VIDEO Corina Atanasiu, propusă la Ministerul Educației: Cred că un salariu de profesor n-ar trebui să fie sub 2000 de euro / Va trebui concepută o lege a digitalizării educației

59.070 de vizualizări
Corina Atanasiu / Foto: Facebook.com
Corina Atanasiu, propusă pentru a conduce Ministerul Educației, a fost audiată în comisia pentru învățământ din Camera Deputaților. Ea a declarat că, din punctul său de vedere, un salariu de profesor n-ar trebui să fie sub 2000 de euro. După o ședință care a durat aproape 3 ore, ea a primit aviz nefavorabil cu 17 voturi împotrivă, 10 pentru și 11 abțineri.

„Cred că un salariu de profesor n-ar trebui să fie sub 2000 €, ar fi un minim de respect și de apreciere pentru niște oameni care au în față o muncă dificilă și o muncă de o sensibilitate și de o delicatețe o deosebită și nu în ultimul rând cu o mare, mare responsabilitate pe umeri. Dacă creștem salariile cadrelor didactice, probabil că vom fi capabili să atragem cei mai buni absolvenți din universitățile noastre către cariera didactică și însoțite aceste salarii de alte măsuri compensatorii, să convingem acești absolvenți să meargă în țară, în sate, acolo unde școlile au cea mai mare nevoie de profesori foarte bine pregătiți și foarte eficienți”, este declarația Corinei Atanasiu.

LIVE TEXT:

Corina Atanasiu: Am reinventat creșa de întreprindere ca parteneriat de muncă flexibilă între angajator și mamele care doresc să se întoarcă la muncă.

Am inițiat programe de formare profesională pentru adolescenții din penitenciare.

Am fost parte din echipa care a dezvoltat primele standarde ocupaționale din domeniul social din România.

Implicarea părintelui într-un parteneriat cu școala este obligatorie. Am contribuit la construirea unei federații de părinți.

Consider că nu există om care nu-și poate găsi un loc de muncă dacă este sprijinit să se dezvolte personal și profesional.

Am coordonat capitolul Educație din PNRR și am colaborat bine cu echipa de la Ministerul Educației, am construit o echipă cu care am reușit să obținem un rezultat bun.

Copiii în România nu au șanse egale în educație și nu toți profesorii sunt sprijiniți să găsească soluții pentru ei. În ce privește motivul pentru care mă aflu astăzi aici, dacă e să alegi un profesor să fie ministru al Educației, de unde să vină el, oricum am răsucit întrebările, piedicile din sistem au rămas tot acolo, sunt aici și profit să fac ce fac de obicei – lobby educației. Voi profesionaliza echipele care vor implementa PNRR și cred că experiența consistentă privind fondurile europene și echipele va asigura că vom cheltui acești bani corect și cu impact.

Cum organizăm Educația în timp de pandemie? Nici anul școlar 2022-2023 nu este lipsit de riscul de a reveni la școala online, acesta este scenariul în care vor funcționa școlile în viitorul apropiat. Avem nevoie de soluții care să calibreze lupta cu Covid-19 fără a face rabat de la Educație.

Propun monitorizarea pierderilor din Educație din cauza închiderii școlilor. Este necesară realizarea unei hărți dinamice a închiderii școlilor, în care să fie înregistrați câți elevi, pe ce nivel, la ce stadiu, când s-a petrecut închiderea, precum și partea de resurse, ce resurse umane avem disponibile, care este starea lor de sănătate, care este situația dotărilor cu echipamente, acces la conectivitate, rețele de mentori, dotare cu resurse medicale sau alte materiale.

Va fi nevoie de resursă umană din sistem care să asigure colectarea și raportarea datelor, soluția la îndemână este degrevarea directorilor de școli de norma didactică și mobilizarea unora dintre inspectorii școlari în fiecare județ pentru acest proces.

Evaluarea pierderilor învățării este o altă măsură, avem deja dovezi că elevii afectați de închiderea școlilor au parcurs și asumat mai lent programa, au fost situații care au dus la abandon. Elevii din medii defavorizate au fost defavorizați din lipsa de echipamente și de conectivitate. Nu avem o imagine centralizată, doar evaluări formative, de aceea este nevoie de o colectare a datelor ca să evaluăm pierderile și să identificăm măsurile potrivite.

Un alt palier este educația de remediere, trebuie să devină o practică curentă.

O altă arie de intervenție este învățarea online nu doar în pandemie. Primul pas spre digitalizarea educației a fost făcut; în cadrul PNRR am sprijinit realizarea unui plan amănunțit de digitalizare a educației. Acest plan conține adoptarea legislativă pentru digitalizarea educației, standarde minime pentru echipamente IT, va trebui concepută o lege a digitalizării educației, care va defini profilul competențelor digitale.

