Cum încearcă autoritățile locale să stimuleze elevii să meargă spre școli profesionale / Este mare nevoie de mecanici auto, electricieni sau sudori

1.735 de vizualizări
Photo 28685626 © Dmitry Kalinovsky | Dreamstime.com
Tot mai multe inspectorate județene anunță schimbări în planul școlar 2022-2023 și renunță la clase din licee teoretice în favoarea școlilor profesionale și învățământului dual. 

Așa cum arată și statisticile, și studiul recent al OCDE, mulți tineri nu ajung pe piața muncii pentru că nu sunt școli profesionale destule în România ca să îi învețe meserie, iar elevii abandonează timpuriu școala. 

În județul Giurgiu, județ cu port la Dunăre, situat la aproape 60 de km de Capitală, autoritățile locale împreună cu inspectoratul școlar încearcă să atragă elevii din clasele a VIII-a pentru a urma o școală profesională. Asta pentru că este mare nevoie de meserii precum electrician, sudor, mecanic auto, brutar, ospătar, chelner.

De exemplu, doar pentru meseria de sudor sunt peste 6.000 de firme interesate să angajeze acum în România, în 42 de județe, însă capacitatea de învățare este redusă: se învață meserie în doar 84 de școli din 34 de județe. Asta înseamnă aproape 3 mii de elevi, potrivit cifrelor meserii.ro.

“Dezavantajul este, fiind aproape de București, că 500 de tineri din aproape 1.200 de absolvenți din Giurgiu au ales anul trecut, după ce au terminat liceul, să lucreze în Capitală și nu în județ”, povestește pentru Edupedu.ro Elisabeta Mihalcea, vicepreședintele Consiliului Județean.

“În ultimii ani, județul Giurgiu s-a dezvoltat prin creare de infrastructură: la km 23, pe A1, un dezvoltator important a încheiat un contract, iar angajații de acolo vor lucra pentru consorțiul care deservește toată Europa de Sud și toată zona balcanică”, mai spune Elisabeta Mihalcea.

2021 a fost primul an în care a fost o campanie de informare în școli și s-au ocupat toate clasele de școli profesionale

Anul trecut, în județul Giurgiu s-au înființat 4 clase în 2 licee tehnologice care au încă școală profesională și au o paletă largă pe tehnic și servicii. “Am mers timp de 3 luni, împreună cu administratorii unor mari companii din județ pentru a le prezenta elevilor de clasa a 8-a, care sunt avantajele de a fi calificat pe piața muncii privată. Unii agenți economici au avut porți deschise și le-au arătat elevilor mediul de lucru. Sunt părinți care și-au trimis copii să muncească în Slovenia pe salarii colosale: 8000 de euro pe lună la cea mai înaltă calificare de sudură. Există mare căutare a meseriei și în România pe salarii atractive”, subliniază vicepresedintele Consiliului Județean.

Toate clasele de școli profesionale au fost ocupate pentru meseriile: chelner, mecanic auto, brutar – patiser, ospătar sau lucrător în domeniul hotelier.

Consiliul Județean a inițiat un memoriu la Ministerul Educației, pentru a trasa liniile educației tehnice din Giurgiu. Consiliul împreună cu Primaria Giurgiu vor să înființeze prin fonduri nerambursabile un campus profesional școlar, în valoare estimativă de 15 milioane euro. Ar urma să contribuie și Universitatea Politehnica și șantierul naval, care a fost cumpărat de o companie de renume în construcția de nave.

Stimularea școlilor profesionale și de meserii: 
  • Prin acordare de burse de la 200 de lei pentru elevi care aleg să meargă la școli profesionale
  • Companiile asigură și transportul elevilor sau masă

După data de 15 februarie va reîncepe campania de prezentare în școli. Pentru prima oară, notele vor fi un criteriu de luat în considerare. “Angajatorii s-au plâns de faptul că mulți elevi slab pregătiți, cu note de 1 și 2 intrau veneau să lucreze și erau complet nepregătiți. Calificarea nu e ușoară, au nevoie de noțiune de matematică, geometrie”, a mai spus vicepreședintele Consiliului Județean.  

Pentru anul școlar următor, 2022 – 2023, până în acest moment, au fost întocmite solicitări pentru un număr de 20 de clase de învăţământ profesional, dintre care 5 clase la învăţământul profesional dual.

Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic, tripartită, ce are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială, precum și contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev/părinte-tutore și unitatea de învățământ. Detalii, pe site-ul ministerului Educației.

Anul trecut au fost întrebați elevii printr-un chestionar ce vor să urmeze după clasa a VIII-a, dacă vor să intre în învățământul dual.

  • Statisticile Ministerului Educației din 2020 arată că rata de inserție pe piața muncii a absolvenților de învățământ dual certificați, la operatorii economici cu care s-au pregătit în cursul celor 3 ani de școlarizare, atinge o cotă generală de 32%, cu 592 de elevi angajați la operatori economici formatori în dual.
  • Se înregistrează 53% procent total al inserție pe piața muncii a absolvenților de dual certificați.
Foto: Ministerul Educației
Avem profesori pentru școlile profesionale?

