Cercetători ai Academiei Române cer ministrului Muncii echivalarea salarială cu universitarul în noua Lege a salarizării: Suntem apostrofați de copiii noștri că educația nu mai are niciun rost în România

Mai mulți cercetători ai Academiei Române acuză, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, că noua Lege a salarizării riscă să ignore din nou cercetarea și echivalarea salarială cu mediul universitar, deși acest principiu este prevăzut în legislație. Semnatarii spun că salariile din cercetare au rămas la niveluri „de neimaginat în orice stat european” și avertizează că sistemul a transformat cercetătorii în „contraexemple” pentru propriii copii.

„Atâta timp cât unii dintre noi, în calitate de părinți, suntem apostrofați de copiii noștri că educația nu mai are niciun rost în România, de vreme ce lucrăm pe un salariu mediu aflat cu mult sub nivelul salariului mediu pe economie, este clar că societatea ne-a transformat în contraexemple”, se arată în scrisoarea deschisă.

Documentul este semnat de reprezentanți sindicali și cercetători din institute ale Academiei Române din București, Iași și Cluj-Napoca.

Amintim că Administrația Prezidențială a anunțat vineri că, în urma unui proces de mediere desfășurat sub coordonarea sa, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârșitul prezentei sesiuni parlamentare.

Cheltuielile cu salariile vor crește cu cel mult 8 miliarde de lei de la 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată, conform sursei citate.

Redăm documentul integral:

„SCRISOARE DESCHISĂ

Domnului ministru interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

Domnule ministru,

Ne adresăm dumneavoastră în acest moment crucial pentru societatea noastră, acela al definitivării noii Legi a salarizării. Ați dovedit, prin exemplul dumneavoastră și al Ministerului pe care l-ați condus, că reforma nu înseamnă doar tăieri, ci și atragere de fonduri din care adevăratele reforme să se poată configura progresiv. 

Legea salarizării unitare pe care o pregătiți e un instrument fundamental care în primul rând poate reforma viziunea societății românești asupra ei însăși. Fără echitate, fără o coeziune de valori vizibilă în sistemul de salarizare publică, fără educație, fără cultură, fără cercetare integrate ca sistem socioeconomic, generând acel respect pe care oamenii și-l datorează unii altora și instituțiilor, iar instituțiile statului le datorează cetățenilor, această Lege a salarizării unitare va rămâne un alt frumos proiect eșuat.

Noi, semnatarii prezentei scrisori deschise, angajați ai Academiei Române, provenind din diverse institute și filiale ale acesteia, ne adresăm domniei voastre nu doar pentru a da glas unei nemulțumiri și a cere ceea ce Legea cercetării ne garantează de câțiva ani doar pe hârtie (un principiu care pare deja ignorat în draftul viitoarei Legi, i.e., echivalarea și la nivelul salarizării cu universitarul), ci cu speranța că vedeți Legea salarizării ca pe un instrument economic care poate regla mecanisme sociale disfuncționale, redând demnitatea unor categorii socioprofesionale ignorate din 1990 încoace. Cercetarea nu produce doar cunoaștere, ci și recunoaștere, fiind o prețioasă monedă de circulație globală pentru imaginea noastră ca țară. Cercetătorii români, tineri sau la nivel postdoctoral, au fost plătiți de statul român în anii 2000 cu circa 100 euro/lunar, acum zece ani cu circa 300 euro, iar actualmente cu circa 700-800 euro lunar – salarii de neimaginat în orice stat european. Nu ne rămâne decât o „minciună albă” pentru a salva rușinea de a fi cercetători români, așezați la aceeași masă, la o conferință internațională, cu alți colegi europeni ori occidentali. 

Atâta timp cât unii dintre noi, în calitate de părinți, suntem apostrofați de copiii noștri că educația nu mai are niciun rost în România, de vreme ce lucrăm pe un salariu mediu aflat cu mult sub nivelul salariului mediu pe economie, este clar că societatea ne-a transformat în contraexemple. Salariile în cercetare, cel puțin în institutele nearondate universităților sau MEC, nu respectă Statutul cercetătorului, deși cercetătorii trebuie să respecte aceleași criterii de evaluare și competență ca orice alt cercetător din UE, pentru a accesa aceleași fonduri. Nu doar de când a fost aprobată Legea 183/2024, neaplicată nici până în prezent sub aspectele ei salariale, ci de peste 30 de ani, cercetătorii din România se zbat în sărăcie, prinși într-un sistem orb, de simplă subzistență, în care trebuie să producă performanță în ciuda lipsei cronice de resurse. Cei circa 3000 de cercetători din sistemul Academiei Române trebuie să-și plătească singuri racordarea la sistemul european, vizibilitatea în acest sistem, într-un cuvânt, să acopere din surse proprii ceea ce în Europa sau în Occident se sprijină pe banii instituției pe care angajatul o reprezintă. De ce această discriminare într-un stat al UE? 

E nevoie, desigur, de reformă și în sistemul de cercetare. Dar nimic nu se poate face în realitate fără un buget pentru schimbare. Cercetarea este un domeniu de viitor, pe care AI nu îl va putea înlocui, ea presupunând creație intelectuală și originalitate. Când va pune capăt statul român exodului de creiere? O salarizare corectă în cercetare este un prim pas absolut necesar, o salarizare care să asigure baza performanței, care să recompenseze vechimea în specializare, continuitatea ș.a. O salarizare care să stimuleze însă și tinerii, eliminând diferențele nejustificat de mari între treptele de salarizare. Actualmente, pe primele trepte din schema de personal, cercetătorii (ACS, CS) au salarii apropiate de salariul minim pe economie – iar blocarea pe posturile inferioare (ACS-CS3) durează de multe ori și 10-20 de ani, indiferent de realizările profesionale, din cauza bugetului insuficient.  

Cercetarea nu e un domeniu de nișă, ea înseamnă cunoaștere care circulă și care se transformă în progres social și economic, în coeziune la nivelul comunităților, în educație, inovație și diversitate, în conexiuni între domenii și zone ale societății. Nu cerșim pentru cercetare, nu cerem privilegii, doar acele drepturi firești, necesare pentru a putea da mai mult societății românești.”   

Foto: © Lovelyday12 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.