IFIN-HH, departament al cărui obiectiv este îndeplinirea rolului de orientare strategică și coordonare a activității de cercetare-dezvoltare și inovare în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH). Pe această cale, Ministerul Educației și Cercetării mulțumește public domnului Acad. Nicolae Victor Zamfir pentru dăruirea și eforturile deosebite depuse în implementarea Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume în domeniul laserelor de mare putere. Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) este administrată de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), institut aflat în coordonarea Ministerulul Educației si Cercetării.

Nicolae Zamfir a fost directorul Institutului de Fizică Nucleară “Horia Hulubei” încă din 2004, an în care a revenit în țară de la Yale University, SUA, unde a fost profesor și cercetător în cadrul Wright Nuclear Structure Laboratory din 1997 până 2004. Institutul de Fizică Nucleară este instituția care implementează în România proiectul laserului de la Măgurele (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP), Zamfir fiind directorul proiectului încă de la lansarea acestuia.

Sunt oameni de știință foarte, foarte buni – oameni ca Nicolae Zamfir, care e fantastic prin ceea ce a făcut, construind această platformă. Din punctul meu de vedere, platforma din România oferă o combinație unică de lasere de înaltă intensitate și fizică nucleară. Aceasta va ridica probleme pe care doar România le poate rezolva”, declara în urmă cu doi ani Gérard Mourou, laureatul premiului Nobel pentru fizică și părintele științific al laserului de la Măgurele. Într-un interviu acordat în exclusivitate Edupedu.ro, Mourou spunea că laserul din România “are o contribuție unică” la nobelul pe care tocmai îl primise. “Ceea ce a făcut România este spectaculos”, afirma Gérard Mourou.

Amintim că laserul de la Măgurele a atins cea mai mare putere laser din lume, 10 PetaWatt (PW), în martie 2019, marcând o premieră în cercetarea mondială.

Mandatul lui Zamfir este, însă, puternic contestat de o parte a angajaților Institutului de Fizică Nucleară, instituția împărțindu-se în două tabere adverse. Primele critici la adresa directorului laserului au apărut în momentul în care acesta a reziliat contractul de 66 de milioane de euro (dublul bugetului avut de România pe cercetare anul trecut) pentru al doilea echipament esențial de cercetare, după laserii de mare putere: Sistemul Fascicul Gamma.

Concret, în 2018 Zamfir a reziliat contractul câștigat în 2014 de Consorțiul EuroGammaS – condus de Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia – pentru acceleratorul de electroni ca generator de fascicul gamma de mare intensitate. “Consorțiul EuroGammaS nu a întreprins nimic pentru instalarea Sistemului Fascicul Gamma. A plătit 1,8 milioane de euro penalități de întârziere, ne-au mai trimis luni, pe trimestrul 3, penalități de 1,3 milioane. Dar nu întreprind nimic și ne îndreptăm cu pași mari către rezilierea contractului. Dacă ei nu fac nimic, eu nu am ce face. Este una dintre clauzele contractuale că ei trebuie să pună în funcțiune Sistemul gamma și, dacă nu îl pun în funcțiune, contractul se reziliază de la sine”, declara Zamfir, în octombrie 2018, pentru Edupedu.ro.

Consorțiul EuroGammaS condus de italieni era compus din 7 instituții și companii europene, printre care Centre National de la Recherche Scientifique (Franța), una dintre cele mai influente instituții de cercetare europene care, potrivit surselor Edupedu.ro, a stat la baza celor mai recente mișcări de la nivelul consorțiului european ELI. Tot din consorțiul de 7 făceau parte ALSTOM S.A.S. (Franța) și ACP Systems S.A.S.U. (Franța), pe lângă Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Italia) – liderul consorțiului, Universita degli Studi di Roma “La Sapienza” (Italia), COMEB Srl (Italia) și ScandiNova Systems (Suedia) (sursa).

În decembrie 2018, Institutul de Fizică Nucleară din Italia a dat în judecată Institutul de Fizică Nucleară din România, imediat după rezilierea contractului. De atunci, italienii au intentat în total 38 de procese părții române, dintre care institutul român a câștigat 24, celelalte fiind în derulare, potrivit surselor Edupedu.ro. Până acum, partea română nu a pierdut niciun proces în litigiul cu italienii.