Avem o alocare de 3,6 mdl euro prin PNRR, avem șansa și resursele financiare necesare să schimbăm fața educației, sunt alocări substanțiale, avem un plan, avem bani, trebuie doar să lucrăm împreună indiferent de culoarea politică.

Întrebări:

Leonard Azamfirei: La capitolul educației universitare ați menționat 5 măsuri generale, una fiind auditul școlilor doctorale prin raportare la standardele internaționale, cu siguranță știți că are loc o evaluare a școlilor doctorale care se va finaliza în decembrie, considerați oportun să o luăm de la capăt anul viitor și dacă da, pentru care motiv?

La punctul 5 notați revizuirea condițiilor de acreditare a instituțiilor de învățământ superior. Ce anume vă nemulțumește în actualul sistem de acreditare și, având în vedere că ARACIS respectă standardele europene, cum intenționați să modificați aceste standarde la nivel european? De asemenea, ați pus la începutul listei introducerea unui sistem performant de combatere a plagiatului. Ce idee aveți pentru a face altceva decât fac cu eficiență, în prezent, toate universitățile din România?

Csaba Zoltan-Novak: Cum vedeți extinderea programului școală după școală, care vor fi primii pași?

Vasile Dîncu: Cum veți trece de la o filosofie ONG-istă, unde societatea civilă este un partener foarte important pentru instituții, la una instituțională? S-a dovedit în reforme că simpla trecere prin parteneriate în care se trimit sarcinile către societatea civilă și fără fonduri nu a dat roade până acum.

Răspunsuri:

Atanasiu: Creșterea transparenței prin crearea și publicarea pe site-ul ministerului Educației a unei secțiuni în care toate programele de licență și masterat autorizate provizoriu să fie făcute publice. Obligativitatea tuturor universităților să publice pe site-ul propriu aceste programe. Ierarhizarea universităților din România în funcție de ierarhiile internaționale. Tipul de universitate pentru care se optează va determina un proces de acreditare diferit.

Stimularea universităților să facă o evaluare instituțională o dată la 10 ani printr-o agenție de evaluare străină. Ar trebui ca fiecare evaluare periodică a câte unui program de studii să se finalizeze și printr-un punctaj acordat. Legat de școlile doctorale, nu vom întrerupe procesul, în vom continua.

Legat de masa caldă, este finanțabil prin programul operațional Educație și ocupare, pentru alocarea multianuală până în 2027, putem asigura resurse financiare substanțiale pentru aceste programe.

Legat de schimbarea pălăriei de ONG-ist, am făcut-o deja în ultimele luni.

Întrebări:

Aurel Nechita: Ați propus desființarea inspectoratelor școlare pentru că vreți să mutați centrul de decizie de la minister la Consiliul de Administrație al școlii. În Constituție și în legea învățământului sunt prevăzute clar atribuțiile Ministerului Educației am o întrebare – în ce fel dumneavoastră veți mai putea colabora cu sistemul școlar, în ce condiții, așa cum cere legea veți putea să controlați aplicarea legii în teritoriu și cu ce se va mai ocupa noul ministru al educației?

Onuț Valeriu Atanasiu: În privința programului remedial. A existat și există în Ministerul Educației un astfel de program care se numește programul național de activități remediale pentru elevi care a cuprins 168.000 de elevi, s-a încheiat pentru anul școlar trecut la 30.09.2021. Există specializarea educator – puericultor în cadrul liceelor pedagogice. Aveți o altă inițiativă pentru a diminua abandonul școlar care cred eu că este principala problemă în momentul de față a educației românești?

Răspunsuri:

Corina Atanasiu: Legat de desființare inspectoratelor școlare. Acest proces pe care mi l-am propus este parte a unui proces mai amplu, mai larg, de regândire a Managementului în sistemul de educație. Parte dintre atribuțiile inspectoratelor școlare vor merge către minister, parte dintre ele vor merge către Comisii organizate în cadrul consiliilor județene, deși la nivel județean. Credem că este un pas necesar și util pentru a da mai multă libertate școlilor, mai multă libertate de decizie școlilor. Poate nu o să fie un proces ușor, o să fie un proces anevoios chiar pentru că unele consilii de administrație din școli nu sunt pregătite, dar în PNRR sunt alocate resurse financiare atât pentru formarea noii generații de manageri școlari, cât și pentru formarea de alte resurse umane care să preia din funcțiile inspectoratelor.

Legat de programul de ore remediale. Din păcate, aceste module nu au avut un sistem clar de evaluare. Noi nu știm ce carențe a avut copilul la intrarea în modul și unde ajungi după parcurgerea modulului. Bineînțeles că a fost util să avem această infuzie în activitatea remedială, bineînțeles că cu siguranță există date legate de parcursul elevilor și de achizițiile elevilor, dar nu este suficient. Eu sunt convinsă, și probabil că niște studii riguroase ar demonstra acest lucru, eu sunt convinsă că o să avem nevoie de remedial multă vreme de acum încolo și această activitate trebuie să devină o activitate permanentă la nivelul școlii.

