Ca să fii profesor trebuie să știi să pui întrebări și să faci copilul să-și pună întrebări, spune Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației: Sintagma eu sunt profesor de matematică, vin și spun teorema lui Pitagora și mă aștept ca elevul să spună teorema lui Pitagora, așa ca mine, aceasta nu mai este învățare. Se simte lipsa didacticii

Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, a vorbit, la DC News, despre ce înseamnă profesia de cadru didactic: „Ca să fii profesor, în opinia mea, trebuie să știi să pui întrebări și să faci copilul să-și pună întrebări. Dar ca să știi ce întrebări să provoci, trebuie să-ți cunoști bine disciplina”.

Secretarul de stat este de părere că „pentru a fi un profesor foarte, foarte bun, trebuie să fii un foarte bun cunoscător al domeniului”:

„Voi spune o părere personală, dar care, sigur, este influențată și de ceea ce fac zilnic, deci pot fundamenta multe lucruri. Pentru a fi un profesor foarte, foarte bun, trebuie să fii un foarte bun cunoscător al domeniului. Și atunci merg spre ideea dumneavoastră, da, pentru că, dacă vorbești de ceea ce se numește deep learning, de o înțelegere, de o învățare profundă, de crearea de legături, nu poți să ai doar o abordare de suprafață fără să înțelegi conceptual. Dar deci poți să aplici metodele, dar în vederea obținerii unui lucru. Partea, dacă vreți, de interiorizare a disciplinei este foarte importantă.”

Aceasta a precizat că se simte lipsa didacticii și a oferit câteva exemple în acest sens.

„Pe de altă parte, se simte lipsa didacticii, pentru că noi în istorie am avut didacticieni. Eu pot vorbi de matematică. Am avut pe domnul profesor Panaitopol, pe domnul profesor Brânzei, D-zeu să-i odihnească, care au fost extraordinari. Dacă luăm acum lucrările domnului Brânzei pe geometrie sau lucrările domnului Panaitopol unde vorbește despre puterea contraexemplului în predare, vom vedea că avem o foarte bună școală de didactică, cel puțin pe matematică. (…)”

Bogdan Cristescu a menționat că nu mai este învățare situația în care profesorul vine la clasă și pune teorema lui Pitagora, iar elevul spune teorema, la fel ca profesorul:

„De la un punct încolo începem să cerem foarte mult de la profesori. Deci, sintagma eu sunt profesor de matematică, vin și spun teorema lui Pitagora și mă aștept ca și copilul să spună teorema lui Pitagora, așa ca mine, aceasta nu mai este învățare. Copiii sunt din ce în ce mai mai complecși, abordarea lor, inclusiv prin tehnologie, este din ce în ce mai dificilă și atunci, da, se simte nevoia unei abordări pedagogice mai complexe. Gândiți-vă la tot ceea ce avem acum cu bullyingul. Gândiți-vă cu tot ceea ce vrem acum cu riscurile din jur, pentru care poate că noi nu suntem pregătiți.”

Secretarul de stat a spus că trebuie găsit un echilibru: „Dar se mai întâmplă ceva și aici trebuie să găsim echilibru. Foarte, foarte des, dacă noi ne vedem matematicieni și nu profesori de matematică, noi ne bucurăm că rezolvăm noi o problemă, în loc să învățăm copilul să-și pună întrebări. Deci, important, ca să fii profesor, în opinia mea, trebuie să știi să pui întrebări și să faci copilul să-și pună întrebări. Dar ca să știi ce întrebări să provoci, trebuie să-ți cunoști bine disciplina.”

• Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că formarea din facultate a celor care vor să devină profesori ar trebui să fie „un pic regândită”: „Tinerilor să li se ofere posibilitatea ca încă de pe băncile facultății să petreacă mai mult timp în școală și practica pe care o fac în școală să nu fie una formală, să fie una reală.”
• La începutul lunii octombrie, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Radio România Actualități că „viitorul nu arată foarte bine pentru învățământul românesc”, dacă universitățile nu vor începe să-i identifice „în mod real pe cei care au vocație” și „dacă nu vor fi pregătite cu adevărat viitoarele cadre didactice”.

Informații de context

În septembrie 2023, profesorul Cătălin Ciupală despre pregătirea celor care ies din universități:

„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece. (…)

Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății”, a menționat cadrul didactic.

În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:

„Dați-mi voie să nu cred că nu îi ia nimeni în seama, atâta vreme cât, reprezentarea politică de top din învățământ este mai mereu universitară. Și dați-mi voie să pun la îndoiala atunci moralitatea, dacă tac pentru bani. Eu am întâlnit și universitari batatarnici, dar și tăceri nepermise, mai multe… De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.

Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani in care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.

În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că „90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră”:

„Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…)”, a declarat Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectului legii Educației. Peste jumătate din absolvenții 2022 care au participat la proba scrisă de la concursul de titularizare 2022 au obținut note sub 7, potrivit datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro. 

Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.

Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.

Citește și:

Secretarul de stat Bogdan Cristescu, despre lipsa de profesori: Sunt foarte multe situații, în special la matematică și științe, unde facem apel la colegi pensionari. Profesorii nu au dispărut deodată, ci nu am reușit noi să avem o parte de predictibilitate a angajărilor

Formarea din facultate a celor care vor să devină profesori ar trebui să fie un pic regândită, spune directoarea Dana Bobocea: Practica pe care o fac în școală să nu fie una formală, să fie una reală. Pregătirea inițială a tinerilor trebuie făcută mult mai temeinic

Liderul sindical Marius Nistor: Dacă sistemul de învățământ universitar nu va începe să-i identifice în mod real pe cei care au vocație, dacă nu vor fi pregătite cu adevărat viitoarele cadre didactice, viitorul nu arată foarte bine