Problema a căpătat și o pronunțată dimensiune politică, după ce a fost discutată la întâlniri bilaterale la cel mai înalt nivel. Corina Crețu, la acea vreme comisar european pentru dezvoltare, a vorbit despre ”îngrijorarea Comisiei Europene” și a cerut ”găsirea unei soluții cât mai rapide de către autoritățile române și contractorul selectat de acestea pentru implementarea fazei a doua a proiectului”.

În octombrie 2019, compania americană Lyncean Technologies a câștigat licitația pentru construirea celui de-al doilea mare echipament de cercetare din proiectul laserului de la Măgurele: Sistemul Gama de Energie Variabilă. Centrul ELI-NP de la Măgurele anunța atunci că a semnat contractul, în valoare totală de 49 milioane euro.

Potrivit surselor Edupedu.ro, francezii, membri influenți ai ELI Delivery Consortium – asociație fondată în 2013 cu scopul de a susține implementarea coordonată a celor 3 instalații de cercetare din România, Cehia și Ungaria – le-au cerut celor 3 state ca fondurile europene atrase pentru cele 3 lasere să nu mai fie gestionate național, ci la nivelul consorțiului. Răspunsul României a fost vehement împotriva renunțării la gestionarea de către administrația guvernamentală a fondurilor europene atrase tocmai pentru cercetarea la ELI-NP. Alte surse au precizat pentru Edupedu.ro că răspunsul tranșat al lui Zamfir ar fi iritat partea franceză, ostilizată oricum de rezilierea contractului cu Consorțiul EuroGammaS.

În luna mai 2020, partenerii din Ungaria și Cehia, alături de care România a primit în 2012 finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au depus la Bruxelles, fără România, proiectul formării unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC). Obiectivul ELI ERIC este organizarea “în comun a programului științific și să înceapă să coordoneze operațiunile tehnice”. De ce nu se află ELI-NP – pilonul din România – alături de Cehia și Ungaria? Secretarul de stat pentru Cercetare, Dragoș Ciuparu, a declarat pentru Edupedu.ro că este surprins de faptul că “ELI Delivery Consortium nu a contactat partea română pentru discuții în vederea constituirii ERIC”.

“Mă aștept ca la Comisia Europeană acest proiect de ERIC să fie respins, întrucât contravine flagrant deciziei de aprobare a proiectelor ELI. Pentru că aceasta decizie [din 2012 prin care executivul european a aprobat construirea celor 3 facilități de cercetare ELI – N.Red.] spune că toți cei 3 pillars [pilonii din România, Cehia și Ungaria care formează proiectul paneuropean de cercetare ELI], la sfârșitul fazei de construcție a infrastructurii, trebui să constituie un European Research Infrastructure Consortium, adică un ERIC. Ori doar 2 dintre aceste pillars nu pot constitui ERIC-ul fără cel de-al treilea”, a afirmat Ciuparu, pentru Edupedu.ro.

Într-o reacție de o duritate fără precedent la decizia partenerilor europeni de-a continua proiectul doar Cehia și Ungaria, fără componenta din România, managementul proiectului de la Măgurele condus de fizicianul Nicolae Zamfir a acuzat de minciună, de acțiuni nejustificate legal și etic Asociația ELI Delivery Consortium (ELI DC).

Managementul proiectului din România spune că “a pretinde că ELI-ERIC, fără ELI-NP, prezintă aceleași calități, performanțe și potențial este lipsit de temei și nu corespunde realității științifice și tehnice”.  “Aplicarea pentru faza a doua fără ELI-NP este în primul rând complet nejustificată, atât legal cât și etic și afectează puternic interesele României”, se mai arată în luarea de poziție.

La începutul verii, 95 de cercetători din Institutul de Fizică Nucleară au cerut printr-o scrisoare deschisă înlocuirea directorului Institutului, după ce partenerii din Cehia și Ungaria au depus la Comisia Europeană cerere să formeze Consorțiu de Infrastructură de Cercetare fără România.

