Cazul părinților din Bihor, obligați de instanță să-i reînscrie la școală pe cei patru copii, după ce i-au retras în pandemie pentru a face homeschooling: Copiii încă nu s-au întors la școală, spune șeful ISJ Bihor, Horia Abrudean

4.802 vizualizări
Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.com
Șeful ISJ Bihor, Horia Abrudean spune că părinții celor patru copii care au fost retrași de la școală, încă nu au revenit la cursuri, deși instanța i-a obligat pe părinți să îi reînscrie la școală. Decizia nu este însă definitivă și a fost atacată de părinți în data de 8 ianuarie, potrivit portal.just.ro. Amintim, Edupedu.ro a scris că cei patru copii din județul Bihor retrași de părinți de la școală în pandemie pentru a face homeschooling au mari lacune în achiziţiile şcolare și imaturitate psiho-emoţională, arată o evaluare psihologică oficială.

Cei patru elevi din Bihor retrași de la școală în pandemie de părinți, pentru a face homeschooling nu s-au întors încă la ore, deși instanța a decis să îi oblige pe părinți să reînscrie copiii la școală și câte 4 luni de închisoare cu suspendare.

“Am sunat la școală în urmă cu două săptămâni și mi-au spus că elevii nu au revenit la ore. Școala așteaptă justificarea instanței dacă îi obligă acum pe copii să revină la școală sau când îi obligă”, a spus șeful ISJ Bihor, Horia Abrudan, pentru Edupedu.ro.

Decizia instanței, dată la finalul lunii decembrie 2023, nu este finală și a fost atacată de părinți în data de 8 ianuarie 2024, potrivit portal.just.ro.

Inițial, instanţa “se orienta spre pedeapsa cu închisoare”, conform legii, însă pentru dezvoltarea copiilor, s-a decis ca pedeapsa să fie de câte 4 luni de închisoare cu suspendare și obligația ca cei 4 elevi să revină la școala în sistemul românesc educațional, se menționează în hotărârea instanței.

Iată ce scrie în decizia din 21.12.2023:

“În acest sens, conform disp. art. 86 alin. 3 din Legea nr. 1/2011, părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada învățământului obligatoriu, iar nerespectarea din culpă a acestei obligaţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă, în timp ce nerespectarea obligaţiei cu intenţie constituie infracţiune. Astfel, conform art. 380 alin. 1 Codul penal părintele sau persoana căreia i-a fost încredințat, potrivit legii, un minor și care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) Fapta nu se pedepsește dacă înainte de terminarea urmăririi penale inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor.

(3) Până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor, instanța dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta.

Informații de context

Cei doi părinţi din Bihor, care au ales să-şi educe acasă toţi cei patru copii de vârstă şcolară, au primit câte 4 luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei, pentru împiedicarea accesului la învățământul obligatoriu – o premieră în România.

Părinții i-au retras pe copii de la școală pe motiv că au dificultăţi de acomodare la noile condiţii impuse de pandemie și au ales să le predea ei copiilor, prin sistem homeschooling, potrivit hotărârii instanței, dată pe 21.12.2023.

Copiii aveau la vremea respectivă 8, 10, 11 și 13 ani și doar unul dintre ei era la gimnaziu, în clasa a V-a. Doi copii erau în clasele a II-a și a IV-a, iar despre cel mai mic copil nu se precizează clasa de studiu, dar se face referire că era tot în clasele primare. Vârstele nu corespund claselor la care de obicei copiii frecventează școala. Un copil care ar fi început cel târziu la 7 ani clasa pregătitoare, ar fi trebuit să aibă cel mult 12 ani în clasa a V-a. În acest caz, copilul avea 13 ani în clasa a V-a.

Concluzia raportului de evaluare psihologică întocmit la dosar arată că “au fost identificate 2 disfuncţionalităţi majore: îndrumătorii/profesorii copiilor sunt cei doi părinţi care nu au pregătire pedagogică şi nici de specialitate. Mama are 8 clase, iar tatăl 12.

