Cum presează fondatorii unei universități private, fără studenți noi și monitorizată special, pentru introducerea în legea educației Deca a unei metode neconstituționale de a căpăta mai ușor întreg patrimoniul instituției

1.765 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Proiectul legii învățământului superior propus de ministrul Ligia Deca și adoptat deja de Camera Deputaților preia din actuala lege a educației prevederile referitoare la patrimoniul universităților particulare. Dar, după amendamente, include elemente care în urmă cu un deceniu erau declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională, Curte care aprecia drept neconstituțională inclusiv o prevedere din lege, preluată și în noul proiect. Concret, este vorba despre trecerea mai ușoară a patrimoniului universităților private în mâinile fondatorilor, cu susținerea publică a unei universități private care nu a mai organizat anul acesta examene de admitere și care a intrat în procedură de monitorizare specială, procedură urmată până acum de toate universitățile care s-au desființat.
  • O schimbare-cheie la proiectul Legii Deca, ce invocă „proprietatea privată a fondatorilor” universităților particulare, a fost introdusă săptămâna trecută ca amendament în Comisia de învățământ a  Camerei Deputaților, într-o ședință la care a fost prezentă și Corina Dumitrescu, președintele senatului Universității Creștine Dimitrie Cantemir și prezentată pe site-ul universității ca fondatoare a instituției aflate acum în perioadă de monitorizare și ai cărei reprezentanți promovau schimbările disputate încă de acum 11 ani.

Este vorba despre o prevedere ce menționează că patrimoniul universităților particulare „este proprietatea privată a fondatorilor”. Aceasta a fost introdusă prin modificarea articolului 98 al proiectului de Lege a învățământului superior, printr-un amendament prezentat de deputatul liberal Robert Sighiartău și susținut în final de grupurile parlamentare PSD, PNL, UDMR, AUR și al minorităților. 

Prevederi similare au fost introduse în 2012 de foști parlamentari care activau și în Universitatea Dimitrie Cantemir, printr-o lege contestată de fostul președinte Traian Băsescu la Curtea Constituțională. CCR a considerat că proiectul respectiv era neconstituțional – detalii mai jos.

  • În prezent, universitatea particulară Cantemir se află în procedură de monitorizare și nu a mai primit studenți noi în actualul an universitar. Reprezentanta ei, Corina Dumitrescu, a fost de față la dezbaterile din Comisia de învățământ. Alături de ea s-a aflat fostul secretar de stat și consilier al ministrului Educației, Radu Szekely, mai recent consilier în cadrul cancelariei premierului, fiind prezentat, totodată, de presă drept responsabil într-o școală privată fondată de Corina Dumitrescu.
Ce prevede proiectul de lege a învățământului superior cu privire la proprietatea asupra patrimoniului universităților

Proiectul legii învățământului superior Deca prevedea, în formula adoptată de Guvern, înainte de dezbaterile din Cameră:

“Art. 98 – (1) Patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare constă în patrimoniul inițial al fondatorilor, la care se adaugă patrimoniul dobândit ulterior.

(2) Instituțiile de învățământ superior particulare și confesionale particulare, pe durata existenței lor, dispun de patrimoniul pus la dispoziția lor, conform legii.

(3) Toate deciziile privind patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare sunt luate de consiliul de administrație.

Art. 99 – (1) Desființarea, dizolvarea sau lichidarea instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare se face în condițiile legii. Inițiativa desființării instituțiilor de învățământ superior particulare sau confesionale particulare poate aparține și fondatorilor. 

(2) În caz de desființare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare revine fondatorilor. 

(3) Desființarea instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare se va face cu protecția intereselor studenților.”

În urma unui amendament susținut în timpul dezbaterilor din Comisie, din 27 aprilie 2023, de către deputatul liberal Robert Sighiartău și asumat, în versiunea finală ieșită din Comisie, de grupurile parlamentare PSD și PNL, alin (2) al articolului 98 a fost întărit cu o precizare că patrimoniul este „proprietatea privată a fondatorilor” – mențiune care, acum un deceniu, făcea obiectul sesizării CCR de către Traian Băsescu. 

