Copiii mici au rezultate mai bune, la vârsta de 5 ani, cu cât participă mai din timp la programe de îngrijire și educație timpurie / Diferențele socio-economice produc decalaje mari de învățare și dezvoltare – studiu OECD

223 de vizualizări
Sursa foto: OECD.org
Sursa foto: OECD.org
Copiii au rezultate mai bune în mai multe domenii de dezvoltare cu cât sunt înscriși mai devreme în sistemul de educație timpurie și de îngrijire, dar calitatea și componentele mediilor educaționale au un impact semnificativ în diferențele de dezvoltare și învățare timpurie, arată un nou, arată un studiu realizat la nivel internațional de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), publicat luna aceasta. Același studiu arată că foarte mulți copii înscriși în sistemul de educație timpurie și îngrijire care înregistrează rezultate bune într-un domeniu realizează rezultate similare și în alte domenii, lucru valabil, în oglindă, și pentru copiii cu rezultate slabe.

De aceea, spune studiul, politicile educaționale menite să îi sprijine pe copiii cu rezultate slabe de acumulare a unor competențe timpurii ar trebui să vizeze simultan mai multe dimensiuni, nu una singură, dintre cele în care se constată probleme.

Același studiu identifică decalaje în progresele înregistrate de fete și băieți în dezvoltarea și învățarea timpurie. Iar din punct de vedere socio-economic sunt observate decalaje mari în învățare și dezvoltare la vârsta de 5 ani, copiii din medii avantajate înregistrând rezultate mult mai bune în evaluările legate de alfabetizare emergentă și alfabetizare numerică emergentă, dar și în alte tipuri de evaluări.

  • Cercetarea ”Building Strong Foundations for Life” face parte din Studiul Internațional mai larg privind Starea de Bine a Copilului și Educația Timpurie (IELS). În cadrul ciclului IELS 2025 au fost evaluați peste 23.000 de copii din opt țări: Azerbaidjan (2 regiuni), Brazilia (3 regiuni), Marea Britanie (Anglia), Comunitatea flamandă din Belgia, Coreea de Sud, Malta, Olanda și Emiratele Arabe Unite. Scopul studiului este să ofere date pe baza cărora decidenții din sistemele de educație să ia măsuri pentru întărirea programelor de îngrijire și educație timpurie. 
Dimensiunile și domeniile de dezvoltare și învățare timpurie evaluate în cadrul IELS 2025 – Sursa: OECD ”Building Strong Foundations for Life”
Importanța calității mediului educațional

Studiul arată, între altele, că elementele ce alcătuiesc mediul educațional și calitatea acestuia în educația timpurie au un impact major asupra rezultatelor copiilor. 

Astfel, în medie, diferențele dintre rezultatele copiilor în domenii de învățare fundamentală depind foarte mult (36% din totalul variației) de diferențele dintre mediile educaționale. 22% din variația înregistrată în rezultatele evaluărilor copiilor pentru funcția executivă și domeniile de dezvoltare socială și emoțională este atribuită, de asemenea, diferențelor dintre mediile educaționale.

Concluzia este trasă din observarea diferențelor raportate pentru copii din medii educaționale diferite aflate în cadrul aceleiași jurisdicții.

Cauzele decalajelor în rezultatele de dezvoltare și învățare ale copiilor mici

Potrivit aceluiași studiu, decalaje considerabile se înregistrează între fete și băieți și între copii din medii socio-economice avantajate / dezavantajate.

Astfel, la vârsta de 5 ani, fetele tind să aibă mai rezultate mai bune decât băieții în domeniile de dezvoltare și învățare timpurie evaluate în cadrul studiului. Acest lucru este mai pronunțat în cazul dezvoltării sociale și emoționale și mai puțin vizibil în învățarea fundamentală.

  • Totodată, diferențele dintre fete și băieți sunt mai pronunțate în rândul copiilor cu mai puține competențe dobândite până la această vârstă, potrivit studiului.

În ceea ce privește decalajele socio-economice mari, acestea sunt „evidente” în cazul rezultatelor de învățare și dezvoltare la vârsta de 5 ani. Studiul notează că, pentru copiii din comunități avantajate, rezultatele acestora sunt în medie cu 60-70 de puncte mai mari decât cele ale copiilor dezavantajați socio-economic, în evaluările privind alfabetizarea emergentică și alfabetizarea numerică emergentă.