Tot din hotărârea instaței reiese că școala în cauză nu oferea cursuri online ci le permite părinţilor să îşi aleagă modul în care vor să îşi educe copiii. Din declarațiile mamei, cei doi au decis retragerea copiilor de la şcoală întrucât nu sunt de acord cu utilizarea internetului, canalele TV media, respectiv cursurile online pe care copiii le efectuau în perioada de pandemie. “Apreciază că au făcut o alegere bună pentru viitorul copiilor lor. În ceea ce priveşte educaţia oferită copiilor, cei doi părinți au precizat că se ocupă singuri de educaţia copiilor, folosind manuale şcolare. Programul copiilor este unul flexibil, în principiu ocupându-se zilnic de ei, copiii studiind aproximativ 3 ore zilnic, sub îndrumarea lor. Tatăl copiilor a lucrat deservant utilaje, în prezent se află în concediul de creştere copil, iar mama este casnică.

Părinții nu putut dovedi că au încheiat un contract de şcolarizare cu școala respectivă. Forma de învățământ homeschooling este o formă de învățământ nerecunoscută în România, conform prevederilor Legii nr 1/2011 – Legea educației naționale, (n. red legea aflată atunci în vigoare), iar cursurile urmate la această formă de învățământ nu pot fi echivalate conform învățământului românesc. Totodată unitățile acestei academii online nu figurează în Registrul naţional al programelor pentru dezvoltare profesională continuă acreditate care organizează și desfășoară pe teritoriul României activități de învățământ corespunzătoare unui alt sistem educațional din altă țară, nefiind acreditate în țara noastră, notează instanța.

Vezi aici ce înseamnă homeschoolingul din SUA, sistemul cu care au fost asociate cazuri recente din România: o lume cu peste 1 milion de elevi pentru care protecția este minimă în fața abuzurilor

A doua zi după publicarea articolului privind sentința dată de instanța din Bihor, Ministerul Educației a transmis inspectoratelor școlare să sesizeze organele de cercetare dacă părinții își retrag copiii de la școală, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. O altă măsură pe care ar trebui să o aplice inspectoratele școlare, conform sursei citate, este identificarea cazurilor de retragere a elevilor de la cursurile învățământului obligatoriu.

Fenomenul de homeschooling a luat amploare în România în pandemie, când mulți părinți și-au retras copii de la școală.

Edupedu.ro a scris de cazul din Timiș, unde peste 50 de elevi, din care 28 dintr-o singură comună, au fost retrași de părinți de la școală pentru a învăța în sistem homeschooling, iar șeful ISJ anunța că va cere instituţiilor statului să ia măsuri. Cei mai afectaţi sunt elevii de clasa a VIII-a, care nu vor putea susţine examenul de Evaluare Naţională, spunea șeful inspectoratului școlar județean.

Un alt caz semnalat a fost în Bihor, în 2022. Șeful ISJ spunea că “sunt preponderent copii ai căror părinți se regăsesc în zona cultelor neoprotestante“. 

Ligia Deca spunea despre homeschooling, în cadrul dezbaterilor pe legile educației în 2023: “Nu considerăm, în acest moment, că este o opțiune fericită pentru a asigura dreptul la educație“.

Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Cei patru copii din județul Bihor retrași de părinți de la școală în pandemie pentru a face homeschooling au mari lacune în achiziţiile şcolare și imaturitate psiho-emoţională, arată o evaluare psihologică oficială / Copiii învățau acasă cu părinții care au 8, respectiv 12 clase terminate

Doi părinţi din Bihor, care au ales să-şi educe acasă toţi cei patru copii de vârstă şcolară, au primit câte 4 luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei, pentru împiedicarea accesului la învățământul obligatoriu – Adevărul
VIDEO Ce înseamnă homeschoolingul din SUA, sistemul cu care au fost asociate cazuri recente din România: o lume cu peste 1 milion de elevi pentru care protecția este minimă în fața abuzurilor / Un front pentru apărătorii drepturilor părinților și pentru cei care promovează drepturile copiilor

9 comments
  1. Stimată doamnă Alexa Stănescu,

    Cred că orice urmăritor al acestui site apreciază munca pe care o faceți. Eu unul apreciez că s-a scris despre subiectul acesta și că ați investit un timp din viața dvs. pentru a vă documenta. Totuși, cred că oricine citește vreun articol scris de dvs. dorește ca informațiile furnizate să fie prezentate dintr-o perspectivă neutră, fără părtinire și prejudecăți. La urma urmei, jurnaliștii (lato sensu vorbind) sunt câinii de pază ai democrației, nu?

    Fără intenția de a desconsidera munca dvs., ci dimpotrivă, pentru că o apreciez, m-am hotărât să vă atrag atenția asupra unor erori care apar pe EduPedu.ro atunci când abordează subiectul homeschoolingului.