Legat de abandonul școlar: avem, pe de o parte, o arie întreagă de intervenție ce vizează abandonul școlar în Programul Național de Reziliență și Redresare. Acolo este prevăzut un sistem de alertă rapidă prin care sunt identificate acele școli, cu acei elevi care sunt în risc de abandon școlar. Este, cred, cel mai complex sistem pe care ni l-am putea imagina și vine la pachet cu finanțare suplimentară pentru școlile cele mai în nevoie. Dacă mă întrebați ce am putea face în afară de acest program complex ce vizează diminuarea abandonului școlar, eu aș propune să facem programe de formare pentru profesori care să învețe metode și tehnici noi de lucru cu copiii care sunt recuperați din starea de abandon sau care sunt în mare risc de a abandona școală. Teaching at the right level (n. red. “Predarea la nivel corespunzător”) este una dintre metode și a fost aplicată în India pe populației școlare mari și avut rezultate foarte bune, spre exemplu.

Legat de proiectele cu tabletele: din păcate, criteriul pe baza căruia s-au finanțat tabletele a fost ‘primul venit, primul servit’. Am avut 150 milioane € alocate și cereri de 980 milioane €. Din păcate, nu au fost suficienți bani pentru toată lumea. Am încercat atragerea către această linie de finanțare de capete de bani, resurse financiare, am adus din React-EU și din alte programe care s-au putut plia pe tipicul schemei noastre de granturi, au rămas bani necheltuiți la universitar și am tras spre preuniversitar pentru a completa pe cât posibil această nevoie teribilă de echipament din țară.

Întrebări:

Natalia Intotero: Suntem foarte curioși pentru că discutam cu colegii adineauri și întrebau ce mai știți de acele tablete; ce știu eu, știu și ceilalți colegi, povești și atât?

Szabo Odon: Aveți foarte multe intervenții legislative în programul de guvernare. Acest lucru vrei să-l realizați printr-o nouă lege sau prin modificarea actualei legi și cum se mulează aceasta pe programul ‘România Educată’?

Răspunsuri:

Corina Atanasiu: O nouă legislație. Una dintre condițiile esențiale să putem să accesăm fondurile pentru investiții, pentru liniile de investiții este tocmai acest pachet legislativ. Asta nu înseamnă că nu o să existe acte normative specifice, care să privească spre exemplu școala digitală sau profilul cadrului didactic, diverse acte normative de diverse nișe.

Legat de echitate: există soluții aici, prin cofinanțare de la nivel județean sau prin parteneriate cu organizații neguvernamentale. Mecanismul nu va fi probabil definit la Ministerul Educației, ci la Ministerul Fondurilor Europene, dar ținând cont că am expertiză pe design de ghiduri, pe design de proceduri, pe linie de granturi, voi știi exact ce să cer și cum să comunic cu Ministerul Fondurilor Europene astfel încât să ajungem la o formulă de finanțare corectă și comodă pentru cele mai dezavantajate comunități, pentru că altfel nu o să ajungem fix acolo unde este cea mai mare nevoie.

Întrebată despre debirocratizarea și regândirea ARACIP, Atanasiu a răspuns: Noi ne-am gândit că această agenție trebuie într-adevăr să devină altceva. Să aibă independență, să nu fie neapărat subordonată Ministerului Educației pentru a se asigura independența și care să se bazeze pe un corp de experți profesioniști care să poată să dea niște rapoarte, imagini corecte asupra stării școlilor pe care le inspectează. Ceea ce și vedem: urcarea funcției de inspecție de la nivelul inspectoratelor către ARACIP și doar un organism care să poate să facă inspecție.

Întrebări:

Adrian Hatos, senator: Mie personal nu-mi sună deloc bine să se folosească conceptul de economie reală, el sugerează că există o economie reală undeva, ori toată economia este reală indiferent dacă e antreprenorială sau nu. Recunosc că domnul Azamfirei mi-a luat-o înainte cu întrebarea legată de auditul școlilor doctorale, eu știu că nu există standarde internaționale în domeniul școlilor doctorale, plus că auditarea școlilor doctorale se întâmplă în acest moment și este programată să se reia peste câțiva ani.

Am o întrebare, scrieți aici la punctul trei: deschiderea ocupației de manager școlar către alte categorii de profesioniști în management. Nu e foarte clar la ce alte categorii de profesioniști vă gândiți, ce înseamnă alte categorii de profesioniști dacă cumva este vorba despre cei care nu lucrează în sistemul de învățământ, cum cred că este, cum credeți că asta va influența în mod favorabil administrarea școlilor?