  • Art. 98 alin (2), cu amendament: “(2) Instituțiile de învățământ superior particulare și confesional particulare, pe durata existentei lor, dispun de patrimoniu pus la dispoziția lor, conform legii. Patrimoniul instituțiilor particulare și al instituțiilor confesional particulare este proprietatea privată a fondatorilor, în conformitate cu aportul adus.”

O propunere similară fusese făcută în completarea alin. (1) al aceluiași articol, dar a fost respinsă.

Cele două articole ale proiectului, în versiunea adoptată de guvern au rămas, în rest, neschimbate.

În dezbaterile din parlament, singura obiecție exprimată de ministrul Ligia Deca față de propunerea de amendare a articolului 98 a fost legată de aportul diferit pe care îl au fondatorii unei universități particulare:

  • “Haideți să presupunem că avem o universitate particular confesională, înființată de o entitate a unui cult recunoscut în România, în asociere cu o altă entitate, cu o asociație sau o fundație. Ambele sunt fondatori. Numai una, de exemplu entitatea cultului, pune la dispoziție patrimoniul, iar noi în lege generalizăm și spunem că patrimoniul este proprietatea privată a fondatorilor. Doar că numai unul dintre cei doi fondatori avea un patrimoniu pe care l-a pus la dispoziție noii instituții de învățământ superior. Introducem aici o neclaritate a normei, pentru că, de facto, prevederile legate de cum revine patrimoniul în funcție de cine sunt fondatorii sunt prevăzute în legea de înființare. Nu ne opunem principiului, Doamne ferește! Aici și domnul deputat și doamna președintă au dreptate. Sigur că da, patrimoniul aparține fondatorilor.

Drept urmare, la formula inițială din amendamentul propus a fost adăugată precizarea „în conformitate cu aportul adus”.

Foto: La dezbaterea din Comisia pentru învățământ pe tema proiectului Legii învățământului Superior (Sursa: Captura Cdep.ro)

Corina Dumitrescu a participat la discuții, însoțită fiind de Radu Szekely, fondator de școală privată și pe care Antena 3 îl prezenta, recent, drept coordonator pedagogic la o școală fondată de Corina Dumitrescu. Potrivit intervenției acesteia:

  • “(…) Lucrurile trebuie limpezite, trebuie să existe o protecție, pentru că cine altcineva, mai mult decât fondatorul, va avea grijă ca acest patrimoniu să rămână în continuare la dispoziția universității, astfel încât el să nu se risipească sau să nu încapă pe niște mâini samavolnice? Deci, din punctul nostru de vedere, realitatea înființării unor entități care în mod nelegal se revendică ca fiind proprietarele patrimoniului universităților particulare și confesionale obligă legiuitorul să asigure o protecție acestui patrimoniu.”
Ce spune actuala Lege:

Articolul 98, în versiunea propusă de Ligia Deca și adoptată de guvern, era identic cu Art. 229 din actuala Lege a educației (LEN 1/2011):

Articolul 229 (1) Patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare constă în patrimoniul inițial al fondatorilor, la care se adaugă patrimoniul dobândit ulterior.

(2) Instituțiile de învățământ superior particulare și confesionale particulare, pe durata existenței lor, dispun de patrimoniul pus la dispoziția lor, conform legii.

(3) Toate deciziile privind patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare sunt luate de către consiliul de administrație.”

Art. 99 din actualul proiect de lege este aproape identic cu Art. 230 din Legea 1, care spune:

Articolul 230 (1) Desființarea, dizolvarea sau lichidarea instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare se face în condițiile legii. Inițiativa desființării instituțiilor de învățământ superior particulare sau confesionale particulare poate aparține și fondatorilor.

(2) În caz de desființare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare revine fondatorilor.

(3) Desființarea universităților particulare se va face cu protecția intereselor studenților.

Context: Modificarea actualei legi a educației într-o manieră pe care CCR o aprecia drept neconstituțională

În urmă cu 11 ani, în aprilie 2012, Parlamentul adopta un proiect de lege care modifica Legea educației adoptată cu doar un an înainte, proiect despre care HotNews.ro scria la acea dată că facilita desființarea universităților private și trecerea patrimoniului la fondatori. Proiectul era inițiat de parlamentarii Petru Filip, profesor universitar la Universitatea Dimitrie Cantemir, respectiv Cătălin Croitoru, lector universitar la aceeași instituție particulară de învățământ superior, potrivit aceleiași surse.

