Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: Valorile creștine nu permit xenofobia, nu acceptă intoleranța. Cultele au obligația să oprească și să prevină manipularea prin aceste argumente religioase

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, a declarat că valorile creștine „nu permit xenofobia și nu acceptă intoleranța”. „Cultele au obligația să oprească și să prevină manipularea prin aceste argumente religioase”, spune președintele CNCD într-un interviu acordat Edupedu.ro.

• Curtea Constituțională a decis vineri, 6 decembrie, printr-o hotărâre fără precedent în istoria României, anularea alegerilor prezidențiale, după desecretizarea informațiilor de la serviciile secrete care au documentat imixtiunea unui „actor statal” în campania candidatului Călin Georgescu.

• Georgescu are un discurs puternic antisemit, legionar, „mesianic”, pro-rus și anti-Occident, potrivit profilului analizat de G4Media.ro.

„Ceea ce vedem noi astăzi, ce ni se întâmplă este tocmai acceptarea și toleranța unor astfel de idei, manifestări atât în toate instituțiile, inclusiv în învățământ. La colț de masă sunt astfel de exprimări, astfel de comportamente în instituțiile statului și în viața de zi cu zi. Eu consider că undeva aici ar trebui să ne punem în ordine, să nu mai fim în această disonanță cognitivă în care vrem să corespundem unor valori, standarde, pentru că am dorit să aparținem Vestului, dar pe de altă parte facem indigestie când ar trebui să respectăm sau să aplicăm nu neapărat valorile Vestului, ci valorile noastre, ca și comunitate. Foarte mulți fac referire la valori creștine, dar valorile creștine nu permit xenofobia, valorile creștine nu acceptă intoleranța, dacă mergem pe o interpretare a acestor valori în mod corect”, a declarat Csaba Asztalos, pentru Edupedu.ro.

Edupedu.ro: Cine ar putea să oprească această confuzie despre care vorbiți? De unde ar trebui să vină un mesaj ferm? 

Csaba Asztalos: În primul rând, eu sunt de acord că orice cetățean poate să vorbească despre religie într-o discuție sau în dezbatere, dar cred că cei care trebuie să facă acest lucru sunt în primul rând cultele și reprezentanții cultelor și care au o legitimitate să aibă o astfel de abordare și care au obligația să oprească manipularea și să prevină manipularea prin aceste argumente religioase. Cred că și alte categorii profesionale ar trebui să iasă să spună că faptul că cineva își pune în fața numelui un «doctor», «dr.», nu înseamnă că este specialist într-un domeniu sau altul.

Revenind la religie, până la urmă, cultele trebuie să-și asume rolul în societate și într-un sens în care să avem bunăstare în societate și să avem o deschidere în societate care nu e împotriva nici a tradițiilor noastre și nici a valorilor noastre, dar cumva trebuie să adopte o poziție în a stopa sau a diminua exploatarea sentimentului religios și a valorilor creștine, exploatarea lor într-un sens negativ și prezentarea acestor elemente ca într-un discurs de ură, într-o propagandă. Deci, cei care au această pregătire și cei care răspund de culte ar trebui sa transmită mesaj.

Citește aici interviul integral acordat pentru Edupedu.ro de Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

Citește și:

INTERVIU Extremismul explicat pe înțelesul elevilor de profesorul de istorie Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România

INTERVIU Legionarismul explicat pe înțelesul elevilor de profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București

„Legionar” a fost cel mai căutat cuvânt de către români, pe DEX online, în noaptea alegerilor

Csaba Asztalos, despre propunerea cultelor religioase de a introduce Religia la Bac, ca probă opțională: „În măsura în care s-ar revizui curricula de religie și ar cuprinde mai multe elemente ce țin de istorii ale religiilor, de etică, de filosofie a religiei, care să aducă cunoaștere în gândirea critică din perspectiva științelor, nu văd de ce ar fi o problemă”