În Bihor, de exemplu, mai multe companii au permis inginerilor săi angajați să le predea elevilor. Așa au învățat direct meseria de la cei care ar urma să le ofere un loc de muncă.

“Și elevii din Giurgiu merg în practică la companii, avem și profesori calificați, dar suntem într-un cerc vicios, nu poți avea rezultate atât de proaste de 10 ani dacă am avea profesori buni”, crede Elisabeta Mihalcea.

Cât de pregătită e România pentru piața muncii? Raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)
  • Rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) a scăzut de la 24% în 2011 la 17% în 2019, dar rămâne mult peste media OCDE (12%) și a crescut moderat în urma crizei Covid-19.
  • Reducerea nivelului ridicat al abandonului școlar este o prioritate absolută inclusiv pentru întărirea pieței muncii, iar OCDE apreciază faptul că aceasta este o prioritate-cheie în PNRR. Dar până acum inițiativele guvernului în acest sens au fost limitate și dezechilibrate, sub nivelul nevoilor existente.

O cauză principală a creșterii ratelor de abandon școlar este considerată a fi calitatea slabă a învățământului vocațional, cu o relevanță scăzută, competențele din școlile de profil trebuind să se adapteze rapid nevoilor în schimbare de pe piața muncii, iar metodele de predare să fie aduse la zi, mai arată raportul.

În Brăila, autoritățile locale au încheiat un parteneriat cu Şantierul Naval pentru formarea profesională a elevilor prin învăţământul dual

Consiliul Local Municipal Brăila a aprobat, în şedinţa din această săptămână, un contract de parteneriat încheiat între Primăria Brăila, Liceul Tehnologic ‘Anghel Saligny’ şi Şantierul Naval Brăila pentru formarea profesională a elevilor prin învăţământul dual, începând cu anul şcolar 2022-2023.

Contractul a fost încheiat pe o perioadă de 45 de luni, pentru a cuprinde perioada de timp aferentă activităţilor de promovare a ofertei, recrutarea, selecţia şi admiterea elevilor, întreaga perioadă de formare profesională, inclusiv susţinerea examenului final de certificare a calificării.

Potrivit contractului, Şantierul Naval le va acorda elevilor burse lunare în valoare de 200 lei pe perioada de pregătire teoretică şi practică, va susţine cheltuielile privind examinările de medicină a muncii şi analizele medicale obligatorii şi asigurările de răspundere civilă în cazul unor eventuale accidente.

Foto: © Dmitry Kalinovsky | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comments
  1. Da,este nevoie acuta de lucratori,la fel ca in trecut,forta de executie tanara..scoala trebuie sa ii convinga sa renunte la pretentiile salariale mari de inceput…
    Inca nu se lucreaza la trezirea in realitate a elevilor convinsi ca pot castiga bani cu telefonul ,online ,in casa parintilor…

  2. Invațământul tot este,,praf și pulbere” școlile nu au dotări corespunzătoare ,iar educatoarele,įnvațatoarele , profesorii,maiștrii sunt și ei ,,praf și pulbere” .

  3. Fără îndoială, mentalitatea încă prezentă este în defavoarea școlii profesionale și mai mult, în opoziție cu cea teoretică, motiv pentru care la liceele teoretice nu au vreun profil măcar pe nivelul lor dar pentru meseriile practice. Atunci ar exista și sudori, electricieni, instalatori cultivați și nu prost educați în toate sensurile. Ceea ce nu se știe este și în școlile profesionale, cei care rămân în munca pentru care primesc burse, nu rămân căci nici nu doresc, nici nu sunt competitivi, și nu din cauza profesorilor din liceu care însă se resemnează și ei după un timp, trecând clasa niște elevi care nu vor face niciodată onoare nici meseriei, nici societății neapărat. Însă din ce în ce mai mulți sunt viitorii infractori ai acestei lumi. Fumatul este cel mai inocent drog, iar țigările electronicele și le permit, de asemenea și telefoanele performante, nu și pixurile și caietele necesare. Pentru cine este în afara sistemului de învățământ habar nu are că mulți profesori sunt deja depășiți de tot ceea ce primesc sau sunt siliți să facă, să se prefacă pentru a duce mai departe ceea ce este în agonie: un învățământ bazat pe cu alte criteriu decât cele nevoilor reale. Și nu e locul pentru detalii aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Avertisment pentru părinții cu copii la grădinițe private, din partea Agenției care le acreditează: Se înregistrează continuu sesizări privind legalitatea. Informațiile pe care trebuie să le solicitați pentru siguranța și sănătatea copilului

Agenția din subordinea Ministerului Educației care evaluează grădinițele pentru acreditarea acestora a emis o atenționare pentru părinții care își duc copiii la grădinițe private. “Întrucât la ARACIP se înregistrează continuu…
Vezi articolul