Zamfir a fost atacat ulterior într-un articol de presă publicat de HotNews.ro, care vorbea despre “minciunele de marketing”, “zăhărel” și un scandal “monstru care fierbe în Institutul de Fizică Nucleară”.

În luna iulie, peste 100 de cercetători, ingineri, studenți doctoranzi din cadrul proiectului ELI-NP au lansat o scrisoare de susținere a lui Nicolae Zamfir, ținta unor “tentative de discreditare”.

Informații de background

​Laserul de la Măgurele este cel mai mare proiect științific din România.

În valoare totală de 356 de milioane de euro, proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele găzduiește deja cel mai puternic laser din lume și are ca obiectiv realizarea de cercetări în domeniul laserelor și a fizicii nucleare.

ELI-NP a atins puterea de 10PetaWatts în urmă cu un an și a început experimentele.

Cladirea laserului de la Măgurele, ELI-NP / Foto: Facebook ELI-NP

Momentul cheie în nașterea proiectului a fost în decembrie 2009, când Consiliul celor 27 de miniștri ai cercetării din Uniunea Europeană a aprobat declarația prin care România, Cehia și Ungaria se angajau să construiască împreună infrastructura pan-europeană de cercetare ELI.

României i-a revenit rolul construirii, în campusul științific de pe Platforma Măgurele-București, a ELI-NP, potrivit monitorizării realizate de HotNews.ro.

În iunie 2011, Dragoș Ciuparu – care și atunci era șeful Cercetării în România – depunea la Comisia Europeană propunerea de finanțare a proiectului.

Pe 18 septembrie 2012, Comisia Europeană a aprobat finanțarea de 180 de milioane euro a proiectului ELI de la Măgurele.

În cadrul proiectului paneuropean Extreme Light Infrastructure (ELI), Cehia, România și Ungaria sunt statele gazdă care au avut ca obiectiv să ridice câte o componentă a proiectului. Concret, cele trei state au construit mai multe lasere, fiecare cu scopul de a face cercetări în ceea ce privește lumina de mare intensitate într-un anumit domeniu de studiu. ELI-NP, complexul de la Măgurele, are ca obiectiv aprofundarea fizicii nucleare folosind fascicule laser cuplate cu gammadupă cum a scris pe larg HotNews.ro.

În 2018, Gérard Mourou – cercetătorul a cărui teorie a fost aplicată la Măgurele pentru a construi laserul care să atingă puterea de 10 PetaWatts (PW) fără să distrugă întreg sistemul de oglinzi – a primit Premiul Nobel pentru Fizică pentru “invenții inovatoare în domeniul fizicii laser”. Gerard Mourou a făcut mai multe vizite în România și a convins autoritățile române să se bazeze în proiectul de cercetare pe ideea sa, adică să aplice tehnica de amplificare a pulsurilor laser numită “Chirped pulse amplification”.

Gerard Mourou la Măgurele, pe platforma laserului ELI-NP / Foto: eli-np.ro

Într-un interviu acordat în exclusivitate Edupedu.ro, Gérard Mourou a declarat în 2018 că proiectul din România “are o contribuție unică” la nobel. “Ceea ce a făcut România este spectaculos”, a afirmat Gérard Mourou. “Știți că sunt implicat în mod real în proiectul din România, cu ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics – n.red.). Voi fi și de acum înainte. Voi începe să lucrez cu fizică nucleară folosind laserul vostru, care va fi cel mai puternic laser din lume, la ora actuală”, a declarat Mourou, pentru Edupedu.ro.

Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Citește și:

 

 

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii
  1. A fost demis din functia de director al IFIN-HH. Este in continuare cercetator, directorul proiectului ELI si seful subunitatii Laser. Are toate istrumentele sa duca la bun sfarsit proiectul. Ba, are chiar si timp mai mult de-acum. De ce se face atata tragedie, ca n-ar trebui sa-i afecteze resursele sau sa pericliteze proiectul. Doar daca nu cumva capusa institutul pt. ELI…

  2. Este regretabil ca aveti pretentia sa fiti luati in serios avand in vedere ca in articole descrieti doar latura problemei care avantajeaza fostul director si nimic in rest. Fac referire la informatiile aparute in presa despre problemele de legalitate ale mandatului fostului director Zamfir. Evident alte publicatii decat EduPedu. Vazandu-le descrise in mai multe surse am decis sa le verific si acest lucru este extrem de usor pentru ca toate legile mentionate acolo sunt disponibile online. Concluzia este simpla si clara. Mandatul nou a incalcat legea. Ca jurnalisti aveati obligatia fata de cititori sa faceti acelasi lucru si sa incercati sa prezentati in mod obiectiv situatia. Faptul ca nu o faceti va discrediteaza in fata publicului.