Filip Havârneanu: Care sunt reformele învățământului preșcolar?

Deputat: Care va fi numărul de ore pe care le aveți în vedere în planul cadru la istorie și geografie, materii care consemnează protejează, promovează identitatea noastră națională?
Ce facem cu cele 2 milioane de copii care nu au avut acces la educație, la studii, în această perioadă de pandemie?

Răspunsuri:

Corina Atanasiu: Deschiderea către alte ocupații: în urma parcurgerii unui modul, unui program de studii masterale de management școlar, credem că și alți absolvenți de învățământ superior pot accede, firește, după ce trec de examenul de manager școlar, de director de școli, pot accede către această ocupație. Vedem ce se întâmplă acum: a fost prima etapă a concursului de director de școli, au fost foarte multe locuri rămase neocupate, se organizează o nouă etapă.

Problema este că, din cauza lipsei de doritori de a ocupa o asemenea funcție, o să fim tentați să coborâm ștacheta. Probabil că soluția cea mai bună – de a avea foarte buni profesioniști care să știe să facă Managementul unei instituții – este aceea de a ne deschide către alte ocupații, din alte domenii, dar repet, cu condiția de a parcurge formare în management școlar.

Despre reformele învățământului preșcolar: avem un plan foarte ambițios în PNRR care își propune dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate. Prin acest program, firește că avem câteva inițiative legislative, vor fi gândite niște ocupații noi din această sferă și totodată vor fi alocate fonduri pentru construirea, dotarea și operaționalizarea a 110 creșe și dotarea și operaționalizarea a 412 servicii de tip creșă, dar nu neapărat organizate pe metodologie de creșă, unde vom avea nevoie de acte normative care să regleze înființarea și funcționarea acestora.

Trebuie să dezvoltăm planul cadru pentru formarea continuă a profesioniștilor care lucrează în servicii de educație timpurie. Aici avem două paliere: formare de formatori în domeniul educației timpurii și un program de formare a puericultorilor în teme din social, educație și sănătate. Vom avea nevoie de metodologii de acordare a 42 de granturi de furnizor de formare în vederea derulării programelor de formare. Această alocare este pentru formarea a 19.950 de membri ai personalului, personalul didactic și nedidactic, care lucrează de fapt în servicii de educație standard și complementare.

Corina Atanasiu: Și acum copiii care se întorc din alte sisteme de educație și vin în România poți să se înroleze în școlile din România, poate pentru unii dintre părinți birocrația este excesivă și aici este nevoie de sprijin. Ce pot să vă asigur este că, în perspectiva unui mandat, modificarea de esență va fi ca orice copil care vine din alt sistem să poată să meargă la școală și, în paralel, să se rezolve partea birocratică a înrolării, dar copiii nu trebuie să piardă nicio zi, nicio oră de școală. Deci copiii vor avea acces și să știți că acest lucru se întâmplă și acum, foarte mulți directori de școli care sunt în situația de a avea în comunitățile lor…

Intervine Intotero care spune că este nevoie de programe concrete, dacă are în plan astfel de programe?

Atanasiu: Există idei pe care le-am discutat înainte de a pleca din mandatul de la Ministerul Fondurilor Europene, legate de această idee și acest fenomen, și pot fi incluse, pentru că nu a fost încă definitivat POEO – programe suplimentare de reintroducere sau de introducere a copiilor în sistemul școlar romanesc cu module suplimentare de limba română și de Istorie a României.

Numărul de ore în planurile cadru, pe istorie și geografie: Eu cred că planurile cadru nu sunt motiv de democrație națională, nu trebuie să votăm cum să fie planurile cadru. Planurile cadru – designul planurilor cadru trebuie făcut de către experți și Ministerul Educației are experți suficient de bine pregătiți care să poată să propună pe masa decidentul politic cum trebuie să arate un plan cadru în funcție de ce conținuturi vrem să livrăm acelor copii și unde vrem să ajungem, către ce profil al absolventului vrem să ajungem. Deci nu cred că ministrul, sau vreun partid politic sau vreo asociație de părinți ar trebui să decidă structura planurilor cadru. Este, după părerea mea, o treabă de experți.

În PNRR avem o componentă extrem de consistentă care vizează digitalizarea Educației, asta înseamnă și investiții masive în echipamente și în tehnologie, atât la nivelul școlilor cat și la nivelul elevilor.