În mai 2012, Traian Băsescu sesiza CCR în legătură cu legea de modificare a LEN, el făcând referire, în sesizarea sa, la „proprietatea privată” pe care inițiatorii voiau să o vadă menționată în lege: „Prevederea continuta de legea transmisa spre promulgare, potrivit careia patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare este proprietatea privata a fondatorilor si nu a persoanei juridice, constituie o ingradire a dreptului de proprietate”.

  • În proiectul de lege contestat atunci, art. 229 alin. 1 din Legea 1/2011 era modificat astfel încât să prevadă că patrimoniul e proprietatea privată a fondatorilor: “Patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare (…) este compus din bunuri mobile și imobile și din creanțe și este proprietatea privată a fondatorilor”.

În urma sesizării înaintate de Traian Băsescu, instanța constituțională decidea, în iunie 2012, că prevederile proiectului respectiv de lege erau neconstituționale. CCR nota, între altele:

  • “Curtea a statuat, prin această decizie, că patrimoniul constituit în condiţiile menţionate poate aparţine numai universităţilor particulare înfiinţate. Acest lucru nu înseamnă însă că fondatorii nu au dreptul la restituirea părţilor sociale iniţiale în caz de desfiinţare a universităţii particulare.
  • Or, dispoziţiile legale criticate în speţă operează, în fapt, o dublă expropriere a instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale în favoarea fondatorilor. Acest lucru se realizează prin introducerea menţiunii (în partea a doua a alin.(1) al art. 229 din Legea nr. 1/2011) conform căreia patrimoniul acestor instituţii este proprietatea privată a fondatorilor. Practic, prin această lege este transferat fondatorilor atât patrimoniul lor iniţial (alcătuit din drepturi şi obligaţii) considerat ca făcând parte, în continuare, din patrimoniul lor general, cât şi patrimoniul dobândit de instituţiile de învăţământ superior particulare şi confesionale ulterior înfiinţării lor.”

De notat că aceeași decizie CCR făcea trimitere și la un alineat al proiectului de lege atacat, alineat care relua prevederile unuia existent în lege și care apare și în forma actuală a noului proiect al Legii învățământului. Este vorba despre alin. (2) al Art. 230 din LEN, reluat în art. 99 a actualei Legi:

  • “Instituţiile menţionate sunt persoane juridice al căror patrimoniu este constituit în condiţiile legii şi al căror drept de proprietate este garantat de Constituţie. Legiuitorul nesocoteşte prin dispoziţiile legale criticate acest drept recunoscut de Legea fundamentală. Astfel, având în vedere că în patrimoniu se regăseşte şi dreptul de proprietate, aceste dispoziţii legale încalcă atât dispoziţiile art.44 alin.(2) potrivit cărora „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”, cât şi prevederile art.44 alin.(3) conform cărora “Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”.
  • Pentru aceleaşi considerente sunt neconstituţionale şi dispoziţiile art.230 alin.(2) din Legea nr.1/2011, astfel cum au fost modificate prin legea criticată. Aceste prevederi stipulează faptul că, în caz de desfiinţare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare revine fondatorilor.”

În urma deciziei CCR, proiectul deputaților Cătălin Croitoru și Petru Filip era respins de Senat în 2013.

Despre Universitatea Dimitrie Cantemir și influența Corinei Dumitrescu

În martie 2023, Edupedu.ro scria că, printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial, Universitatea Creștină “Dimitrie Cantemir” intra într-o perioadă de monitorizare de un an de zile, după ce, în august 2022, anunța că nu mai organizează admitere pentru anul universitar 2022-2023. Până acum, toate universitățile care s-au desființat au trecut prin procedura monitorizării speciale, niciuna nereușind să îndeplinească standardele cerute în cadrul acesteia.

  • Monitorizarea specială urmărește respectarea de către universitate a tuturor standardelor legale pentru activitatea didactică, de cercetare științifică, de finalizare a studiilor și de eliberare  actelor de studii, instituția urmând să prezinte periodic rapoarte de progres.

