Cum află finlandezii ce fel de calificări sau angajați au nevoie în viitor

1.293 de vizualizări
Anticiparea cererii de calificări sau competenţe în Finlanda este prezentată într-un raport CEDEFOP făcut în anul 2015. Sistemul finlandez este dat ca exemplu de bună practică de către specialiștii Comisiei Europene. Așadar nu numai învățământul este de excepție în această țară nordică, ci și cel de formare și dezvoltare a pieței muncii. Iată cum fac finlandezii:

La fiecare patru ani, Guvernul Finlandei adoptă Planuri de dezvoltare pentru învăţământ şi cercetare, numit VOSE, cum este acesta aflat acum în vigoare. Planurile cuprind obiective în domeniul învăţământului şi formării profesionale, precum şi politici structurale cheie pentru diferite sectoare ale învăţământului.

Ministerul Educaţiei şi Culturii stabileşte ţinte pentru învăţământul şi formarea profesională, pe baza anticipării cantitative şi calitative a cererii de calificări.

Responsabilitatea pentru realizarea previziunilor revine Comisiei Naţionale pentru Învăţământ a Finlandei
(Finish National Board of Education), o agenţie subordonată Ministerului Educaţiei şi Culturii.

Sub aspect cantitativ, FNBE determină nevoile de formare profesională pe baza datelor culese la nivel regional, sub supravegherea consiliilor regionale, precum şi pe baza proiecţiilor privind piaţa forţei de muncă realizate de Institutul de Cercetare în Economie.

FNBE menţine un serviciu de date online (ENSTI), care sprijină activitatea persoanelor care utilizează şi care introduc date de prognoză.

Prognozele calitative se referă la impactul schimbărilor în conţinutul muncii asupra competenţelor forţei de muncă şi, astfel, asupra calificărilor şi programelor. În acest domeniu, FNBE colaborează cu Comitetele Naţionale pentru Învăţământ şi Formare Profesională, organisme de experţi în domeniul prognozării calitative în învăţământ.

Acestea sunt organisme tripartite cu rol consultativ, desemnate de a Ministerul Educaţiei şi Culturii pentru a asigura legătura dintre sistemul de învățământ profesional și tehnic şi sectoarele economiei naţionale.

Din anii 1990, responsabilitatea pentru realizarea prognozelor şi pentru a răspunde provocărilor legate de calificări şi competenţe a fost delegată universităţilor, politehnicilor şi furnizorilor de învățământ profesional și tehnic.

FOTO: Pixabay.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Propunerea de a trece la „orarul de iarnă” vine de obicei de la directorul școlii, nu de la elevi, iar cadrele didactice sunt majoritare și votează în acord cu directorul, spune Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor

Consiliul Național al Elevilor susține recomandarea trimisă marți de Ministerul Educației conform căreia „descurajează practicile unităților de învățământ care trec la orarul de iarnă și reduc durata orelor și a pauzelor”. Președintele…
Vezi articolul

Corintul, cel mai mare port al Greciei Antice, ar putea fi cu 500 de ani mai vechi decât credeau inițial arheologii. Bucăți de cărbune brun și urme de poluare cu plumb antic – descoperite de o echipă de la Universitatea Sorbona

În Mediterana antică, Corintul era o putere economică. Construit pe un istm îngust – o fâșie de pământ care leagă două suprafețe de uscat, orașul controla comerțul dintre nordul Greciei…
Vezi articolul

ANALIZĂ Colaps al educației pentru elevii cu CES: în școli și grădinițe sunt aproape 100.000 de copii cu cerințe educaționale speciale, dublu față de acum 3 ani. Numărul profesorilor de sprijin e în scădere majoră, iar Ministerul Educației a amânat de 3 ori aplicarea legii, deși a calculat în detaliu impactul reformei promise

Colaps al educației pentru copiii cu cerințe educaționale speciale. În fața unei dublări a numărului de elevi cu CES în doar 3 ani și a unei plecări semnificative a profesorilor…
Vezi articolul

Daniel David: Nu există niciun argument psihopedagogic pentru care ar trebui să ne reîntoarcem de la module la semestre. E drept că n-am avut argumente foarte puternice nici când am trecut de la semestre la module

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, la prezentarea raportului săptămânal, că nu există niciun argument psihopedagogic pentru care ar trebui să ne reîntoarcem la semestre. „E drept că…
Vezi articolul