Intotero: Interesantă abordarea dumneavoastră legat de planurile cadru care trebuie adoptate de ministru, dacă le lăsați abordarea la latitudinea experților, mai ales că dumneavoastră ați înființat o asociație a părinților, dacă părinții nu mai au nimic de zis… Da

Întrebări:

Luminița Barcari: Să știți că există o structură a planurilor cadru acum în minister și mi-aș dori să reușiți să definitivați acest ordin de ministru pentru planurile cadru astfel încât grupurile de lucru care sunt deja formate pentru programele școlare să înceapă lucrul. Vreau să vă întreb, pentru că spuneți că nu sunt doritori pentru funcția de manager școlar, să știți că multe cadre didactice nu au dorit să se înscrie la concursul pentru obținerea funcției de director pentru că activitatea ca manager școlar este destul de complexă, laborioasă, necesită cunoștințe din multe domenii, mai ales când ai o unitate de învățământ cu toate nivelurile, de la preșcolar până la nivelul liceal, și de aceea fac legătura cu desființarea inspectoratelor școlare și mutarea centrului de decizie la nivelul școlii: e deja un volum de muncă destul de mare și vreau să-mi enumerați trei atribuții ale inspectoratelor școlare județene și modul în care v-ați gândit ca aceste atribuții să fie preluate de școli, dar concret, nu la modul general. De asemenea, având în vedere profilul cultural al românilor, ce vă face să credeți că lăsarea la un nivel local a unei importante decizii curriculare ar duce la un “mai bine” pentru copii?

Cătălin Zamfir Manea: Observ că mai toate măsurile pe care le propuneți pentru sistemul educațional romanesc sunt cumva condiționate de finanțare externă. Cu alte cuvinte, dacă nu vom accesa și nu vom putea implementa într-un ritm accelerat și foarte bine ancorat în realitate acest Program Național de Redresare și Reziliență (PNRR), măsurile în zona aceasta de reformă sunt mai curând lozinci. În calitate de deputat din partea minorității rome, aș vrea să vă aduc la cunoștință că prevederile articolului 32 din Constituție nu sunt opționale, cele care fac referire la garantarea accesului la educație pentru toți copiii din România.

Încă de la declanșarea pandemiei și până în prezent într-adevăr, așa cum ați subliniat și dumneavoastră, sunt peste 900 de mii de copii care nu au avut acces la învățământul online, într-o formă sau alta dreptul lor la educație a fost încălcat de instituțiile statului român. Având în vedere faptul că principiul echității ar trebui să fie în sfârșit respectat și aplicat și în domeniul educației, vă rog să precizați o măsură concretă din programul dumneavoastră care să contribuie fie la creșterea accesului copiilor care provin din grupuri vulnerabile la învățământ, cumulativ la creșterea ratei de cuprindere a copiilor aparținând grupurilor vulnerabile, mai ales în mediul rural, care au vârsta legală de înscriere în sistemul de învățământ și nu merg la școală, fie pentru reducerea abandonului școlar, știut fiind faptul că România ocupă locul întâi în Europa la acest capitol.

Adiacent, spuneți-mi dacă programul A doua șansă considerați că ar trebui îmbunătățit, mie mi se pare o bătaie de joc și un fel de ‘bifăm’ că acei beneficiari urmează cursuri, primesc o diplomă, dar în fapt nu au competențe și nici abilități așa că șansele de a fi încadrați pe piața forței de muncă nu sunt așa de mari.

Răspunsuri:

Corina Atanasiu: Trecerea funcțiilor ISJ la alte instituții. Spre exemplu angajarea, recrutarea și angajarea cadrelor didactice poate să fie realizată la nivelul școlii, administrarea taberelor școlare poate să fie făcută la nivel județean, oricum într-o structură care există deja la nivel județean probabil ca să asigure și finanțarea, pentru că știm ce se întâmplă cu rețeaua de tabere, inspecție școlară care se duce către ARACIP, astfel încât să se asigure un audit școlar eficient și imparțial.

Legat de deciziile curriculare: probabil că vă referiți la procentul de curriculum la decizia școlii sau elevului pe care l-am propus în cadrul școlilor. S-a schimbat învățarea și s-au schimbat elevii, nu mai putem să impunem materii pe care elevii le învață cu greutate, de care nu sunt atrași și la care nu participă sută la sută. Este nevoie de o schimbare de paradigmă și avem nevoie să regândim, să croim educația și după preferințele copiilor. Nu ne mai permitem să pierdem copii, avem printre cei mai demotivați copii în sistemul de educație și măsurătoarea nu este din România, este din lume. Cred că trecerea către un curriculum mai relaxat care să și placă copiilor și care să implice mai mult în actul de învățare va fi benefică pentru toată lumea.

Întrebări:

Romulus Damian: Cum se întocmește o planificare școlară?

Cristian Ivănuță: Legat de concursul pentru directori, considerați relevant setul de întrebări din cadrul concursului? Când vor avea loc concursurile pentru funcțiile de inspectori, știut fiind faptul că în unele ISJ-uri au fost deja numiți inspectori generali și adjuncți?