    Deși nu am timpul necesar să dezvolt mult subiectul (sau să comentez pe marginea celorlalte articole apărute sub semnătura colegilor dvs.), voi indica punctual 3 erori vizibile și, cred eu, de necontestat din acest articol. Nu o fac pentru că nu mai pot de drag, nici pentru că m-ar ajuta pe mine, însă după ce am citit câteva comentarii la unele articole de pe site-ul dvs., am realizat că acest câine mai mult seamănă dezbinare între oamenii pe care ar trebui să îi protejeze (prin informațiile pe care le oferă) sau măcar să îi stimuleze să se gândească la mai multe aspecte ale problemei (la care nu îi duce capul de unii singuri) înainte de a-și da cu părerea.

    1. Prima eroare pe care o faceți este că, încă din titlu, induceți ideea că ceea ce spune dl Horia Abrudean ar fi adevărat în integralitate.
    Deși este adevărat faptul că părinții respectivi nu și-au reînscris copiii la școala de stat, nu este adevărat faptul că instanța i-a obligat pe părinți să îi reînscrie la școală (în sistemul public). De fapt, instanța nici nu poate face acest lucru. La o simplă analiză a sentinței de condamnare se poate vedea asta, deoarece în dispozitiv nu este prevăzută o astfel de obligație, iar în urma simplei lecturi a art. 85 din Codul penal se înlătură orice dubiu că afirmația este total neîntemeiată. Recomand ca dl Abrudean să întrebe un jurist documentat înainte de a emite astfel de opinii, iar EduPedu.ro să aibă grijă la felul în care le prezintă pe acestea.
    2. A doua eroare o constituie afirmația: „Cursurile urmate la această formă de învățământ nu pot fi echivalate conform învățământului românesc”.
    Deși este adevărat că actele emise de unele organizații furnizoare de educație nu pot fi echivalate conform învățământului românesc, nu este adevărat că toate cursurile nu pot fi echivalate, așa cum sugerați. Ar trebui să mai întrebați și unele IȘJ mai răsărite, nu doar pe cele de la Bihor, Mureș sau Suceava, ori măcar la CNRED să vă ajute în acest sens, deoarece au recunoscut multe acte emise „la această formă de învățământ”.
    3. „Deși instanța a decis să îi oblige pe părinți să reînscrie copiii la școală și câte 4 luni de închisoare cu suspendare”. „Inițial, instanța «se orienta spre pedeapsa cu închisoare», conform legii, însă pentru dezvoltarea copiilor, s-a decis ca pedeapsa să fie de câte 4 luni de închisoare cu suspendare și obligația ca cei 4 elevi să revină la școala în sistemul românesc educațional, se menționează în hotărârea instanței”.
    Vă rog mult, chiar și pe cei de la ProTV, nu mai debitați astfel de inepții!
    Oamenii nu au fost condamnați la închisoare cu suspendare, ci li sa dat amânarea aplicării pedepsei. Între cele două instituții sunt diferențe colosale, pe care nu am timp să le explic aici, dar citiți și dvs. în Codul penal – e gratuit.
    Cum s-a tras concluzia că instanța i-a obligat? Din citarea art. 86 alin. (3) din Legea nr. 1/2011? Probabil aici nu se poate aștepta prea mult de la o persoană care nu cunoaște cum operează această „știință juridică”, care este diferența dintre dispozitivul unei hotărâri și considerentele sale etc., din moment ce însăși instanța a făcut afirmații care cel mai probabil fac orice jurist să zâmbească (dar nu și pe cei din Aleșd se pare).
    De fapt, când am auzit ce a reținut instanța, printre altele că „nerespectarea din culpă a acestei obligații constituie contravenție şi se sancționează cu amendă, în timp ce nerespectarea obligației cu intenție constituie infracțiune”, nu am crezut. But there you go!

    În final, deși atât instanța, cât și EduPedu.ro au mai notat multe alte bazaconii (pe care le-aș expune bucuros dacă doriți), nu vreau să pară că le iau apărarea părinților. Da, ei trebuiau să fie informați și să își apere cazul în mod corespunzător etc., dar asta e altă poveste.
    Povestea de azi e că ar trebui ca atunci când vrem să informăm oamenii să o facem în așa fel încât să ne păstrăm o poziție neutră măcar și să nu inducem în eroare: uite ce spune x pro, uite ce spune y contra (așa ar fi de bun-simț… cred).