Și, potrivit cercetării, aceste decalaje se reflectă și în percepțiile părinților și profesorilor cu privire la competențele cognitive, motorii, socio-emoționale și globale pe care le acumulează copiii.

Impactul mediului de acasă

În ceea ce privește mediul de acasă, raportul notează că, dincolo de diferențele de statut socio-economic, are o foarte mare influență ceea ce fac părinții în relația cu copiii. Astfel, copiii cu care părinții petrec mai mult timp în activități educaționale au rezultate mai bune în alfabetizarea și alfabetizarea numerică emergentă, dar și în mai multe domenii de dezvoltare socială și emoțională.

De aceea, spun autorii, este nevoie de sprijinirea familiilor dezavantajate, așa încât acestea să le ofere copiilor medii mai bogate de învățare acasă, lucru ce ar reduce inegalitățile.

  • Tot în ceea ce privește mediul de acasă, raportul arată că peste jumătate dintre copiii incluși în studiu foloseau zilnic dispozitive digitale. Dar practicile digitale au o asociere slabă – și pe alocuri negativă – cu rezultatele copiilor. 

Pe de altă parte, pentru copiii cu vârste de până la 5 ani, cărțile au un impact mult mai mare decât ecranele asupra învățării: cititul pentru copii, dintr-o carte, prezintă cea mai puternică asociere cu rezultate bune în mai multe domenii de dezvoltare și învățare. 

Impactul perioadei de participare 

Cu cât sunt copiii înscriși mai devreme într-un program de îngrijire sau de educație timpurie, cu atât vor avea rezultate de învățare mai bune la vârsta de 5 ani, arată studiul OCDE. Potrivit acestuia, asocierea este cea mai vizibilă atunci când sunt comparate diversele categorii de vârstă inițială pentru participarea la programe de educație și îngrijire.

Asocierea pozitivă între durata participării la programe de învățare și rezultatele înregistrate la vârsta de 5 ani este mai puternică în cazul alfabetizării emergente și alfabetizării numerice emergente, decât în cazul funcției executive sau în domeniile de dezvoltare socială și emoțională, potrivit analizei citate.

  • Aceasta arată că, în regiunile unde cei mai mulți copii intră în medii de îngrijire și educație timpurie înaintea vârstei de 4 ani, cei care au intrat în astfel de programe înaintea vârstei de 1 an au rezultate mai bune în evaluări decât cei înscriși la 2-3 ani. Iar acolo unde cei mai mulți copii încep după vârsta de 1 an, cei care încep la 2-3 ani au rezultate mai bune în evaluări, în mai multe domenii, decât cei înscriși la 4-5 ani. 

Corelarea tinde să fie mai solidă în cazul învățării fundamentale – alfabetizare emergentă și alfabetizare numerică emergentă, decât în cazul funcției executive și al domeniilor de dezvoltare socială și emoțională. În același timp, există o asociere negativă, în unele cazuri, între durata participării și comportamentul perturbator.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

BREAKING Raportul PISA 2022 dedicat „strategiilor de învățare”: Folosirea matematicii în viața reală, evaluarea informațiilor online și atitudinea proactivă la clasă sunt probleme acute pentru elevii români, care semnalează și o lipsă de sprijin din partea profesorilor în formarea competențelor pentru viitor

Doar unul din cinci elevi români în vârstă de 15 ani spune că poate interpreta soluții matematice în contextul unor situații din viața reală și doar doi din cinci spun…
Vezi articolul

Profesorul Doru Căstăian, despre rezultatele preliminare din alegerile prezidențiale: O educație condusă adesea de nulități al căror singur merit este obediența politică, o educație în care timpul și energia oamenilor valoroși, reformatorilor, este mâncată zilnic de fonfleuri birocratice – are „un rol deloc trivial” în rezultatele alegerilor

Profesorul de ştiinţe socio-umane Doru Căstăian scrie pe pagina sa de Facebook că printre explicațiile rezultatelor preliminare ale primului tur de scrutin ale alegerilor prezindențiale de duminică, 24 noiembrie, „un…
Vezi articolul