Liliana Sbîrnea: Cum vă poziționați referitor la vaccinarea obligatorie a tuturor angajaților din Educație și la ce procent din PIB v-ați gândit pentru anul viitor astfel încât să fie pusă în aplicare România Educată și să reducem abandonul școlar? De asemenea, referitor la salariile cadrelor didactice, ați scos în evidență că sistemul nu mai este atractiv pentru tineri, aveți în vedere aplicarea legii salarizării în acest domeniu?

Răspunsuri:

Atanasiu: Nu cred că este treaba ministrului să meargă din școală în școală și să verifice planurile profesorilor.

Legat de concursul pentru directori, seturile de întrebări, au fost anumiți itemi formulați astfel încât să testeze logica și gândirea critică, sunt strategii care se aplică în sistemul european de selecție a profesioniștilor, deși par hilare la prima vedere, ele au o logică.

Legat de concursurile pentru inspectori, nu am această informație.

Legat de vaccinare, USR nu propune vaccinare obligatorie, ci certificatul verde care impune mai multe situații, inclusiv trecerea prin boală.

Legat de salarizare, salariile cadrelor didactice sunt înghețate de ceva vreme, știm, pentru a atrage tinerii trebuie să ne modernizăm și noi modul de gândire, trebuie pachete atractive pentru tinerii absolvenți, mai ales către acele zone unde nu avem cadre didactice calificate.

Întrebări:

Deputată: Care va fi structura ARACIP-ului, cum intenționați să salarizați și să recrutați membrii ARACIP? Cine sunt cei 50.000 de profesori care vor produce resurse educaționale digitale, cum îi veți plăti, cine verifică acuratețea informațiilor?

Răspunsuri:

Atanasiu: Legat de ARACIP, trebuie să devină un organism independent, specializat și dincolo de a fi susceptibil de orice fel de influență și prietenie. În funcție de cum va fi gândită metodologia de operare a instituției, va fi dimensionat și personalul.

Legat de resursele educaționale deschise, intenționăm să încurajăm profesorii să producă cât mai multe astfel de resurse și să populăm această platformă în care se vor regăsi și care va fi finanțată prin PNRR.

Cei 100.000 de profesori vor urma module de formare pe partea de digitalizare până în 2025, nu cred că va fi o problemă în motivare, ci o sarcină de serviciu să participe la aceste tipuri de formări care vor fi gratuite.

Întrebări:

Ștefan Pălărie: Cum vă veți asigura că exact oamenii cu care trebuie realizate reformele vor fi motivați să creadă cu adevărat că implicarea partidului e de domeniul trecutului și să construiască performanță?

Deputat: Sunteți sau nu de acord cu educația sexuală în școli fără acordul părinților? Credeți că copiii în școală trebuie să știe despre mai mult de două sexe?

Răspunsuri:

Atanasiu: Întrebarea în partid a fost dacă să ne asumăm desființarea inspectoratelor fiindcă au devenit mai mult politice. Depolitizarea învățământului înseamnă profesionalizarea managementului prin concursuri, în PNRR avem un program de formare și îndrumare pentru managerii și inspectorii școlari prin care să fie formați peste 6.000 de manageri școli și peste 2.000 de directori pe o perioadă de un an și jumătate.

La educație pentru sănătate, poate fi o opțiune a părinților ca elevii să nu participe la o astfel de oră, părinții trebuie să fie de acord cu conținutul… nu există mai mult de două sexe, există mai mult de două genuri. Bullyingul există și în școlile noastre, există și în Parlament.

Întrebări:

Florin Piper Savu: Care este viziunea dumneavoastră în privința examenului național de bacalaureat?

Țepeluș, deputat: Care credeți că va fi statutul, poziția CJRAE în arhitectura sistemului educațional pe care dumneavoastră vreți să conduceți? Care credeți că este salariul motivant pentru profesori astfel încât sistemul de învățământ să devină atractiv, cât ar trebui să primească un profesor astfel încât un tânăr absolvent să lase un alt domeniu de activitate și să vină în învățământ? Cum veți implementa reformele cu masa caldă atâta timp cât doriți să scoateți prin descentralizare consiliile locale din sistemul școlar, de la nivelul deciziei din unitățile de învățământ?

Răspunsuri:

Atanasiu: Legat de bacalaureat, aici este într-adevăr o problemă foarte sensibilă, dacă copiii nu merg la școală, ce se întâmplă în raport cu generația de anul trecut pentru că ar fi inechitabil față de generațiile de anul trecut? Bacalaureatul, pe de altă parte, pentru că m-ați întrebat dacă să fie organizate în mai multe feluri, eu sunt un mare suporter al bacalaureatului tehnologic, consider că acei copii care vin pe filieră tehnologică trebuie să dea bacalaureatul adaptat și să aibă șansa să meargă mai departe către studii tehnice universitare.