Măsura a fost luată în condițiile în care, cu doar câteva luni înainte, UC Dimitrie Cantemir primea de la ARACIS un certificat cu grad de încredere ridicat.

Potrivit Legii Educației Naționale, „în caz de desființare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare revine fondatorilor”. Fondatoarea Universității este Fundaţia Asociaţia de Cultură “Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, conform legii de înființare.

  • În paralel, universitatea anunțat deschiderea unei școli private, fiind programat și in concert cu această ocazie.

Corina Dumitrescu este președintele senatului Universității Dimitrie Cantemir. Aceasta a fost propusă, acum 11 ani, de fostul premier Victor Ponta pentru funcția de ministru al Educației, devenind protagonista scandalului Standford: ea scrisese în CV-ul său că a urmat cursuri de drept internațional la Universitatea Standford (greșeală de scriere în CV), însă HotNews.ro a dezvăluit atunci că ea nu fusese înscrisă la niciun program al Universității Stanford.

„Eu eram gândită pentru a fi ministrul Tineretului. În 2007, PSD a vrut să fac parte ca tehnocrat în guvernul Tăriceanu. În primăvara lui 2008, PD de data aceasta a vrut să mă înscriu în partid pentru a fi desemnat ministru al Educației”, declara Corina Dumitrescu pe 6 mai 2012, înainte ca premierul de la acea vreme, Victor Ponta, să anunțe că renunță la nominalizarea Corinei Dumitrescu pentru portofoliul Educației și că îl va numi în loc pe senatorul social-democrat Ioan Mang, pe atunci șef al departamentului de educație în PSD, după cum relata HotNews.ro.

Citește și:
Proiectul de lege a învățământului superior a fost adoptat în Camera Deputaților. Urmează să ajungă la dezbateri în Senat / Printre modificări: actualii rectori pot rămâne în funcție încă 10 ani de la intrarea legii în vigoare
OFICIAL Universitatea privată Dimitrie Cantemir intră în monitorizare specială un an de zile, iar dacă nu îndeplinește indicatorii nu va mai organiza examene de admitere și de finalizare a studiilor / În paralel anunță că deschide școală privată din toamnă
Efectele crizei în Educație. Universitatea privată Dimitrie Cantemir nu mai organizează concurs de admitere anul acesta. Prorector: „Presiunea exercitată de criza economică” și numărul mic de absolvenți de liceu care au dat bacalaureatul, printre motive
Fost consilier al ministrului Cîmpeanu și fost șef de cabinet al Ecaterinei Andronescu, Radu Szekely a fost numit consilier al Mădălinei Turza, la Cancelaria premierului Ciucă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Inaugurarea Centrului de Studii Evreiești și Israeliene la Universitatea de Vest din Timișoara

Centru de Studii Evreiești și Israeliene, inaugurat la Universitatea de Vest din Timișoara. David Saranga, ambasadorul Israelului: Prin educație putem evita, împreună, forțele urii

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a organizat joi, 18 noiembrie 2021, deschiderea Centrului de Studii Evreieşti şi Israeliene. Evenimentul inaugural s-a “desfășurat în prezența conducerii UVT și a personalităților…
Vezi articolul

Un “roller coaster” care, până acum, “funcționează”: cum vede New York Times deschiderea școlilor în Germania, țară cu măsuri de prevenție cum alții nu visează / Statele europene – un “laborator viu” pentru educație în pandemie

Într-o școală din Berlin, primul caz de coronavirus a apărut la două zile după ce noul an școlar a început luna aceasta. Toți colegii de clasă ai elevei infectate au…
Vezi articolul

Elevii încep liceul după clasa a IX-a, adică la 15-16 ani, în majoritatea țărilor membre ale OCDE, arată o analiză făcută de experți ai organizației la care speră să adere și România / Examene de admitere la liceu sunt organizate în doar două țări, în condiții speciale

Trecerea de la învățământul secundar inferior la cel superior – echivalând, în România, cu trecerea de la gimnaziu la liceu – se face la vârsta de 15 ani în jumătate…
Vezi articolul