Consiliul Național al Elevilor lasă de înțeles că noile legi ale educației nu vor intra în vigoare în 2023, iar organizația abandonează solicitările anterioare pentru un buget de 4,7% – 6% din PIB și cere „o creștere egală cu cel puțin 0,8% din PIB” față de anul trecut

2.755 de vizualizări
Foto: CNE
Reprezentanții Consiliului Național al Elevilor abandonează, în premieră în ultimii ani, țintele de 6% din PIB (procentul prevăzut de Legea 1/2011) și 4,7% din PIB (media europeană, potrivit Eurostat). Aceștia solicită „o creștere egală cu cel puțin 0,8% din PIB în bugetul Ministerului Educației” pentru 2023, potrivit unui comunicat al organizației primit de Edupedu.ro. În același timp, comunicatul arată că „ subfinanțarea este principalul factor care ține în loc evoluția sistemului de zeci de ani”.

CNE recomandă autorităților această „creștere egală cu cel puțin 0,8% din PIB” pentru 2023 și mai scrie, în document, că „elevii reprezentanți cer guvernanților asumarea unui calendar de creșteri treptate a alocărilor bugetare din educație, astfel încât la momentul intrării în vigoare a noului pachet legislativ, România să ofere învățământului cel puțin 4,7% din PIB, atât cât este media europeană”.

Concret, Guvernul a acordat Ministerului Educației un buget de circa 2,2% din PIB în 2022. Cu creșterea solicitată de CNE, „egală cu cel puțin 0,8% din PIB”, Ministerul Educației ar primi 3% din PIB în 2023. Reacția CNE arată că nu există o așteptare a acestora ca proiectele legilor educației să intre în vigoare în anul 2023, atâta timp cât aceștia vorbesc despre 4,7% „la momentul intrării în vigoare a noului pachet legislativ”, nu pentru 2023. Asta în contextul în care proiectele de legi întârzie, termenul dat de actualul ministru Ligia Deca fiind depășit pentru a doua oară cu două săptămâni, după amânările în serie ale predecesorului său, Sorin Cîmpeanu.

Reamintim că în decembrie 2021 Consiliul Național al Elevilor, împreună cu unele dintre cele mai importante organizații din domeniul Educației, semna o campanie publică de alocare a minimum 4,7% din PIB pentru anul 2022. „Finanțare pentru educație la nivel european. Copiii nu mai pot aștepta!”, se numea petiția care a strâns peste 4.400 de semnături.

Ce semnau reprezentanți CNE în decembrie 2021: „World Vision România, Consiliul Național al Elevilor, asociațiile de părinți, sindicatele angajaților din învățământ și reprezentanții studenților solicită de urgență alocarea a cel puțin 4.7% din PIB pentru educație în anul 2022, atât cât este media la nivelul UE. Iar până la 6%, după cum prevede Legea Educației Naționale nr. 1/2011, solicităm ca restul fondurilor care nu se pot aloca de la bugetul de stat să fie investite din programele operaționale și din PNRR. De 10 ani, legea prevede acest procent de 6%, dar este încălcată zilnic”.

Ce scriu reprezentanții CNE în decembrie 2022: „Consiliul Național al Elevilor solicită ferm Guvernului României să ia în serios nevoile financiare ale învățământului și să includă, în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2023, o creștere egală cu cel puțin 0,8% din PIB în bugetul Ministerului Educației”.

Redăm comunicatul integral al CNE, în format .pdf:

Comunicatul CNE vine în contextul în care Guvernul se pregătește să nu aloce 6% din PIB Educației nici în 2023 și să amâne pentru al 12-lea an aplicarea legii, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.

Produsul Intern Brut pe 2023 a fost estimat de Comisia Națională de Prognoză la 1.552,1 miliarde lei. Asta înseamnă că, dacă s-ar aloca 6% din PIB, bugetul pentru Educație ar trebui să fie de 93 de miliarde de lei.

În programul de Guvernare al Guvernului Nicolae Ciucă, la capitolul „obiective strategice în Educație” la pagina 86, scrie că „Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB)”.

Într-un document trimis Comisiei Europene, Guvernul României a „pus cruce” finanțării Educației și a anunțat că va fi în jurul a 2,4% din PIB până în 2070.


6 comments
  1. Parca incepem sa intelegem ce zice Deca cu “termenul flexibil aproximativ de 2 saptamani”. Inseamna la anul si la multi ani …

    Sistemul folosit de dulapul lenes de la Cotroceni, de jos in sus, a fost cea mai proasta alegere posibila. De ani de zile nu se face reforma si de vreo 2 ani traktoristul plagiator a creat numai haos.

    Acum vine tanti asta si nu produce nici macar haos :)). Nu mai face absolut nimic.

  2. Legea nu se aplica de 12 ani, in articol scrie de 10 ani. Inca putin si ajungem la 20 de ani.

    Cu procentul au dreptate sa fie minim 4.7% daca vrem sa fim o tara europeana.

    1. In articol este o petitie semnata acum un an, in decembrie 2021, de mai multe organizatii. Atunci asa au scris acele organizatii – 10 ani.

  3. Ce nu înțeleg guvernanți noștri, e ca ai ceea ce semeni. Invatamantul nostru nu e performant în condițiile alocării actuale. Profesorii sunt motivați în funcție de venit.

    1. Guvernantii nu vor aloca fonduri atat timp cat sindicatele stau pe burta, daca este liniste si pace inseamna ca totul merge bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Repartizarea copiilor în clasa pregătitoare: Fără cozi și liste la învățătoare, regula care a revoluționat județul Timiș după o decizie a CNCD

Presiunea părinților de a ajunge la o anumită învățătoare s-a acutizat într-atât, încât ajunseseră învățătoarele să meargă către directori cu propuneri de 50 de copii pe 25 de locuri, directorii…
Vezi articolul

Până pe 5 decembrie toate școlile din programul pentru reducerea abandonului școlar – PNRAȘ – trebuie să raporteze inspectoratelor școlare care sunt achizițiile pe care le vor face în anul 2023, în cadrul proiectului, conform contractului din finanțare

Ministerul Educației a anunțat săptămâna trecută că a semnat contractele de finanțare din PNRAȘ – Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar. Este vorba despre 1.409 contracte, potrivit unui comunicat al…
Vezi articolul