CJRAE, sincer să vă spun nu este tocmai o instituție performantă. Nu atrage suficiente resurse umane, nu poate să îmbunătățească calitatea actului de învățare și să sprijine eficient copiii care au nevoie de uneori de asistență permanentă astfel încât să se simtă un efect real, un progres real. Din perspectiva noastră, trebuie deschisă piața de… trebuie deschis sistemul către piața de furnizori privați care pot veni și pot presta servicii specializate acolo unde CJRAE nu are experți, nu poate să trimită logopedul, nu are personal și așa mai departe. Școlile trebuie să poată să-și contracteze acei specialiști, fie că sunt asigurați de organizații neguvernamentale, fie profesioniști acreditați astfel încât să-și asigure necesarul de asistență și de servicii de care au nevoie în școli.

Cred că un salariu de profesor n-ar trebui să fie sub 2000 €, ar fi un minim de respect și de apreciere pentru niște oameni care au în față o muncă dificilă și o muncă de o sensibilitate și de o delicatețe o deosebită și nu în ultimul rând cu o mare, mare responsabilitate pe umeri. Dacă creștem salariile cadrelor didactice, probabil că vom fi capabil să atragem cei mai buni absolvenți că din universitățile noastre către cariera didactică și însoțite aceste salarii de alte măsuri compensatorii, să convingem acești absolvenți să meargă în țară, în sate, acolo unde școlile au cea mai mare nevoie de profesori foarte bine pregătiți și foarte eficienți.

Știrea inițială:

Corina Atanasiu este fost secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în guvernul PNL – USR-PLUS. Potrivit surselor Edupedu.ro, Atanasiu este autoarea propunerilor de măsuri pe educație din documentul cu care Dacian Cioloș a mers la Cotroceni, întâlnire în urma căreia Cioloș a fost numit premier desemnat.

Ea este a doua oară în cărți pentru portofoliul Educației, la propunerea USR. Potrivit informațiilor Edupedu.ro, acum un an, când USR-PLUS și PNL negociau formarea guvernului de coaliție ce avea să fie condus de Florin Cîțu, USR-PLUS lua în calcul trei posibile nominalizări, în cazul în care i-ar fi revenit Ministerul Educației: Radu Szekely (care a fost numit secretar de stat și acum a rămas în minister pe post de consilier al ministrului); Dragoș Iliescu, profesor și doctor în psihologie; respectiv Corina Atanasiu.

În zona educației, în ultimii ani aceasta din urmă s-a remarcat prin lansarea Federației Părinților și Aparținătorilor din România – FePAL, la începutul anului trecut, ea fiind președinte al acestei organizații.

Realizarea în regim de urgență a planurilor-cadru și a programelor școlare pentru liceu și recrutarea directorilor și directorilor adjuncți de către Consiliile de administrație ale unităților de învățământ sunt câteva dintre măsurile prevăzute în programul de guvernare pe Educație al Cabinetului propus de Dacian Cioloș.

Una dintre măsurile propuse în programul de Guvernare al Cabinetului Cioloș vizează o vacanță de două săptămâni pentru toți elevii și revenirea în format fizic, la școală, doar în localitățile sub 6 la mie, și este inclusă în capitolul propuneri de „măsuri ferme pentru limitarea transmiterii”, aplicabile „imediat”.

Mâine urmează să fie votat Cabinetul Cioloș.


10 comentarii
  1. In primul rand ar trebui curatate institutiile de indivizii incompetenti ce paraziteaza sistemul cu nesimtire. In unele scoli, acestia insumeaza jumatate din efectivul personalului didactic.
    Unde in mediul privat s-a mai pomenit ca cineva sa fie tolerat timp de 15 ani fara sa produca nimic? Ma voi referi la o anumita caricatura de profesor. Nu cunoaste disciplina ce-o preda la clase de specialitate, nefiind domeniul sau, dar nici n-a avut bunul simt s-o invete de-a lungul timpului. A gasit modalitatea de-a se impune la orele de curs, prin aroganta fata de majoritate si slugarnicie fata de indivizii-cheie din colectiv. Nu e in stare sa raspunda la intrebari – descurajeaza aspru elevii care cer insistent lamururi. Isi prinde urechile in rezolvarea problemelor – acestea cad in sarcina elevilor fruntasi care se consulta intre ei pt a ajunge la varianta corecta, fara speranta la vreun feedback obiectiv de la catedra.
    A ingenuncheat generatii intregi de elevi distrugand specialitatea cea mai bine cotata, prin metoda pumnului in gura. Asta sub privirile umile ale elevilor ce se simteau nedreptatiti, nepasatoare ale celor remunerati in schimbul loialitatii neconditionate, slugarnice ale parintilor ce se temeau ca ar putea fi si mai rau, joviale ale conducerii institutiei, cu care se afla in cardasie.
    Atata timp cat exista asemenea specimene, institutia in cauza e nedemna de respect, iar cei ce-si fac meseria cu dedicare si pasiune, prin tacerea lor devin complici ai celor mai sus mentionati.
    Atata timp cat in vremurile astea dificile, unii se dau peste cap s-o scoata la capat cu predarea materiei din programa in asa fel incat elevii sa fie pregatiti pentru evaluari in orice conditii, iar altii nu se sinchisesc sa acopere cu simt de raspundere nici 2/3 din ce prevede programa, e o gluma proasta propunerea de salarizare.
    Atata timp cat in unele institutii, prezentarea onorabila la examenele nationale este o masura a reusitei procesului instructiv-educativ atat pt profesor cat si pentru elev, iar in altele, aceste evaluari sunt doar expunerea si exersarea talentului romanesc de a pretinde si a-si aroga recompense fara munca cinstita, invatamantul e lipsit de coeziune. Sau doar fatada conteaza, scopul scuza mijloacele?