  3. Urât mai miroase această implicare a politicului și a serviciilor secrete într-un proiect de cercetare științifică !

  4. Asteptam cu mare interes momentul cand cercetatorii romani din IFIN se vor mobiliza exemplar cu o intensitate cel putin similara si in celelalte probleme ale cercetarii: – reducerea de la an la an a bugetului, utilizarea exclusiva a evaluatorilor din Romania, reducerea finantarii prin programul Nucleu, lipsa de predictibilitate a apelurilor de proiecte, salarii supra-dimensionalizate pentru personalul de conducere, finantarea aproape exclusiva a cercetarilor aplicative, lipsa unui minister propriu de gestiune, inclusiv ramanerea in functie a celorlalti DG din O.M. din primavara, etc. In incheiere continuam cu un citat al unui clasic in viata: “Haideti sa mergem acolo, haideti sa iesim, sa castigam orice, sa facem, sa fie bine ca sa nu fie rau”.

    1. Cum vrei d-ta sa te luam in serios cand folosesti o limba romana atat de “barbar” schimonosita precum arata “super-dimensionalizat” = expresia folosita de d-ta ? Apoi: unde vezi d-ta finantare aproape exclusiva a cercetarilor aplicative, cand tocmai rezultatele bune de aplicat in economie lipsesc cercetarii romanesti ? De ce crezi ca bugetul public ar trebui sa fie obligat, in continuare, sa sustina toate fanteziile propuse in proiecte sub titlul de cercetari “pentru progresul cunoasterii” ? Crezi ca se mai intampla asa ceva pe undeva prin lume ? Poate ca da, dar numai in universitati, unde profesorii sunt obligati sa aplice, imediat, noile cunostinte prin introducerea lor cel putin in cursuri catre studenti, in teme de PhD etc. Unde si cum se intampla asa ceva in Romania ? Poate ca se intampla, pe ici-colo, dar ca un fenomen nesemnificativ. Datoria bugetului public este sa serveasca interesul public, nu fanteziile tuturor celor care tipa mai tare. Orientarea corecta a cercetarii stiintifice in RO, unde cel putin 2/3 din fonduri ar trebui acordate cercetarii cert sau aproape cert aplicative, data fiind lipsa de competitivitate a economiei romanesti (car va avea consecinte tot mai grele in viitor) ar trebui sa primeze, ceea ce, din pacate, astazi NU se intampla. Si ar mai fi multe de spus. Nici macar cei ce se intorc din Vest cu titlul de doctor primit acolo nu sunt, prin definitie, capabili sa dezvolte cercetari utile dezvoltarii economiei romanesti… daca nu sunt constransi bugetar, iar dovezile in acest sens se gasesc usor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Două potențiale vaccinuri pentru coronavirus, unul făcut de Universitatea Oxford, au început să fie testate pe dihori de laborator, în Australia. Primele rezultate ar putea fi gata în iunie

Două potențiale vaccinuri pentru coronavirus au început să fie testate în Australia, scrie BBC. Vaccinurile, făcute de Universitatea Oxford și compania americană Inovio Pharmaceutical, au primit permisiunea pentru testarea pe…
Vezi articolul

Cheia atragerii celor mai buni cercetători este identificarea factorilor care îi motivează şi oferirea de stimulente clare – Leonard Spînu, bursier al Ambasadei SUA la ELI-NP

“Cheia atragerii celor mai buni cercetători este identificarea factorilor care îi motivează pe cercetătorii disponibili şi încercarea de a răspunde acestor aşteptări oferind stimulente clare”, spune Leonard Spînu, profesor şi…
Vezi articolul