    1. Apreciez comentariul tau! Din pacate o abordare neutra din partea jurnalistilor (abordare documentata) se gaseste din ce in ce mai rar in toate domeniile. Sunt prea putini care mai indraznesc sa fie neutri si sa prezinte lucrurile intr-un mod just fara sa aiba sau sa serveasca unui interes.

  2. Pai dupa atatia ani cat au invatat acei copii in scoala din Bratca (una dintre cele mai slabe din Romania, sub conducerea unor personalități care se ocupa de retragerea copiilor din scoala dar zero ocupare de nivelul învățământului din scoala lor) si dupa acei ani cat au invatat acasa (ani de pandemie, cand oricum nu s-a invatat nimic in nici o școală) cred si eu ca au acumulat lacune si cred si eu ca acei “experti” confirma acumulatea lacunelor mai ales din perioada cat copii au fost la scoala din Bratca unde nu se invata nimic.
    In plus ma uimește preocuparea ministrului si a reporterilor edupedu cu problema retragerii acelor copii din scoala fara sa ii intereseze si sa cerceteze pe nimeni pentru slabele performante ale cadrelor didactice din acea scoala si ma uimește ca acel director dupa performante zero este inca in functie. De asemenea ma uimeste ca pe reporterii edupedu si pe cei din minister nu-i preocupa situatia miilor de copii care sunt in abandon scolar de orice fel. Si intreb de ce oare aceasta discrepanta?! Cred ca raspunsul este simplu.

  3. Să se întoarcă la una dintre cele mai slabe școli din țară, așa cum este liceul din Bratca? Probabil că lacunele despre care vorbiți sunt de dinainte de a începe părinții educația copiilor. În 2 ani nu se recuperează ce nu s-a făcut în 4, 6 sau 8.
    Luați-o mai ușurel!!

  4. Articolul dezinformează. Atâta vreme cât diplomele internaționale gen GED și SAT, precum și diplome eliberate de unități de învățământ internaționale, care desfășoară cursuri la distanța, cu acreditari internaționale solide sunt recunoscute de autoritățile românești, este o dezinformare să susții că nu pot fi echivalate în România cursurile făcute în străinătate. Dar copiii celor care vin din străinatate și se înscriu în sistemul național de învățământ romanesc cum procedează?
    De asemenea, este praf în ochi sa tot scoateți în evidență faptul că “aveau lacune”. Serios? Cati copii din sistemul public de învățământ NU au lacune, în condițiile în care rata analfabetismului funcțional în România este cea pe care o știm? De unde știm că acești copii nu au ieșit din sistemul public cu lacune încă mai mari decât cele constatate la momentul evaluării?

  5. scoateți din biologie ideea de ” omul este evoluat din maimuță” asta-i școală? trebuie să înveți lucruri neadevărate, de ce? bravo Romania creștină!!!!

  6. Si nici nu se vor intoarce. Sunt prea inchistati. Ganditi-va ca astfel de personaje isi lasa copiii sa moara in caz de transfuzie si voi vreti sa fie sensibilizati de masurile legale? Oricum dupa 8 clase le marita, ii trimit la munca in strainatate etc.Chiar nu merita subiectul.

    1. Sunteti doar malițios și rau intentionat! Nu cunoașteți nici măcar un caz, nici pe acesta măcar, dar vorbiți ca sa va aflați în treaba! Cei care vor mai bine pentru copiii lor, care încearcă sa le dea o educație fără minciuna, fără promiscuitate, droguri su bulling, care se găsesc din belșug în sistemul de stat, și asta nu o puteți nega, sunt catalogați (pe nedrept) de niște oameni fără prea multe informații, care “halesc” tot ce le da media, fără sa discearnă ei sau sa caute adevărul. De aceea dormiți somnul morții și va mângâiați cu gândul ca sunteți “legali”. Somn ușor!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

„Afterschool”, „breaking news” și „all-inclusive”, introduse în noul Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, lansat astăzi oficial. Directoarea Institutului de Lingvistică al Academiei Române: A treia ediție DOOM are 3.000 de modificări

„Afterschool”, „breaking news” și „all-inclusive” sunt printre noile cuvinte incluse în ediția a III-a a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), lansat astăzi de Institutul de Lingvistică…
Vezi articolul

Reprezentanții studenților, reacție la documentul transmis de minister universităților: Este apanajul comunităților universitare să stabilească dacă vor continua activitățile didactice din acest an universitar în format fizic sau online

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a reacționat la documentul transmis vineri de minister universităților, în care a anunțat că va permite opțiunea studiilor online. Reprezentanții studenților salută…
Vezi articolul