  2. Si uite asa isi baga MFE-ul omul la educatie. Ca sa facem educatia cu ONG-urile iar banii si politicile de educatie sa le faca unii care nu au habar, din birourile lor de la fonduri. Nu a văzut în ultimii 20 de ani o sală de clasa si vrea la educatie. Si desigur, schimbam tot cand vin eu ! Penibil.

  3. 2000 € pentru ce și pentru cine? 95% dintre ei își iau și acum salariile degeaba? “Predau” în bătaie de joc,de fapt doar atâta pot. Acum în învățământ se duc doar cei care nu sunt în stare sa faca altceva.

  4. Buna gluma asta cu 2000 euro! In realitate ne chinuim sa trecem pragul de 2000 de lei! Vrem salarii din care sa poti trai decent, nu salarii in care sa nu mai ai bani dupa 2 saptamani!

  5. Tantea asta are 3 idei mari si fixe: pupatul in c✓r al parintilor, educatie online si colectare de date. Educatie remediala? Pe banii profesorului neplatit? Hai, sic_tir! Sper sa nu o aprobe nimeni pe penibila asta care stie sa organizeze doar educatia din donatii. Habar nu are ce e cu ea si care este realitatea romaneasca din invatamant.

  6. E un program îndrăzneț. Fără nici un cuvințel însă despre salarizarea profesorilor. Și uite așa, o sa vina în învățământ tineri absolvenți la… pulivară.

    1. 2000 de euro? Pentru jumătate de norma? Cealaltă jumătate e in scopul pregătirii si cand spun pregătire nu ma refer la cea pentru a doua zi a materialelor si tuturor celor necesare pentru o lecție..ma refer strict la pregătirea particulara din after school sau de acasa, cu 2,4, 6 copii.. Sa fim serioși.. Școala in ziua de azi e mai mult în particular.. Dar ei cer bani in fiecare luna, salariile lor sunt singurele care cresc de la an la an, ca sa nu mai vorbim de cele 8 luni(si nici macar acelea) lucrate din 12…

        1. Dintre toate cele propuse, multe care ar fi putut schimba cu adevărat în bine modul în care se realizează instrucția școlară în România, tocmai despre salariul profesorilor se comentează? Noi nu am cerut salarii atât de mari, nu toți facem meditații acasă, și investim nu doar efort și timp în pregătire, ci și bani. Nu așteptăm salarii mari, ci o regândire a educației. Şi, să nu uităm că părinții sunt partenerii şcolii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

O școală particulară pune la dispoziția tuturor școlilor din România, gratuit, materiale de comunicare și planificare a învățării la distanță, în contextul pandemiei de COVID-19

Școala internațională bilingvă, cu dublă acreditare, românească și britanică, Avenor College, pune la dispoziția celorlalte școli di nRomânia, private sau publice, atât materialele de comunicare cât și planul de gestionare…
Vezi articolul

Rafila: S-a folosit acest pretext, că deschiderea școlilor duce la creșterea numărului de cazuri / Studiile arată că nu influențează semnificativ evoluția epidemiei / Sănătatea mintală a copiilor nu a fost pusă niciodată în balanță

Deputatul PSD Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), spune că afirmațiile de tipul „deschiderea școlilor duce la creșterea numărului de cazuri de COVID-19” nu sunt altceva…
Vezi articolul

DOCUMENT Școlile și grădinițele se vor mai redeschide cu prezență fizică doar sub pragul de 6 la mie, rata de infectare la nivel național, prevede programul de guvernare al Cabinetului Ciucă / În prezent rata de infectare e de peste 10 la mie

Școlile și grădinițele se vor mai redeschide cu prezență fizică doar sub pragul de 6 la mie, rata de infectare la nivel național, potrivit programului de Guvernare al Cabinetului Ciucă,…
Vezi articolul